Apelul secretarului de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu Burduşa, pentru românii care au un contract de muncă în străinătate, în contextul pandemiei de COVID-19.
Tag: Ovidiu Burdusa
-
Jurnal Românesc – 25.11.2020
Activitatea Secţiei consulare din cadrul Ambasadei
României la Chişinău va fi reluată în condiţii normale din 26 noiembrie,
transmite Ministerul Afacerilor Externe. MAE precizează că secţia a fost
închisă doar pe 23 noiembrie pentru adoptarea măsurilor sanitare şi de
protecţie ca urmare a confirmării unui caz de infectare cu SARS-CoV-2 şi că
activitatea de relaţii cu publicul este temporar restrânsă, pentru a preveni
expunerea solicitanţilor de servicii consulare şi a celorlalţi membri ai
personalului. Centrala de la Bucureşti informează că, începând din 26
noiembrie, secţia consulară va reîncepe eliberarea de documente de călătorie şi
vize, preluarea de cereri de înregistrare primară a naşterii, precum şi preluarea
de cereri pentru eliberarea de paşapoarte, cu prioritate pentru minori. MAE
precizează că reluarea parţială a activităţii de lucru cu publicul vine în
sprijinul cetăţenilor români ale căror paşapoarte au fost deja transmise
ambasadei şi care trebuie ridicate. De asemenea, în perioada 26 noiembrie – 8
decembrie, echipa Secţiei consulare a reprezentanşei diplomatice a României la
Chişinău va fi suplimentată cu patru funcţionari consulari care se vor deplasa
din Centrala MAE pentru asigurarea gestionării optime a activităţii în capitala
Republicii Moldova.
O delegație a Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni condusă de secretarul de stat Ovidiu Burdușa s-a aflat zilele
trecute la punctele de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației și Siret
pentru a prelua dosarele de burse pentru elevii etnici români din Ucraina care
studiază la școli în limba română sau cu predarea limbii române ca limbă
maternă, transmite Agenţia BucPress. Acţiunea Departamentului a avut loc în
condiţiile în care restricţiile impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 au
făcut aproape imposibilă transmiterea dosarelor de bursă în România. Ovidiu
Burdușa a transmis că toți elevii români din Ucraina trebuie susținuți să își
păstreze identitatea lingvistică în cadrul școlii şi că DRP ia în
considerare conținutul lingvistic specific limbii române, indiferent de
denumirea atribuită acestuia, ceea ce deschide posibilitatea acordării de
burse şi în sudul Basarabiei. DRP oferă, anul acesta, peste 5.000 de burse în
valoare de 1.000 de lei fiecare elevilor etnici români din ciclul primar din
Ucraina.
Scriitorul și traducătorul israelian de origine
română Moshe B. Itzhaki este invitatul unui nou episod al seriei Portret
de autor, inițiată de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv. Acesta va
dialoga cu profesorul şi traducătorul Paul Farkaș și cu directorul adjunct al
ICR Tel Aviv, Cleopatra Lorințiu, despre rădăcinile sale românești şi despre
traducerile din literatură română pe care le-a realizat de-a lungul timpului.
Întrunirea are drept cadru de desfășurare librăria Vagonul cu cărți
din Kiriat Tivon, loc ce a găzduit lansări de carte care i-au avut ca invitați
pe Ana Blandiana, Dinu Flămând, Ștefan Manasia, Ioan Moldovan, Mircea Petean și
Radu Țuculescu. Moshe B. Itzhaki s-a născut la Haifa, într-o familie originară
din România, stabilită în Israel după al Doilea Război Mondial. A absolvit
Facultatea de Litere, a obținut doctoratul în literatură ebraică şi iudaism şi
s-a dedicat carierei universitare, literaturii şi artei dramatice. Materialul
video, în limbile română și ebraică, va fi transmis pe 26 noiembrie, la ora
17.00, pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv și pe canalul YouTube.
Dramaturgul Amanda L. Andrei și poeta și
traducătoarea Andreea Scridon au încheiat proiectul Voci feminine
românești în America de Nord, iniţiat de reprezentanța Institutului
Cultural Român la New York. Seria s-a derulat în perioada 6 octombrie – 24
noiembrie, în mediul online, şi s-a constituit într-o suită de premiere
realizate sub forma unor materiale video înregistrate de fiecare scriitoare,
materiale ce conțin o lectură în limba engleză de aproximativ 10 minute.
Videoclipurile au fost difuzate în fiecare marți. Seria a fost deschisă de
Cristina Bejan şi Alta Ifland, a continuat cu Mihaela Moscaliuc şi Domnica
Rădulescu, Alina Cumpan şi Carmen Bugan, Claudia Serea şi Diana Manole, Clara
Burghelea şi Roxana Cazan, Alina Ștefănescu şi Lucia Cherciu, Anca Mizumschi şi
Adela Sinclair. ICR New York transmite că această serie, coordonată împreună cu
autorul și academicianul Cristina Bejan, a înglobat cel mai mare grup de
scriitoare reunit vreodată în spațiul cibernetic. Toate episoadele din acest
prim sezon al seriei Voci feminine românești în America de Nord pot
fi urmărite pe site-ul rciusa.info. -
Jurnal românesc – 20.10.2020
Autoritatea Electorală Permanentă le reamintește românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate că mai până pe 22 octombrie se mai pot înscrie ca alegători prin corespondenţă la alegerile pentru Parlamentul României, programate în decembrie. Preşedintele AEP, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, reiterează apelul către românii din străinătate de a opta pentru această modalitate de exprimare a voinţei electorale, sigură şi comodă, fără cozi, fără deplasări, fără costuri și, mai ales, fără riscuri în contextul incertitudinii legate de evoluția pandemiei de coronavirus. Circa 30.000 de români din diaspora s-au înregistrat, până în prezent, pe portalul votstrainatate.ro cu opţiunea votului prin corespondenţă.
