Tag: Ovidiu Nahoi

  • Republik Moldau auf Westkurs

    Republik Moldau auf Westkurs

    Im vergangenen Jahr führte Maia Sandu kurzzeitig eine Regierungskoalition in Chişinău. Sie blieb aber nur so lange im Amt, bis sie im Parlament einen Gesetzentwurf zur Bekämpfung der Korruption einbrachte. Denn gleich darauf stellte die Legislative einen Misstrauensantrag gegen ihre Regierung und setzte sie ab. Jetzt, nachdem sie die Präsidentschaftswahlen gegen den Moskau-treuen Kandidaten Igor Dodon gewonnen hat, wird Maia Sandu die erste Präsidentin der Republik Moldau. Ovidiu Nahoi, Chefredakteur von Radio France International, erklärt, was es für eine konservative Gesellschaft wie die moldauische bedeutet, eine Frau für das Präsidentenamt zu wählen:



    Es ist ein herausragendes Ergebnis. Hier müssen wir uns den Beitrag der im Ausland lebenden moldauischen Staatsbürger verdeutlichen, der zu diesem eindeutigen Ergebnis für Maia Sandu führte. Aber Maia Sandu gewann auch im Inland, und das ist eine Sensation — sie gewann vor dem Hintergrund einer Desinformationskampagne, deren Ausma‎ße wir uns hierzulande kaum vorstellen können. Täglich wurde eine Fülle von Lügen verbreitet — dass es einen Bürgerkrieg geben werde, dass sie die russische Sprache verbieten würde, dass sie eine Vereinbarung mit Angela Merkel habe, um Flüchtlinge in die Republik Moldau zu bringen, dass sie eine dekadente westliche Agenda habe, einschlie‎ßlich Rechte für die LGBT-Gemeinschaft, und vieles mehr. Diese Fakenews hätten in einer konservativen Gesellschaft durchaus Wirkung zeigen können. Hinzu kam die überwältigende Kampagne der Kirche, der Metropolie der Moldaurepublik, die unter der Vormundschaft der Russisch-Orthodoxen Kirche steht und die bei jeder Wahl die antiwestlichen, Moskau-treuen Kandidaten unterstützt hat. Gleichzeitig gab es die Stimmen aus Transnistrien, von Menschen, die mit Bussen oder anderen Verkehrsmitteln herbeigebracht wurden, was bis zu den Grenzen des Wahlrechts in der Moldau ging, wenn nicht sogar darüber hinaus, in dem Versuch, ihre Wahl zu verhindern. Was 2016 auch geklappt hat, diesmal aber nicht. Es war eine Welle, die aus der Diaspora kam, aber auch aus dem Lande selbst, was wirklich bemerkenswert ist, denn das hei‎ßt, die Menschen sehen nur in dem Westen eine Chance, das Land aus Armut, Stillstand, Missbrauch und Korruption zu befreien. Offensichtlich gibt es dafür keine Alternative im Osten.“




    Ihre Amtseinführung ist für den 24. Dezember geplant, aber die künftige Präsidentin hat ihre Agenda bereits bekannt gegeben. Maia Sandu betonte, dass sich das Land in einer allgemeinen Krise befindet und dass die Situation durch schrittweises Handeln in einem dreigliedrigen Ansatz verbessert werden könnte: eine positive Au‎ßenpolitik, die den Bürgern zugutekommt, um das Land aus der Isolation herauszuführen, einen Staatshaushalt für 2021, der die für die Wirtschaft erforderlichen Mittel bereitstellt, und entschlossene Korruptionsbekämpfung. In einer Rede sagte Maia Sandu dem Diebstahl aus öffentlichen Geld den Kampf an und sprach sich für die Reform der politischen Klasse aus. Sie kündigte an, nach ihrem Amtsantritt Konsultationen mit den politischen Parteien aufzunehmen, um Lösungen für die grö‎ßten Probleme der Republik Moldau zu finden, und rief gleichzeitig zur Einheit auf:



    Ich werde mich nach Kräften dafür einsetzen, dass die Republik Moldau gute, pragmatische und auf gegenseitigem Respekt basierende Beziehungen sowohl zum Westen als auch zum Osten unterhält. Auf internationaler Ebene werde ich mich darauf konzentrieren, die notwendige Hilfe zu erhalten, damit wir die Gesundheits- und Wirtschaftskrise bewältigen. Ich möchte, dass wir die Spaltung überwinden und die Gesellschaft sowohl in der Au‎ßen- als auch in der Innenpolitik vereinen. Wir wollen eine würdige Au‎ßenpolitik aufbauen, die unseren Bürgern zugutekommt. Wir müssen die Republik Moldau näher an europäische Standards heranführen, mit Reformen und harter Arbeit hier zu Hause.“




    Ion Tăbârţă, ein politischer Kommentator aus der Republik Moldau, schätzt, dass dem Land turbulente Zeiten bevorstehen, aufgrund der Differenzen zwischen der Präsidentschaft und dem Parlament.



