Invitatul ediţiei este domnul Ovidiu-Alexandru RAEȚCHI, Ambasadorul României în Japonia. Vă invit să ascultăm un interviu realizat chiar la Tokyo de către colega noastră Maria Ţoghină, pentru Radio România Actualităţi.
Tag: Ovidiu Raetchi
-
ICR anunță deschiderea oficială a reprezentanței sale de la Tokyo
Institutul Cultural Român (ICR) anunţă deschiderea oficială, în data de 26 noiembrie, a reprezentanţei ICR Tokyo.
Evenimentul marchează un moment de referinţă în promovarea culturii româneşti pe scena internaţională de inaugurare Vor fi prezenţi preşedintele ICR, Liviu Jicman, preşedinte al EUNIC (European Union National Institutes for Culture), ambasadorul României în Japonia, Ovidiu Raeţchi, şi Ştefania Mărmureanu, referent coordonator al ICR Tokyo.
“Prin ICR Tokyo, Institutul Cultural Român deschide un capitol major în ceea ce priveşte relaţiile culturale româno-nipone şi în acelaşi timp în privinţa rolului său la nivel global. Japonia este un centru de interes pentru operatorii culturali din România şi sunt convins că ICR Tokyo va contribui semnificativ la prezenţa românească pe scena culturală japoneză. Prezenţa noastră la Tokyo prin cea mai nouă reprezentanţă reprezintă o oportunitate şi pentru parteneriatele internaţionale în care ICR este deja implicat”, a declarat Liviu Jicman,
E.S. Ovidiu Raețchi, ambasadorul României în Japonia, declara că: „Deschiderea reprezentanței ICR de la Tokyo reprezintă o inițiativă strategică ce urmărește să consolideze relațiile culturale dintre România și Japonia, să susțină cooperarea artistică internațională și să ofere publicului japonez oportunitatea de a descoperi și aprecia bogăția și diversitatea patrimoniului cultural românesc. Înființarea reprezentanței ICR de la Tokyo are loc în contextul parteneriatului strategic dintre România și Japonia, care are printre obiective intensificarea relațiilor culturale dintre cele două țări. ICR Tokyo urmărește creșterea relevanței culturii românești în spațiul asiatic, sporind, totodată, prezența românească la evenimentele culturale majore organizate pe teritoriul Japoniei.”
În perioada 27-28 noiembrie, cu sprijinul Ambasadei României, vor avea loc întâlniri oficiale între preşedintele ICR, Liviu Jicman şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe (MOFA) şi Ministerului Educaţiei, Culturii, Sportului, Ştiinţei şi Tehnologiei (MEXT) din Japonia, dedicate integrării reprezentanţei ICR Tokyo în circuitul cultural japonez şi pentru dezvoltarea unor colaborări bilaterale de amploare.
Primele acţiuni culturale vizează vernisarea unei expoziţii cu lucrări din colecţia fotografului japonez Kosey Miya, care surprind farmecul regiunii Maramureş, autenticitatea şi frumuseţea vieţii maramureşenilor, organizată de ICR Tokyo şi Ambasada României în Japonia, cu sprijinul Primăriei oraşului Musashino şi al Societăţii Japonia-România şi prezentarea unui concert care va aduce în prim-plan sonorităţi de nai, în interpretarea artistei japoneze Fumiko Sakura, cu acompaniamentul la pian al lui Eiko Tsukuda.
La sediul Ambasadei României vor avea loc, în contextul inaugurării ICR Tokyo, întâlniri dedicate prezentării proiectelor EUNIC Tokyo şi programelor dezvoltate de ICR în diverse domenii culturale: programele de traducere Translation and Publication Support (TPS) şi PUBLISHING ROMANIA, cursurile de limba română pentru străini şi Şcoala de vară de la Braşov, bursele ICR, Programul CANTEMIR şi altele.
Maria Monica Chiriţă
-
România 43
Proiect legislativ privind înfiinţarea
Avocatului Diasporei în cadrul Instituţiei Avocatul Poporului.Interviu cu
Ovidiu Raeţchi, fost membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, în prezent vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională,
iniţiatorul proiectului.