Biroul electoral nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării transmite că a constatat rămânerea definitivă a candidaturilor depuse de partide şi formaţiuni politice şi de independenţi pentru un loc în Parlamentul României din partea diasporei. Au rămas definitive candidaturile depuse de PNL, Alianţa USR PLUS, PSD, Pro România, PMP, UDMR, Partidul Ecologist Român şi Alianţa pentru Unirea Românilor.
De asemenea, în cursa pentru un loc în Parlament au intrat şi cadidaţii independenţi Ştefan Voloşeniuc şi Radu Darius Constantin. În total, 76 de candidaţi din partea a 8 formaţiuni politice, dar şi independenţi vor să-i reprezinte pe românii din diaspora în viitorul legislativ de la Bucureşti. Scrutinul parlamentar este programat să se desfăşoare în străinătate pe durata a două zile, pe 5 şi 6 decembrie, între orele 7.00 şi 21.00, cu posibilitatea de prelungire.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu Burdușa, s-a deplasat, în perioada 14-19 octombrie, în Grecia unde s-a întâlnit cu reprezentanţii asociațiilor şi şcolilor românești din Salonic și Atena, precum şi cu cei ai organizaţiilor nou-înființate ale românilor din Sparta și Creta. DRP transmite că vizita secretarului de stat a fost una de monitorizare a proiectelor derulate de asociații.
Ovidiu Burdușa a discutat cu coordonatorii proiectelor și cu copiii care participă la cursurile de limba română despre modalitățile prin care instituţia pe care o conduce îi poate sprijini, despre dotarea cu echipamente necesare orelor online şi cu materiale educaționale precum dicționare sau atlasuri. După vizita în Grecia, oficialul român merge în Cipru, în perioada 21-23 octombrie, unde programate întâlniri cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc.
Peste 20 de specialiști în domeniul educației, cadre didactice și reprezentanți ai comunităţilor de români din state precum Italia, Spania, Grecia, Germania, Franța, Canada sau Israel au participat la o dezbaterea organizată online de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Întâlnirea a avut loc în cadrul proiectului DRP ce vizează realizarea unei platforme prin intermediul căreia să fie oferite cursuri și alte elemente educaționale de învățare a limbii române, de asimilare a elementelor de istorie a românilor, de geografie a României, de cultură și civilizație românească.
Departamentul transmite că s-a discutat despre lista de materii propuse spre a fi incluse pe platformă, numărul de ore alocate pentru fiecare nivel de studiu şi despre forme unitare de evaluare a cunoștințelor. Participanții au apreciat iniţiativa şi au subliniat nevoia realizării unei astfel de platfome, care să conțină resurse educaționale adaptate nevoilor comunităților de români din afara granițelor.
Directorul Teatrului Maghiar de Stat Cluj, Gábor Tompa, a fost reales în funcţia de preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa pentru un mandat de doi ani. Şedinţa reprezentanţilor teatrelor membre ale Uniunii, planificată iniţial să aibă loc la Atena, a avut loc online în weekend, iar decizia realegerii acestuia a fost unanimă. Gábor Tompa a declarat că doreşte să continue ceea ce a început în urmă cu doi ani, şi anume, punerea cât mai eficientă în practică a proiectelor şi programelor de cooperare internaţională, organizarea regulată a unor academii de vară, a unor schimburi culturale şi workshop-uri.
Uniunea Teatrelor din Europa a fost înfiinţată în 1990 de ministrul francez al culturii, Jack Lang, şi de directorul Piccolo Teatro din Milano, Giorgio Strehler. De-a lungul anilor, organizaţia a fost condusă de nume cunoscute ale scenei teatrale europene, între care regizorul Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra din Bucureşti, care s-a stins din viaţă anul trecut şi care s-a aflat la cârma Uniunii între 2006 şi 2011. Teatrul Maghiar de Stat Cluj a devenit membru în 2008.
-
Ovidiu Burdușa – mesaj pentru românii care candidează la alegerile locale din Italia
Secretarul de stat Ovidiu Burduşa, șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, le-a transmis, joi, celor 51 de români care candidează la alegerile locale din Italia că participarea lor la jocul politic este un câştig pentru comunitatea românească şi o şansă extraordinară de a-şi face auzită vocea. Burduşa a anunţat că 51 de români rezidenţi în Italia au cerut şi au primit de la Autoritatea Electorală Permanentă din România adeverinţele necesare pentru a candida la alegerile locale din Italia, care au loc în 20 şi 21 septembrie în peste 1.000 de localităţi.