    Dieser ist der erste Sieg einer Kandidatin aus dem bürgerlichen Lager. Denn hier ist die Struktur der Wähler so, dass die Linke bisher immer gewonnen hat, sowohl bei den Präsidentschafts- als auch bei den Parlamentswahlen. Selbst die proeuropäischen Koalitionen hatten zwangsläufig eine linke oder eine Mitte-Links-Partei. Eine der wichtigsten Gründe für die Niederlage Igor Dodons war die Art und Weise, wie er das Land regierte und die Pandemie verwaltete. Dabei muss gesagt werden, dass in der Republik Moldau die Pandemie politisch und nicht medizinisch verwaltet wurde. Irgendwann ist den Behörden die Kontrolle entglitten, und jetzt können die Pandemiefaktoren nicht mehr kontrolliert werden. Die Pandemie hatte negative soziale und wirtschaftliche Folgen. Darüber hinaus hatten wir in diesem Sommer wegen der schweren Dürre eine Krise in der Landwirtschaft, und das Wichtigste ist, dass die Regierung keine Lösungen für die Probleme der Bürger gefunden hat. Sie haben mich gefragt, was die Menschen von Maia Sandu erwarten. Sie soll selbstverständlich mit der sozialen und wirtschaftlichen Krise fertig werden. Dabei müssen wir jedoch bedenken, dass die Republik Moldau eine parlamentarische Demokratie ist und dass der Präsident oder die Präsidentin somit keinen Einfluss auf das Parlament hat. Igor Dodon führte praktisch eine persönliche Regierung. Als er erkannte, dass er eine breitere Unterstützung braucht und nicht alle Mitglieder seines Kabinetts der Situation gewachsen waren, nahm er die zerrissene Demokratische Partei in die Regierung auf. Kürzlich zog sich auch diese aus der Regierung zurück. Maia Sandu kontrolliert die Regierung nicht, aber die Menschen erwarten, dass sie Verbesserungen herbeiführt. Maia Sandu sprach sich für vorgezogene Wahlen, weil dieses Parlament seine Legitimität verloren habe. Natürlich ist das Parlament von der Selbsterhaltung getrieben, und darum ist es für Maia Sandu sehr wichtig, die Bevölkerung auf ihrer Seite zu haben.“




    Während des Wahlkampfes versprach Sandu, dass wieder Geld von der EU kommen werde, das für die Republik Moldau überlebensnotwendig ist, erklärte der Politikexperte Ion Tăbârţă.

  • Ce învățăm dintr-o pandemie?

    Ce învățăm dintr-o pandemie?

    Criza provocată
    de pandemia cu noul coronavirus a scos la iveală vulnerabilități, a schimbat
    comportamente, a zguduit puternic economiile din toată lumea și ridică foarte
    multe semne de întrebare legate de viitor. Deja pentru sute de mii de familii
    îndoliate viața nu mai este la fel, iar dacă în primă fază principalele
    consecințe au fost contorizate în vieți omenești, ceea ce urmează ține puternic
    de criza economică – cea mai rea de la Marea Depresiune din secolul trecut,
    potrivit estimărilor experților.

    Viitoarea arhitectură de putere va fi marcată
    de felul în care îşi vor reveni economiile lumii, iar fiecare reașezare va
    influența cumva, într-o măsură mai mare sau mai mică, viața fiecăruia. Slăbită
    va ieși toată lumea, consideră Ovidiu Nahoi, redactor-șef al Secţiei române de
    la Radio France International, care, invitat la Radio România, a făcut o
    analiză a posibilelor consecințe :

    Este greu de spus acum cine va ieşi mai slăbit şi cine mai puţin şi cine va
    avea premise să se ridice mai repede. Sigur că noi ne dorim ca economiile
    liberale şi economiile creative să se dezvolte şi să-şi revină mai repede decât
    economiile, decât regimurile autoritare.

    A existat, mai ales la începutul
    crizei – şi aici vorbim de partea războiului informaţional -, această abordare
    cum că regimurile autoritare ar fi mai eficiente în abordarea crizei decât
    regimurile democratice.
    Această afirmaţie începe să-şi vădească falsitatea.
    Vom vedea cum ne vom ridica de aici
    înainte şi care va fi şi modalitatea de consum, cum se vor schimba obiceiurile
    oamenilor, care va fi organizarea economică mai departe şi de câţi bani va fi
    nevoie.