-
Jurnal românesc – 02.03.2020
Ambasadorul
Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a declarat că sistemul de imigraţie
pe bază de puncte ce va fi aplicat în Regatul Unit nu îi afectează pe românii
şi pe restul cetăţenilor UE care s-au înregistrat pentru statutele de rezident
sau pre-rezident, ci doar pe cei care doresc să se stabilească în Regat, anul
viitor, când se încheie perioada de tranziţie post-Brexit. Majoritatea
lucrătorilor cu calificare nu vor avea nicio dificultate privind acest sistem.
Este mai împovărător decât libera circulaţie, dar Guvernul este clar în acest
sens: libera circulaţie trebuie să se încheie. Aceasta este maniera prin care
vor fi umplute goluri din economia noastră dar şi nevoile românilor care vor să
trăiască şi să lucreze în Marea Britanie vor fi satisfăcute, a afirmat
diplomatul. În ceea ce-i priveşte pe studenţi, ambasadorul a indicat faptul că
aceştia trebuie să aibă o ofertă din partea unei instituţii de învăţământ, să
demonstreze că stăpânesc limba engleză şi că se pot întreţine în UK şi s-a
declatrat încrezător că, în viitor, studenţii români nu vor întâmpina
greutăţi. Potrivit unui document cadru elaborat de guvernul de la Londra,
cetăţenii UE se vor putea stabili în Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021,
dacă vor cumula minimum 70 de puncte, acordate pentru criterii precum
calificarea în muncă, educaţie, un venit minim garantat şi existenţa unei
oferte de muncă în UK. Până în prezent, aproape 500.000 de români au depus,
cereri pentru a obţine noile statute de rezident în Marea Britanie.
Cineastul Cristi
Puiu a fost distins cu premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii
competiţionale Encounters a celei de-a 70-a ediţii a Festivalului
Internaţional de Film de la Berlin. Românul a fost recompensat pentru pelicula
Malmkrog, o coproducție România, Serbia, Elveția, Suedia, Bosnia și
Macedonia de Nord, care a concurat alături de alte 14 producţii
cinematografice. Este pentru a doua oară când juriul de la Berlin îi acordă
regizorului român recunoaşterea internaţională după Ursul de Aur cucerit în
2004 pentru scurtmetrajul Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. România a
mai fost reprezentată la Berlinale 2020 de regizorul Radu Jude cu producţiile
Tipografic majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară,
ambele în secţiunea Forum, şi cu proiectul de lungmetraj
Somnambulii, prezent la Berlinale Co-Production Market, una dintre
cele mai importante pieţe de proiecte cinematografice din lume. Cinematografia
românească a mai fost recompesată cu două statuete Ursul de Aur: în 2018,
pentru lungmetrajul Nu mă atinge-mă, de Adina Pintilie şi în 2013,
pentru filmul Poziția copilului, în regia lui Călin Peter Netzer. Ursul
de Argint a fost câştigat, anul trecut, de pelicula Blue Boy,
regizată de argentinianul Manuel Abramovich, cu românii Cătălin Cristuţiu -
editor de film şi Bogdan Georgescu – producător creativ, şi în 2015 de filmul
Aferim!, în regia Radu Jude.
Deputatul Ovidiu
Raeţchi a anunţat că a depus un proiect de lege pentru înfiinţarea
Avocatului Diasporei în cadrul Avocatului Poporului. Parlamentarul
a precizat că ideea i-a fost transmisă de românii din străinătate, care au
posibilităţi reduse de a interacţiona cu administraţia din România. Peste
6 milioane de români trăiesc în diaspora la ora actuală şi, în ciuda faptului
că sunt cel mai mare contributor la bugetul României, din raţiuni birocratice
şi administrative solicitările acestora sunt tergiversate sau ignorate, a
declarat Raeţchi. Printre atribuţiile pe care Avocatul Diasporei ar
urma să le aibă se numără verificarea celerităţii şi corectitudii procedurilor
administrative dezvoltate de instituţiile publice române şi reprezentanţele
statului român din străinătate, raportarea abuzurilor comise de instituţiile
publice administrative şi diplomatice sau luarea de măsuri necesare pentru a
corecta ineficienţa şi întârzierile din instituţiile administrative şi
consulare. Ovidiu Raeţchi a indicat că, în prezent, eventualele abuzuri ale
reprezentanţelor diplomatice româneşti sunt verificate tot de Ministerul de
Externe.