‘Trebuie să-i sensibilizăm pe românii care au curajul, pe de o parte, să participe la jocul politic, pe de altă parte, să-i sensibilizăm să meargă la vot în Italia. Trebuie să intervenim prin mai multe campanii. În ultimii ani nu s-au transmis asemenea mesaje. În fiecare an sunt alegeri în Italia. Eu am ţinut să transmit un mesaj să-i încurajăm să candideze şi să-i sensibilizăm pe românii care au rezidenţă să meargă la primărie şi să ridice acel buletin de vot, fără de care nu pot vota’, a precizat Burduşa pentru AGERPRES.
El a explicat că alegerile în Italia se desfăşoară pe durata a două zile, în 20 şi 21 septembrie, duminică toată ziua şi luni până la ora 15,00, fiind instituite mai multe măsuri speciale ca urmare a pandemiei. Românii rezidenţi în Italia candidează în majoritate pentru funcţii de consilier, a arătat Burduşa, menţionând că ar fi de dorit să candideze un număr cât mai mare de români.
‘Anul trecut erau 13 sau 14 consilieri români. Noi suntem 1.221.000 de români în Italia oficial, 14 mandate sunt foarte puţine. Ar trebui un număr mult mai mare. (…) Sunt puţini 51 de români, dar apreciez curajul lor, că au intrat în joc’, a mai spus Burduşa. El speră ca mulţi români să participe în alegeri în străinătate, menţionând că aceştia au o şansă extraordinară de a-şi face auzită vocea. ‘Zilele acestea, mai precis în 20 şi 21 septembrie, au loc alegeri locale în mai multe regiuni din Italia. Se va vota în peste 1.000 de localităţi. Pentru mine este un motiv de bucurie şi de mândrie că pe listele electorale sunt şi români, oameni care au curajul şi dorinţa de a se implica şi de a deveni voci puternice în comunităţile lor. (…) Vreau să îi felicit pentru că au curajul de a păşi în ring, cum s-ar spune, şi pentru că acceptă provocarea şi responsabilitatea unei candidaturi. (…) Sunt un om de dreapta şi cred în valorile liberale, dar le urez succes tuturor candidaţilor, indiferent de orientarea politică. Implicarea voastră este un câştig pentru comunitatea românească din Italia. Participând direct, activ, la viaţa politică şi administrativă, românii au o şansă extraordinară de a-şi face auzită vocea şi de a arăta ceea ce pot’, a adăugat Ovidiu Burduşa într-un mesaj pe Facebook.
sursă: agerpres
-
Jurnal românesc – 10.08.2020
Italia
a extins obligaţia de izolare la domiciliu pentru cei care vin din România şi
Bulgaria până pe 7 septembrie. Odată ajunşi în Italia, românii sau cei care au
fost în România vor completa un formular cu adresa şi numărul de telefon la
care vor fi verificaţi periodic. Autorităţile regionale pot adopta unele măsuri
suplimentare pentru a limita răspândirea noului virus, precizează Ministerul de
Externe de la Bucureşti. De exemplu, în regiunea Lazio s-a luat hotărârea să
fie testaţi cei care sosesc cu autocarele din România. Iniţial, testarea era
voluntară.Totodată, Germania a declarat anumite regiuni din România şi
Bulgaria ca zone de risc, după o creştere a infecţiilor cu noul coronavirus.
Ministerul de Externe al Germaniei a emis un avertisment împotriva călătoriilor
în regiunile româneşti Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi
Timiş. Călătorii care intră în Germania din aceste zone vor fi obligatoriu
testaţi pentru coronavirus, iar dacă sunt testaţi pozitiv, vor sta în carantină
două săptămâni. Germania a desemnat aproximativ 130 de ţări ca fiind cu risc
ridicat, inclusiv Turcia, Egiptul şi Statele Unite. Pe de altă parte, TAROM va
opera joi, 13 august, un zbor special de repatriere Bucureşti-Beirut-Bucureşti
– anunţă compania într-o postare pe facebook. Tariful este de 230 de euro cu
toate taxele incluse plus 50 de dolari taxa pentru testul COVID.
O
delegație a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni condusă de
secretarul de stat Ovidiu Burdușa a vizitat, săptămâna trecută, câteva dintre
orașele în care s-au format comunități importante și asociații ale românilor.
La Berlin, delegația a avut o întrevedere cu membri ai diasporei academice și
ai rețelelor profesionale – profesori universitari, cercetători, oameni de
cultură, doctori în științe, precum și reprezentați ai mediului asociativ.
Gazda reuniunii de la Ambasada României în Germania a fost ambasadorul Emil
Hurezeanu. Discuțiile s-au referit la obiectivele DRP, la finanțările
nerambursabile acordate și la proiectele în beneficiul comunităților de români
din străinătate.Principalele probleme ale comunității românești din Germania,
precum și situațiile speciale provocate de pandemia COVID-19 au fost, de
asemenea, pe agenda întrevederii. Delegația DRP a luat parte și la o întâlnire
cu reprezentanți ai comunității românești din Nürnberg, oraș în a cărui zonă
metropolitană trăiesc aproximativ 40.000 de români, potrivit datelor statistice
recente. Ovidiu Burdușa a apreciat eforturile asociațiilor și centrelor care
derulează activități pentru păstrarea și promovarea identității românești și
le-a încurajat să acceseze programele de finanțare puse la dispoziție de DRP.