    Nimeni nu poate să spună în acest moment cât de repede şi cum va arăta
    revenirea. Noi ştim că după crize urmează reveniri. Am traversat o criză
    financiară, urmată de un deceniu de creştere. Să sperăm că modelul acesta se va
    relua şi că după o criză va urma o revenire. Cum va fi ea, cât de rapidă şi cum
    va arăta, nici economiştii nu pot să spună.

    Profesorul universitar de
    ştiinţe economice Mircea Coşea vorbește de schimări profunde la nivelul
    așa-numitului lanț valoric. Lanțul valoric este onoţiune care a apărut în economia Occidentală, în principal
    americană, acum un an şi ceva, pe baza unei teorii mai vechi, explică Mircea
    Coșea, iar acest lanţ valoric înseamnă că un produs, de la primul obiect care
    face parte din el până la ultimul, trece prin aproximativ 35-40 de alţi
    producători din diferite ţări :

    Astăzi,
    în economie nu se mai poate fabrica nimic la nivelul tehnicii moderne într-o
    singură ţară. Problema care se pune este
    leadership-ul, adică cine conduce acest lanţ valoric, care va conduce şi lumea
    până la urmă, pentru că lanţul valoric are nişte componente cu valori diferite.
    Cel care asamblează produsul ia mai puţin decât cel care face o mică parte din
    produs, dar care reprezintă cel mai înalt nivel tehnic.

    Deocamdată acest
    leadership îl are SUA, care şi într-un telefon chinezesc contribuie cu ceva
    care aparţine ideilor, concepţiilor şi cercetării americane pe care chinezii nu
    pot să o facă. Dacă lucrurile mergeau în acest fel încă vreo 20 de ani şi se
    ajungea la situaţia în care made in China ajungea la made by China, atunci
    China ar fi devenit liderul mondial.

    Iar acest proces de revenire a Americii,
    câteodată în contradictoriu, câteodată controversat, cum este războiul
    comercial al domnului Trump, a început acum câţiva ani pentru stoparea într-un
    anumit fel a Chinei. Acum nu ştiu dacă virusul acesta a venit de undeva, de la
    vreun şarpe sau dintr-un laborator, nu ştim, dar el reconstituie acest lanţ
    valoric în sensul că se păstrează supremaţia unor ţări care gândesc faţă de
    unele ţări care muncesc.

    Sunt multe lecții de
    învățat din această pandemie, spune și europarlamentarul Cristian Bușoi,
    referindu-se, în principal, la situația din UE. Poate cea mai importantă este
    aceea că, deși de foarte mulți ani se clamează importanța sistemului de
    sănătate, s-a dovedit că nimeni nu a fost cu totul pregătit în fața unei astfel
    de încercări, spune Cristian Bușoi :

    Sper ca acest
    lucru să se schimbe, pentru că, sigur, astăzi avem criza coronavirus, dar pot
    veni și alte pandemii. Există teorii întregi că în următoarele decenii acestea
    vor fi cele mai serioase amenințări la adresa sănătății, stabilității,
    economiei mondiale.

    De asemenea, să nu uităm că, dincolo de pandemie, încă nu
    am învins cu totul HIV- SIDA și încă există un număr însemnat de oameni care mor
    de cancer. Avem multe provocări la care va trebui să
    răspundem și poate această criză îi va face să înțeleagă pe decidenții politici
    din toate țările lumii că sistemul de sănătate merită mai multă atenție. Și
    poate a doua mare încercare va fi cea legată de economie, de repornirea
    economiilor în întreaga Uniune.

    De la cel de-al doilea Razboi Mondial nu a mai
    existat o astfel de încercare și o astfel de presiune asupra economiilor. Unii
    analiști, unii economiști consideră că încercarea este chiar mai mare, pentru
    că e adevărat și atunci a fost un eveniment care a schimbat cu totul și cu
    totul starea de fapt, dar s-a produs într-o perioadă mai lungă de timp și nu
    toate economiile s-au închis în același timp.

    Acum, însă, în decurs de
    doar câteva săptămâni, aproape toată economia UE s-a oprit sau anumite ramuri
    ale economiei și-au încetinit foarte mult funcționarea, și, adaugă
    europarlamentarul Cristian Bușoi, deși există un plan comunitar important de
    salvare, care include o infuzie de capital foarte importantă și care se
    suprapune planurilor stabilite la nivelul fiecărei țări, rămâne de văzut, în
    funcție de cât va dura criza, cât de mare va fi încercarea pentru a reveni la
    nivelul anterior.