Radio România Internațional

Tag: OUG 114

  • Măsuri şi controverse financiare

    Măsuri şi controverse financiare

    Ajuns la Putere în
    octombrie anul trecut, Guvernul monocolor liberal de la Bucureşti condus de preşedintele
    PNL, Ludovic Orban, s-a
    văzut obligat, în lipsa unei majorităţi confortabile în Parlament, să
    gestioneze treburile ţării în principal prin intermediul ordonanţelor de
    urgenţă – în fapt, apanaj al Executivului doar în situații extraordinare, a căror
    reglementare nu poate fi amânată. Îndelung şi vehement criticată de PNL pe când
    era în Opoziţie, Ordonanţa 114 dată de predecesorii lor social-democraţi a devenit primul act normativ pe care liberalii l-au modificat,tot
    prin ordonanţă, la începutul acestui an. Supranumită ‘taxa pe lăcomie’, OUG 114 impunea, pe scurt, taxe fiscale pentru bănci
    şi firmele din telecomunicaţii sau plafona prețurile la gaze și la energie
    electrică pentru consumatorii casnici. Or, considerând-o nocivă pentru economie, liberalii au abrogat o parte semnificativă a
    prevederilor acestei ordonanţe, care ajunsă, acum, în Senat – lovitură de teatru! – a fost respinsă.

    Potrivit
    liderului senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, vina aparţine PSD care, prin
    forţa majorităţii din Senat, a reuşit să impună la vot respingerea ordonanţei
    de urgenţă a PNL. Daniel Fenechiu: Imaginaţi-vă, dragi colegi, cum vor
    primi companiile din energie sau companiile bancare o măsură de acest gen:
    adică în urmă cu o lună jumătate se generează o modificare legislativă, după o
    lună jumătate se revine asupra ei.     Senatorul PSD, Daniel Zamfir spune, că,
    din contră, votul împotriva documentului emis de Guvernul condus de Ludovic Orban
    a fost unul în favoarea oamenilor de rând. Daniel Zamfir: Toate ordonanţele de
    urgenţă sunt în favoarea sistemului financiar-bancar, a corporaţiilor şi
    împotriva oamenilor. Asta vă defineşte – şi anume capitalismul de pradă.

    Cum
    Senatul este prima Cameră sesizată, documentul merge, acum, la Camera
    Deputaţilor, care este for decizional. Diferenţele
    de viziune politică asupra economiei româneşti ale liberalilor în prezent la
    Putere şi ale social-democraţilor
    din Opoziţie nu se regăsesc, însă, numai în OUG 114. Dând vina exclusiv pe deciziile
    luate de PSD, care s-a aflat la putere până în toamna anului trecut, ministrul
    liberal al Finanţelor Florin Câţu a anunţat că România va intra în procedura de
    deficit excesiv, acest lucru neputând fi evitat şi urmând să se întâmple,cel
    mai devreme, în luna martie. Strategul economic al social-democraţilor, Adrian
    Câciu, aminteşte, însă, că PSD a lăsat, la plecarea de la guvernare, un deficit
    de 2,8%, adâncit ulterior la 4,6% de PNL. Este ușor să cheltui bani. Mai greu este să știi cum să faci ca banii
    cheltuiți să îți reducă deficitele și să îți consolideze economia. -
    mai spune Adrian Câciu, care este de părere că, în plus,
    perspectiva organizării de alegeri legislative anticipate poate reprezenta un
    pericol asupra deficitului. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, crede, însă, că
    investitorii au început să se obişnuiască, deja, cu incertitudinea politică
    românească

  • Guvernul îşi asumă răspunderea pe buget

    Guvernul îşi asumă răspunderea pe buget

    Guvernul de la Bucureşti îşi va angaja, luni, răspunderea în Parlament în vederea adoptării proiectului de buget pe 2020 — o premieră în România. Premierul Ludovic Orban a anunţat că guvernul îşi va asuma răspunderea pe Legea bugetului de stat, Legea asigurărilor sociale de stat şi pe modificarea Ordonanţei de Urgenţă 114. Până luni, snatorii şi deputaţii pot depune amendamente, iar şeful executivului a anunţat că vor fi acceptate cele care ar îmbunătăţi bugetul pe anul viitor.