Mediul asociativ românesc din capitala landului Bavaria, Munchen, a fost un alt
punct pe agenda vizitei oficiale. Delegația DRP a discutat cu reprezentanți ai
comunității de acolo și a vizitat, apoi, Mitropolia Ortodoxă Română a
Germaniei, Europei Centrale și de Nord, precum și noul Centru Ortodox Românesc,
cel mai amplu proiect de infrastructură al Mitropoliei.
Proiectul
sociopoetic soundscapes, care se desfăşoară în perioada 10 – 28 august pe
reţelele de socializare ale ICR Bruxelles, reuneşte membri tineri ai
comunităţii artistice româneşti contemporane, reprezentând sinteza stilurilor
şi direcţiilor care au marcat dezvoltarea culturii române în ultimii ani.
Anastasia Gavrilovici (poetă, traducătoare, critic literar), Petra Binder
(coregraf, dramaturg, dansatoare, artistă performativă), Ada Galeş (actriţă),
Teona Galgoţiu (poetă, artistă vizuală şi multimedia), Flavia Dima (critic de
film, artistă vizuală), Robert Gabriel Elekes (poet, traducător, performer) şi
curatorul proiectului, George Pandrea (compozitor şi producător de muzică
electronică) dezbat problemele individuale şi sociale cu care ne confruntăm în artă
în anul 2020. În cadrul proiectului, sunt difuzate trei videopoeme, care vor
scoate la iveală relaţia dintre soundscape-ul personal/creativ/artistic şi cel
social din momentul actual. Înregistrările vor fi prezentate publicului pe 24,
26 şi 28 august.
Proiectul
expozițional de cercetare și creație O poveste din Nepos, al artistei Mirela
Trăistaru – prezentat, într-un material video, de Institutul Cultural Român
Dimitrie Cantemir din Istanbul, în perioada 7-10 august, pe site și pe
rețelele de socializare. Prezentarea online, cu subtitrare în limba turcă,
aparține autoarei expoziției și curatorului Daniel Sur. Istoricul personal al
Mirelei Trăistaru stă la baza întregului concept al proiectuluI. Publicul a
avut ocazia descoperirii unei expoziții speciale, o inserție de povești și
istorii personale, cutume sociale și culturale, o suprapunere de evenimente,
planuri și de generații din ultimul secol. -
Jurnal românesc – 28.07.2020
150 de români care lucrează la o fermă din regiunea germană
Dingolfing-Landau au fost depistaţi pozitiv pentru infecţia cu COVID-19,
transmite Ministerul de Externe. Ferma, unde muncesc aproximativ 480 de
persoane, majoritatea români, a fost plasată în carantină încă de duminică în
aşteptarea rezultatelor testării. Autorităţile sanitare germane au informat că
174 de lucrători au fost testaţi pozitiv, alţi 298 negativ, iar 5 persoane, ale
căror rezultate au fost neconcludente, au fost retestate. MAE a anunţat că
starea de sănătate a persoanelor infectate este bună, iar în perioada
carantinei le sunt asigurate alimente şi bunuri de strictă necesitate.
Bucureştiul precizează că reprezentanţii fermei le-au furnizat românilor datele
de contact ale Consulatului General al ţării noastre la Munchen, însă, deocamdată,
oficiul nu a primit solicitări de asistenţă din partea acestora. Centrala de la
Bucureşti reaminteşte că românii aflaţi în zonă pot solicita asistenţă
consulară la numerele de telefon ale Consulatului la Munchen 0049 089 553 307,
0049 089 981 061 43 şi la numărul de urgenţă 0049 160 208 77 89.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu
Burdușa, s-a aflat într-o vizita de lucru în Italia în perioada 24-27 iulie.
Delegația românească s-a deplasat în regiunea Sicilia, unde a vizitat parohiile
românești din Catania și Vittoria, care au beneficiat de finanțare
nerambursabilă din partea DRP. În cadrul unei întâlniri care a avut loc la
sediul Consulatului României la Catania, secretarul de stat le-a vorbit
membrilor comunității românești despre programele derulate de Departament anul
acesta şi despre cea de-a doua sesiune de finanțare nerambursabilă, lansată
recent. Ovidiu Burdușa s-a referit la proiectele și oportunitățile care pot fi
valorificate în sprijinul românilor din Italia, dar și la diverse situații de
criză generate de pandemia de COVID-19.Vizita a continuat cu întâlniri cu
românii din Palermo și din Santa Croce Camerina, unde s-a discutat despre înlesnirea
comunicării dintre autorităţile române şi cetăţenii din diaspora. Ovidiu
Burduşa a avut o întrevedere şi cu români care lucrează în sere din regiunea
Ragusa, cărora le-a vorbit despre campania Fii Responsabil şi
despre drepturile și obligațiile pe care le au în raport cu angajatorii. DRP
transmite că oficialul român a efectuat, în ultimele săptămâni, vizite de lucru
în Franţa, Grecia, Austria şi Spania cu scopul de a se informa în legătură cu
problemele cu care se confruntă românii din diaspora şi de a găsi soluţii
eficiente pentru acestea.
Regizorul român Cristi Puiu a acceptat invitaţia de face parte din
juriul celei de-a 77-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la
Veneţia, care este programat să se desfăşoare în perioada 2-12 septembrie.
Preşedintele juriului este în acest an celebra actriţă Cate Blanchett, iar
alături de cineastul român, din prezidiu mai fac parte regizoarele şi
scenaristele Veronika Franz şi Joanna Hogg, regizorul Christian Petzold,
scriitorul Nicola Lagioia şi actriţa Ludivine Sagnier. Cristi Puiu a fost recompensat,
anul acesta, cu Premiul pentru cel mai Bun Regizor pentru noul său film,
Malmkrog, în cadrul secţiunii Encounters a Festivalului
Internaţional de Film de la Berlin.Considerat deschizătorul de drum al Noului
Val în cinematografia românească, Cristi Puiu a regizat peliculele Marfa
şi banii, Aurora, Moartea Domnului Lăzărescu -
câştigător în 2005 al Premiului Un Certain Regard la Festivalul
Internaţional de la Cannes şi Sieranevada – propunerea României la
Premiile Oscar 2016. În 2006, a fost decorat de statul român cu Ordinul de
Merit în Grad de Cavaler, iar în 2011 a fost distins cu titlul Cavaler al
Ordinului Artelor şi Literelor de către ambasadorul Franţei în România, Henri
Paul. Organizatorii Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia au
precizat că manifestarea se va desfăşura cu respectarea regulilor sanitare
impuse de pandemia de COVID-19.
Expoziția FotoKaleh. Patrimoniul uitat din fotografii,
ce include instantanee și cărți poștale cu și despre Insula dispărută Ada-Kaleh,
este prezentată în mediul online de Institutul Cultural Român Dimitrie
Cantemir de la Istanbul, la 50 de ani de când insula a fost acoperită de
apele Dunării, odată cu construirea Barajului Porțile de Fier I. Expoziţia, ce
cuprinde 1.200 de imagini cu viața locuitorilor Insulei Fortăreață,
a fost realizată după un concept al arhitectului Constantin Goagea, inițiatorul
platformei de comunicare și acțiune Zeppelin. Până pe 29 iulie,
vizitatorii online pot descoperi o lume
de confluență istorică și culturală dispărută. ICR Istanbul precizează că
expoziția interactivă FotoKaleh. Patrimoniul uitat din fotografii
este deschisă la Castelul Artelor din Drobeta-Turnu Severin şi combină
tehnologiile multimedia pentru a reconstitui ulița principală a insulei
dispărute cu elemente de decor, imagine video, sunet şi miros specific
bazarului turcesc. Reprezentanţa culturală românească de la Istanbul recomandă
vizitarea expoziţiei pentru a putea beneficia de experiența completă – vizuală,
olfactivă și auditivă. -
Jurnal românesc – 08.07.2020
99 de români din oraşul austriac Linz au fost confirmaţi ca
infectaţi cu noul coronavirus, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
Instituţia precizează că, potrivit informaţiilor pe care le-a primit din partea
autorităţilor din Austria, niciuna dintre persoanele infectate nu a fost
spitalizată. De asemenea, Ambasada României la Viena a anunţat că nu a primit
cereri de asistenţă consulară din partea conaţionalilor afectaţi.MAE arată că,
prin Ambasada României la Viena, s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute
în presa locală referitoare la identificarea unui focar de COVID-19 în oraşul
Linz şi că, în cadrul demersurilor efectuate pentru obţinerea de informaţii
privind existenţa unor cetăţeni români printre cei infectaţi, a făcut apel la
sprijin şi din partea mediului asociativ românesc din zonă. Ministerul le
reaminteşte românilor din Austria că pot solicita asistenţă consulară la
numerele de telefon ale Ambasadei României la Viena 0043 1503 2465, 0043 1505
2381 şi la numărul de urgenţă al misiunii diplomatice la Viena 0043 6991 172 60
27.
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu
Burdușa, a efectuat, zilele trecute, o vizită de lucru în Franța, unde a avut
întâlniri cu mediul asociativ românesc, cu reprezentanți ai clerului și cu
autoritățile locale. Secretarul de stat şi-a început vizita în regiunea
Bretania, ocazie cu care s-a întâlnit cu membrii asociaţiilor româneşti din
Saint Brieuc şi Loudéac, precum şi cu reprezentanţi ai municipalităţii.
Oficialul român a apreciat inițiativele mediului asociativ, interesul față de
finanțările oferite de DRP şi deschiderea primarului din Loudéac, Bruno Le
Bescaut, față de comunitatea românească prin punerea la dispoziția
conaţionalilor a unui spațiu pentru oficierea slujbelor religioase.Vizita a
continuat la Rennes, unde delegaţia a participat la Sfânta Liturghie de la
Parohia Ortodoxă Română Sfinții Părinți Ioachim și Ana, şi s-a încheiat la
Paris, unde au avut loc întrevederi cu reprezentanți ai comunității românești,
asociații, studenți și reprezentanți ai cultelor din capitala franceză. Şeful
DRP le-a vorbit românilor despre proiectele iniţiate de Departament și despre
criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19. Vizita în Franţa vine în continuarea
deplasărilor pe care Ovidiu Burduşa le-a efectuat în luna iunie în Grecia şi
Austria cu scopul de a se informa asupra problemelor cu care se confruntă
românii din diaspora şi de a găsi soluţii eficiente pentru acestea.