    La rândul său, ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că bugetul pentru sănătate va creşte, la fel şi salariile din educaţie. Şi bugetul asigurărilor sociale de stat va creşte anul viitor cu peste 23 la sută faţă de anul acesta. Pensiile vor fi, şi ele, majorate, potrivit legii. Pensia minimă, însă, va fi anul viitor la nivelul celei din acest an, după cum precizează ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Violeta Alexandru:



    ‘Aprecierea noastră a fost că în raport cu presiunea asupra bugetului pe 2020, cuantumul trebuie să rămână acelaşi; vorbim de 704 lei. Este vorba despre pensiile celor care nu au cotizat în sistemul de pensii. Principiul pe care îl aplicăm în ceea ce priveşte sumele prevăzute pentru pensie, aşa cum cunoaşteţi, se axează pe contributivitate.’



    Al treilea proiect de lege pentru care executivul vrea să-şi angajeze răspunderea în Parlament elimină majoritatea articolelor din Ordonanţa 114 şi prevede măsuri fiscale pe baza cărora a fost alcătuit bugetul pe anul viitor. Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, declară că şi în domeniul energiei au fost eliminate prevederile din Ordonanţa 114.



    Ionel Dancă: ‘Aceste prevederi legate de taxarea cu 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice şi plafonarea preţului pentru producătorii de gaze şi pentru furnizorii de energie electrică la 68 de lei pe megawatt oră au fost abrogate. Au fost introduse prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pieţei de gaze şi de energie electrică – până la 31 decembrie 2020 pentru piaţa de energie electrică şi până la 1 iulie pentru piaţa de gaze naturale.’



    Totodată, au fost îngheţate indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică la nivelul actual, la fel şi indemnizaţiile pentru hrană şi merit, nu se mai cumulează pensia cu salariul de la stat, iar sporul pentru condiţiile periculoase sau vătămătoare va fi de 25% din salariul minim pe economie.



    PSD, cel mai mare partid parlamentar, aflat în opoziție, a calificat drept foarte proastă o eventuală angajare a răspunderii guvernului pe buget. Mai mult, social-democraţii au ameninţat cu contestarea documentului la Curtea Constituţională, dacă acesta va ocoli dezbaterile şi votul în Parlament. Proiectul de buget pe anul viitor este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de aproape 3,6 procente şi o rată medie a inflaţiei de peste 3,1%.

  • Guvernul îşi asumă răspunderea pe trei legi

    Guvernul îşi asumă răspunderea pe trei legi

    Şedinţa de marţi a Guvernului liberal de la Bucureşti a avut, în premieră, două părţi. După-amiază, aceasta a fost suspendată câteva ore, perioadă în care premierul Ludovic Orban şi o parte a membrilor Cabinetului au participat la o dezbatere organizată de patronate despre perspectivele economice ale anului viitor. Ulterior, seara, Executivul a discutat în primă lectură un proiect de act normativ pentru care ar urma să îşi asume răspunderea în cel mult 10 zile.



    Este vorba despre cel privind abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă 114, cunoscută şi sub numele de ‘Ordonanţa lăcomiei’, prin care, acum un an, Executivul social-democrat de la acea vreme impusese taxe fiscale pentru bănci sau plafonase prețurile la gaze și energie electrică pentru consumatorii casnici. Nemulţumiţi de efectele acestei Ordonanţe, liberalii vor, acum, să o modifice. Premierul Ludovic Orban a vorbit despre articolele care vor fi eliminate la întâlnirea cu oamenii de afaceri care a precedat şedinţa de Guvern:



    ‘Vrem să abrogăm prevederile legate de energie – plafonarea preţului pentru producător către consumatorii casnici. De asemenea, interdicţiile de export; de asemenea, taxarea, suprataxarea inventată în domeniul energiei; de asemenea, vrem să abrogăm toate dispoziţiile legate de Pilonul II de pensii, de sistemul financiar bancar, de taxa pe comunicaţii. Şi mai sunt o serie de alte prevederi; nu afectăm facilităţile pentru consum.’