Punctul de trecere a frontierei româno-moldovene Stânca-Costeşti, ce
asigură legătura între judeţul Botoşani şi raionul Râşcani, a fost redeschis în
baza unei decizii adoptate de autorităţile vamale şi de frontieră ale Republici
Moldova. Traficul prin această vamă a fost deschis atât pentru transportatorii
de mărfuri, cât şi pentru călători, cu respectarea, însă, a unor restricţii
impuse ca urmare a evoluţiei pandemiei de COVID-19. În prezent, la graniţa
României cu Republica Moldova sunt operaţionale 7 puncte de trecere a
frontierei.
Nuvela L’altra forma dell’amore de Corina Ardelean va fi
prezentată pe 9 iulie pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania din Roma,
în cadrul proiectului Europa într-un cerc literar. Întâlniri cu scriitori
europeni contemporani. Autoarea este câștigătoarea Premiului Special Slow
Food-Terra Madre din cadrul celei de-a 15-a ediții a Concursului Literar
Național Lingua Madre organizat anul acesta la Salonul
Internațional de Carte de la Torino. La întâlnirea organizată de Accademia di
Romania va participa şi inițiatoarea și coordonatoarea concursului Lingua
Madre, Daniela Finocchi.Corina Ardelean s-a născut în 1970 în Șimleu
Silvaniei şi a publicat prima sa carte, Parfumul amintirilor
înghețate, în 2017. Un an mai târziu a lansat romanul
Melastalgia. Proiectul Europa într-un cerc literar. Întâlniri
cu scriitori europeni contemporani este realizat de Biblioteca Europeană
din Roma în parteneriat cu cluster EUNIC Roma şi cu Concursul Literar Național
Lingua Madre din Torino. Manifestarea se desfășoară până pe 19
noiembrie şi prezintă scriitori din 11 țări europene.
Grădina poeților dispăruți, un spectacol digital live
susținut de poetul și artistul Mugur Grosu împreună cu poetul Sorin Despot și
artista Corina Cimpoieru, va fi difuzat pe 15 iulie pe pagina de Facebook a
reprezentanței Institutului Cultural Român de la Bruxelles. Artiștii propun
publicului internațional un spectacol tribut prin care extrase din versurile
operelor a 27 de poeți români formează un corp comun, un poem-organism ce va
respira prin muzică, evenimente coregrafice și vizuale, într-un conținut
artistic interactiv.Anul acesta, Mugur Grosu a început o instalație
neobișnuită, de artă vie: o colecție de nano-grădini, cu flori crescute în
sticle învelite cu versurile a 27 de poeți români dispăruți în ultimul sfert de
veac. Fiecare nano-grădină a fost sau urmează să fie oferită în grija unui
iubitor de poezie. Primele poeme-flori au ajuns în grija altor poeți, precum
Daniela Luca, Miruna Vlada, Claudiu Komartin sau Sorin Despot. Până acum,
numărul custozilor acestor grădini-poezii a ajuns la 10. -
România 43
Întâlniri cu personalul diplomatic, cu reprezentanți ai cultelor, dar şi ai mediului asociativ românesc (printre care şi domnul Ionel Mircea Popi, președintele Asociației Culturale Dor Călător) în cadrul vizitei efectuată zilele acestea de secretarul de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu Burdușa, în Austria.
-
Jurnal românesc – 24.06.2020
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Ovidiu Burdușa, s-a deplasat zilele trecute în Austria, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai cultelor și ai mediului asociativ românesc. La întrevederea care a avut loc la sediul Ambasadei ţării noastre la Viena a participat şi președintele Comisiei din Senat pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Viorel Badea. Cei doi i-au încurajat pe români să colaboreze cât mai mult, pentru o mai bună coeziune a comunității şi să realizeze constant schimburi de bune practici în special în ceea ce privește depunerea de proiecte cu finanțare nerambursabilă. Ovidiu Burdușa le-a vorbit celor prezenţi despre activităţile DRP prevăzute pentru anul acesta, dar și despre cea de-a doua sesiune de finanțare.
Secretarul de stat a vizitat apoi Centrul Cultural Românesc de la Graz și a vorbit cu președintele Asociației Culturale “Dor Călător”, Ionel Mircea Popi, fondatorul Radio Austria pentru România – primul studio de radio românesc online din Austria și realizatorul emisiunilor în limba română de la Radio Helsinki Graz. DRP transmite că Burduşa a felicitat întreaga echipă pentru toată munca în beneficiul celor peste 15.000 de români stabiliți în Graz și pentru contribuţia adusă la păstrarea tradițiilor și culturii populare românești. În încheierea vizitei, demnitarul a participat la o slujbă religioasă oficiată la Parohia Română “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Knittelfeld, unde a punctat importanța spiritualității și rolul bisericii în viața românilor de peste hotare.
Starea de urgență sanitară a fost prelungită în Republica Moldova până la data de 15 iulie, transmite Radio Chişinău. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a aprobat decizia şi a avertizat că termenul poate fi prelungit în funcție de evoluția situației epidemiologice. În total aproape 15.000 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus au fost raportate deocamdată în stânga Prutului, iar trendul este unul îngrijorător. Potrivit ministerului Sănătăţii, sute de pacienţi se află în stare gravă în vreme ce aproape 2.300 de medici, farmaciști, asistenți şi personal auxiliar din spitale au fost confirmaţi ca infectaţi. De asemenea, bilanţul deceselor provocate de COVID-19 se apropie de 500. Recent, România a donat Republicii Moldova echipamente şi materiale sanitare în valoare de 3,5 milioane de euro şi a trimis o echipă de medici care au activat în spitale din Bălţi, Chişinău şi Cahul. Radio Chişinău relatează că autorităţile moldovene au cerut şi ajutorul Rusiei în lupta cu SARS-CoV2, solictare ca a fost însă refuzată. Moscova a invocat o hotărâre de Guvern, prin care exportul dispozitivelor medicale produse în Rusia a fost temporar interzis.
Interpretul român de muzică populară Grigore Gherman, originar din regiunea ucraineană Cernăuți, s-a calificat în finala festivalului-concurs de folclor World Folk Vision 2020, transmite Agenţia BucPress. În această etapă, artistul va concura alături de alţi 49 de finalişti între care şi violonistul Bogdan Iordache. Cei care doresc să-i susțină o pot face online accesând site-ul worldfolk.vision, categoria “Vot popular”. Ediţia din acest an a manifestării se desfăşoară exclusiv online și are trei categorii: dans, cântec şi muzică. 3.950 de interpreți din 115 țări de pe 5 continente s-au înscris în competiţie. Câștigătorii vor fi anunțați pe 1 iulie, iar aceștia vor fi aleși ținându-se cont atât de voturile pe care le primesc online, cât și de opinia juriului care va analiza materialele video transmise. Gala de acordare a premiilor este programată să aibă loc la finele anului la Doha, în Qatar, cu condiţia ca organizarea acesteia să fie permisă de autorități în contextul pandemiei de COVID-19.
Romanul Omoară-mă!”, de Ana Maria Sandu, reprezintă România la a 5-a ediţie a evenimentului “Noaptea Literaturii”, organizat online în perioada 24-26 iunie. Cu această ocazie, actori ai Teatrului “Örkény István” din Budapesta citesc fragmente traduse în limba maghiară din literatura contemporană a 23 de țări. Fragmentul din cartea Anei Maria Sandu, în traducerea maghiară a Gabriellei Koszta şi lecturat de actrița Józsa Bettina, va fi lansat online, la 26 iunie, pe site-ul şi paginile de Facebook și Youtube ale manifestării. “Noaptea Literaturii” va fi organizată pentru a doua oară și în orașul Debrețin, între 26-28 iunie. În acest interval, actorii Teatrului “Csokonai” vor citi fragmentele în diverse spații deschise din centrul orașului. Actrița Mészáros Ibolya va lectura, pe 26 iunie, același fragment de Ana Maria Sandu, pe terasa cafenelei-librării “Karakter — 1517”, din piața Kossuth. Evenimentul “Noaptea literaturii” este organizat de Clusterul EUNIC Ungaria, iar textele literare selectate au ca temă anul acesta “Secrete”.
-
Programul de acordare de burse elevilor etnici români din Ucraina continuă şi anul acesta
Programul de acordare
de burse elevilor etnici români din Ucraina continuă și anul acesta.Interviu cu
Ovidiu Burdușa, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni.
-
România 43
Manifestări organizate de
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu prilejul Zilei
Românilor de Pretutindeni (31 mai 2020). Interviu cu Ovidiu Burduşa, secretar de stat.
-
Secretarul de stat Ovidiu Burdusa, vizită la punctul de frontieră Nădlac I
Secretarul de stat Ovidiu Burdusa s-a deplasat zilele acestea la punctul de frontieră Nădlac I, în cadrul campaniei de informare Fii responsabil! demarată de Departamentul pentru Românii de Pretutundeni adresată cetățenilor români care pleacă în această perioadă peste hotare.
Ovidiu Burdusa a discutat cu românii care au plecat din țară, le-a înmânat broșuri care conțin informații privind riscurile la care se pot expune și cum să se protejeze în contextul actual al pandemiei cu noul coronavirus, fie că vorbim de condițiile de angajare sau măsurile de protecție și de restricțiile și limitările care încă sunt în vigoare în diverse state.
La Nădlac I a mers şi prefectul judeţului Arad, Gheorghe Stoian, care a verificat dacă sunt respectate condiţiile de transport al celor care intră în ţară şi sunt duşi în carantină, având în vedere că zilele trecute au fost persoane care au reclamat că au fost transportate cu autobuze ocupate peste capacitatea lor
Am venit împreună cu colegi din Departementul pentru Românii de Pretutindeni, la Vama Nădlac, pentru a începe o campanie de informare, care va continua şi în zilele următoare în principalele puncte de ieşire din ţară, puncte aeriene şi terestre. Prin această campanie de informare ne dorim ca cetăţenilor români care merg în străinătate – şi aici ne referim atât la români care se întorc la casele lor în diaspora, dar şi la cei care lucrează în străinătate sezonieri, să le fie respectate drepturile, a declarat Ovidiu Burdușa.