    Toate aceste modificări vor fi discutate cu partenerii sociali, înainte de a fi promovate prin asumarea răspunderii. Prin urmare, dacă Ordonanţa 114 mai aşteaptă puţin pe masa de lucru a liberalilor, în schimb, tot marţi, aceştia au demarat procedura asumării răspunderii pe alte trei proiecte: modificarea legilor Justiţiei, abrogarea Ordonanţei 51/1019 referitoare la transportul intrajudeţean şi legea plafoanelor bugetare. Să le descriem pe rând! Mult criticate de liberali în perioada când erau în Opoziţie, legile Justiţiei – spun ei – trebuie schimbate prin prorogarea pensionării anticipate a magistraţilor, a creşterii vechimii pentru intrare în magistratură de la 2 la 4 ani şi a creşterii de la 2 la 3 a numărului de judecători care formează completele.



    Prorogate acum, aceste măsuri ar putea fi complet eliminate anul viitor, aşa cum ar dori Cabinetul Ludovic Orban. Apoi, în privinţa transportului intrajudeţean, se doreşte ca acesta să fie considerat un serviciu public în subordinea autorităţilor locale, astfel încât să fie asigurat transportul gratuit al copiilor la şcoală.



    În fine, Executivul de la Bucureşti apelează la procedura asumării răspunderii şi pentru stabilirea plafoanelor bugetare, lege în baza căreia va fi definitivat proiectul bugetului de stat pe 2020. Pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanţe, proiectul prevede că deficitul bugetar nu va depăşi 3,6% din Produsul Intern Brut, iar cheltuielile de personal nu vor fi mai mari de 9,7 procente. Totodată, construcţia bugetară pentru anul viitor se va baza pe menţinerea creşterii economice la 4%.

  • Recomandări de la Bruxelles pentru România

    Recomandări de la Bruxelles pentru România

    România este una dintre cele
    zece ţări membre ale Uniunii Europene care se
    confruntă cu dezechilibre economice. Constatarea aparţine Comisiei
    Europene, care a publicat, miercuri, raportul de ţară pe anul 2019 privind
    România şi care conţine evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte
    îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale.


    În analiza sa, Executivul comunitar
    evidenţiază necesitatea de a promova investiţiile, de a urma politici fiscal
    bugetare responsabile şi de a pune în aplicare reforme bine concepute.
    Provocările variază în mod semificativ de la o ţară la alta şi necesită măsuri
    de politica adecvate şi hotărâte.


    În ceea ce priveşte România, raportul arată
    că nu s-a făcut niciun progres cu privire la cadrul fiscal, stabilirea
    salariului minim sau guvernanţa companiilor de stat. Comisia Europeană susţine
    că este nevoie, în continuare, de eforturi pentru a atinge rezultate tangibile.
    În evaluarea sa, Executivul comunitar atrage atenţia că, în România, capacitatea
    sistemului de impozitare de a reduce sărăcia şi de a corecta disparităţile
    sociale este limitată. ‘Inegalităţile în privinţa veniturilor rămân printre
    cele mai ridicate din UE, o treime din români se confruntă cu risc de sărăcie -
    cel mai ridicat procent din UE    , se arată în raport. Documentul mai relevă
    faptul că structura fiscală se caracterizează printr-un nivel scăzut al
    veniturilor, cu o dependenţă ridicată de taxele de consum. Astfel, procentul de
    taxe în PIB s-a situat la 24,9% în 2017, cea mai scăzută valoare din 1996, şi
    reprezintă al doilea cel mai redus nivel din UE – mult sub media UE de 39,2%.


    De
    asemenea, experţii Uniunii Europene fac numeroase referiri clare la măsurile
    cuprinse în OUG 114, care aduce o serie de modificări fiscale, unele criticate
    atât de opoziţie, cât şi de mediul de afaceri. La sfârşitul anului trecut, fără a se consulta cu părţile
    implicate şi fără o evaluare a impactului, Guvernul a decis, prin această ordonanţă, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel mai
    mare de 2% al indicelui ROBOR, în funcţie de care se calculează dobânzile
    la credite în lei. Executivul
    comunitar apreciază că taxa va pune, probabil, la grea încercare stabilitatea
    financiară, afectând semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor
    şi va înrăutăţi şi mai mult situaţia celor mai slabe. În acelaşi timp, se
    estimează că taxa va afecta probabil şi creditarea şi va reduce flexibilitatea
    politicii monetare.


    De asemenea, în raportul Comisiei Europene se arată că măsurile
    cuprinse în OUG 114 slăbesc puternic Pilonul II de pensii administrate privat.
    Măsurile, spun specialiştii UE, au efecte negative în pensiile viitoare ale
    românilor, în piaţa de capital şi vor afecta investiţiile viitoare, vor creşte
    incertitudinea, făcând economia României mai puţin atractivă atât pentru
    investitorii români, cât şi pentru cei străini.

  • Începe o nouă sesiune parlamentară

    Începe o nouă sesiune parlamentară

    Dezbaterile şi votul asupra proiectului de buget pentru acest an ţin capul de afiş al agendei parlamentare, chiar în debutul noii sesiuni a Legislativului. Pus recent în dezbatere publică și considerat revoluţionar de guvernanţi, proiectul de buget este deja contestat şi îi nemulţumeşte pe primarii marilor oraşe. Opoziţia a anunţat că va depune mii de amandamente la dezbaterea parlamentară ce ar urma să înceapă săptămâna aceasta.



    În prim-planul Legislativului se află şi Ordonanţa de Urgenţă 114 a Guvernului, prin care au fost introduse unele măsuri fiscal-bugetare, inclusiv aşa-numita taxă pe lăcomie pentru bănci, pentru a suplimenta astfel o parte din veniturile estimate în proiectul de buget. UDMR cere amânarea aplicării ordonanţei până în 2020, în timp ce PNL, USR şi PMP vor respingerea actului normativ în Parlament.



    Tot în această sesiune, revin în atenţia senatorilor şi deputaţilor legile justiţiei, iar la Camera Deputaţilor va ajunge proiectul de lege care simplifică procedurile de adopţie. La Senat ar trebui să intre în dezbatere proiectele de lege adoptate tacit de Camera Deputaţilor, prin care se arată că directorii şi adjuncţii ai serviciilor speciale (SRI, STS, SPP şi SIE) pot avea doar un singur mandat la conducerea instituţiei, mandat de patru ani.



    Pe de altă parte, în Camera Deputaților, deputatul Daniel Constantin a cerut recunoaşterea proaspătului grup parlamentar Pro Europa, format din 20 de colegi, dintre care 16 au candidat, în 2016, pe listele PSD, principalul partid la guvernare:


    “Mai mulţi colegi şi-au dat demisia din grupul parlamentar PSD şi au trecut în grupul parlamentar al neafiliaţilor deocamdată. Fac apel la dumneavoastră şi la colegi să respectaţi regulamentul. Regulamentul e foarte clar. Am invocat în cerere scrisă, la care sper că de această dată să ne daţi un răspuns. Vă reamintesc că am mai depus o cerere şi la 1 iunie 2018 şi pe 20 decembrie 2018, la care nu s-a dat nici un fel de răspuns până în acest moment.”



    Solicitările au fost respinse însă de plenul Camerei Deputaţilor. Social-democratul Daniel Suciu: “Astăzi, când discutăm, colegii noştri sunt în grupul neafiliaţilor, nu au grup parlamentar, prin urmare nu pot solicita loc în Biroul Permanent. Dacă scădem neafiliaţii din ponderea parlamentară, aşa cum este normal, ceea ce au semnat liderii de grup, şi anume PSD, minorităţi, UDMR şi ALDE este exact configuraţia corectă, aşa cum arată astăzi configuraţia parlamentară. PSD şi cu ALDE are de guvernat şi nu o să intre în polemici gratuite cu colegii din opoziţie.”



    În noua sesiune parlamentară, în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, PSD are trei posturi de vicepreşedinţi, un secretar şi doi chestori, PNL un vicepreşedinte şi un secretar, USR un post de secretar, UDMR doi chestori, ALDE un chestor, iar minorităţile naţionale un post de secretar.