Sursa: Facebook.com/Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
-
Recomandări MAE pentru românii care lucrează în Spania
Recomandari ale Ministerului Afacerilor Externe pentru romanii care lucreaza în Spania. Ovidiu Burdusa, Secretar de Stat in Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni despre grupurile de asistență a cetățenilor români din străinătate în context COVID-19.
-
România 43
Mesajul secretarului de stat Ovidiu Burdușa ca urmare a criticilor publice la adresa românilor care se întorc acasă din străinătate.
Detalii despre prima sesiune de finanțare nerambursabilă a acestui an, derulată de catre Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
-
Jurnal românesc – 03.03.2020
Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Ovidiu Burdușa, s-a deplasat în Cipru unde s-a întâlnit cu Comisarul Prezidențial cipriot pentru Diaspora și Afaceri Umanitare, Photis Photiou. Vizita a avut loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 60 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. Cei doi oficiali au evocat schimbul de experiențe și bune practici în relația cu diaspora şi au agreat organizarea a două evenimente comune, unul cultural adresat tinerei generații și altul care să implice mediul de afaceri. Însoţit de Photis Photiou, Ovidiu Burdușa a vizitat școala româneascã din Nicosia, unde a distribuit manuale în limba română. Şeful DRP s-a întâlnit apoi cu membri ai comunității românești din Cipru, cărora le-a vorbit despre proiectele Departamentului pe anul 2020. El i-a încurajat să participe la sesiunile de depunere de proiecte pentru a obține finanțări nerambursabile din partea Guvernului României. Totodată, oficialul român a avut și o întrevedere cu antreprenori și muncitori români din Nicosia, Larnaca, Limassol și Paphos, cu care a discutat despre inițiativele pentru promovarea valorilor României în lume şi despre posibilitatea reîntoarcerii și dezvoltării de afaceri în ţară. Aproape 40.000 de români trăiesc în Cipru şi formează cea de-a treia comunitate de străini din aceast stat.
Expoziţia “Transylvania Retouched. A Matter of Landscape and Representation” a fost inaugurată la The Studio of Young Artists’ Association din Budapesta. Proiectul expoziţional, curatoriat de Daniela Duca şi Virág Major şi organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, abordează tema reprezentării peisajului natural și implicațiile sociale și culturale ale acestor reprezentări. “Transylvania Retouched” include lucrările artiștilor Aladár Garda, Anca Benera & Arnold Estefan, Zsolt Fekete, Károly Elekes, Lehel Kovács, Mircea Nicolae, Radu Băieș, Szabolcs Kisspál, români și maghiari, prepoderent originari din Transilvania. Expoziţia, deschisă până pe 21 martie, cuprinde materiale inedite – fotografii, înregistrări video și documente – din arhivele personale ale fondatorilor mişcării artistice land-art MAMŰ, un grup de neo-avangardă fondat în 1979 la Târgu Mureş, ce numără astăzi aproape 300 de membri.
România a fost și în anul 2019 cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Relaţiile comerciale dintre cele două state au ajuns la aproape 2 miliarde de euro, potrivit Biroului Național de Statistică de la Chişinău. Ambasada României în Republica Moldova a transmis că exporturile româneşti au atins 1,12 miliarde de euro, iar importurile sunt aproape de 749 de milioane de euro. România a exportat în Republica Moldova în principal resurse minerale, mașini, aparate și echipamente electrice, produse ale industriei chimice și conexe, metale și articole metalice, mase plastice, cauciuc și produse alimentare. Totodată, a importat aparate și echipamente electrice, produse vegetale, metale și articole metalice şi materiale textile. În 2019, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare totală de 2,5 miliarde de euro, aproape 66% dintre acestea ajungând pe piața Uniunii Europene.
Filmul “Mo”, regizat de Radu Dragomir, va reprezenta România la a 11-a ediţie a FRANCOFILM – Festivalul Filmului Francofon de la Roma. Inițiativa este susținută de Ambasada României în Italia și Accademia di Romania din Roma, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Prezența la festival, organizat de Institutul Francez — Centre Saint Louis cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei, se înscrie în seria de evenimente organizate pentru a marca aniversarea a 50 de ani de la lansarea mișcării francofone. “Mo” îi are ca protagoniști pe actorii Dana Rogoz, Răzvan Vasilescu și Mădălina Craiu. Pelicula va fi proiectată pe 8 martie, la sediul Institutului Francez din capitala Italiei. Ediția din acest an a FRANCOFILM are loc în perioada 5-13 martie şi reuneşte 17 lungmetraje din 14 țări. În 2019, producţia “Un pas în urma serafimilor”, în regia lui Daniel Sandu, a primit Premiul Publicului.
Expoziția de fotografie “Foto Magna” este deschisă la sediul Institutului Cultural Român de la Budapesta. Manifestarea cuprinde lucrările realizate în cadrul Taberei Internaționale de Fotografie de la Bistrița, parte dintr-un amplu proiect cultural al Fundației “Societatea de Concerte Bistrița”, și a fost parțial finanțată din Programul “Cultura 2000” al Comisiei Europene. Sunt expuse creaţii ale unor importanți artiști fotografi din 15 țări, inclusiv România, printre care Alexandru Jugaru, Cristina Irian, Bogdan Dragomir, Ana Alexandrescu, Tudor Stănică sau Ioana Cârlig. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 3 aprilie.