Operatorii din
Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 685 de
locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
Spania – 550, unde sunt căutaţi muncitori în agricultură. Norvegia pune la
dispoziţie 43 de posturi de bucătar, farmacist, instalator, mecanic, tinichigiu
şi vopsitor auto, iar Germania, 39 locuri de muncă pengru asistenţi
stomatologie, cameriste şi mecanici de
locomotivă. Anunţul mai cuprinde 31 de posturi în Olanda pentru muncitori
necalificaţi în grădinărit şi horticultură, 18 în Finlanda pentru croitori şi
constructori şi 8 în Suedia pentru mecanici şi vopsitori auto. Cei interesaţi
pot viziona oferta completă pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot
prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona
de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures. -
Iran, un punct fierbinte pe hartă
Teheranul a
recunoscut abia după trei zile că a doborât din greşeală avionul de linie
ucrainean cu 176 de pasageri la bord, între care şi câteva zeci de iranieni,
iar tergiversarea recunoaşterii adevărului a provocat furia populaţiei. Oamenii
au ieşit pe străzile Teheranului şi în alte oraşe, au strigat sloganuri
împotriva autorităţilor şi au cerut demisia dictatorului – o aluzie la liderul
suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.Nu s-a încercat ascunderea
adevărului, susţine purtătorul de cuvânt al executivului iranian, Ali Rabii,
potrivit căruia declaraţiile iniţiale s-au bazat pe primele informaţii, ce nu
arătau nicio legătură între accidentul de avion şi un tir de rachete, aşa cum s-a
dovedit mai târziu. Totul ar fi fost o eroare intervenită din cauza tensiunilor cu
Statele Unite, de la care erau
aşteptate posibile represalii. Tensiunile au escaladat după uciderea, pe 3
ianuarie, de către SUA, a generalului iranian Qasem Soleimani – şef al Forţei Qods, însărcinată cu
operaţiunile externe ale Gardienilor Revoluţiei, artizanul strategiei militare
a Iranului în zona geografică apropiată. Teheranul a
promis să răzbune moartea generalului său, iar la scurt timp, mai multe rachete au fost trase la Bagdad,
unele în Zona Verde, unde se află şi sediul ambasadei americane.Uciderea lui Soleimani,
considerat al doilea om ca influenţă la Teheran după liderul spiritual Ali
Khamenei, a fost o acţiune menită să pună căpăt unui război şi nu pentru a începe
altul, a explicat liderul de la Casa Albă, precizând că acesta pregătea atacuri
asupra unor ambasade americane. Invitat la Radio România, Ovidiu Raeţchi,
specializat pe problemele Orientului Mijlociu, face o analiză a situaţiei, a
poziţiei Teheranului:Dovezile masive privind dărâmarea avionului
au obligat regimul să-şi asume vina. Or, el are acum de gestionat, în primul rând, o criză internă.
Iranienii sunt oameni foarte sensibili la suferinţă, aşa sunt şiiţii, religia
lor se defineşte prin sensibilitate la suferinţă, în faţa morţii nedrepte. Şi
atunci vom avea revolte sincere, dincolo de revoltele pe care toţi adversarii
Iranului au interesul să le încurajeze. Cred că vom avea un an de revolte în
Iran, în primul rând pentru că populaţia reacţionează la ceea ce a făcut
regimul.Poporul iranian e un popor educat, sensibil, un popor care are undeva
în sânge simţul dreptăţii. Şi ayatollahii trebuie să fie foarte atenţi, pentru
că ei au venit la putere în 1979 tocmai făcând apel la acest simţ al dreptăţii
împotriva abuzurilor Şahului. Ei înţeleg că SUA, Israelul, poate Occidentul,
poate Rusia, China, au un anumit interes în a încuraja aceste proteste, pentru
că cel mai bun mod de a scăpa de această încolăcire a Iranului în jurul
Orientului Mijlociu, în jurul Arabiei Saudite, în jurul Israelului, este să
retezi capul. Corpul e atât de bine strâns în momentul de faţă în Gaza, în
Liban, în Siria, în jurul Israelului, în Yemen şi în Irak, în jurul Arabiei
Saudite, încât va dura ani de zile să desprinzi. Şi atunci, cel mai bun mod
este să încurajezi o schimbare de regim. Rămâne să vedem ce crede despre asta
China şi ce crede despre asta Vladimir Putin.Eu cred că Rusia, pe termen mediu
şi lung, ar avea de câştigat. E de discutat ce va face şi China – un actor
important, care nu prea îşi doreşte ca SUA să facă un pas în plus în Orientul
Mijlociu şi atunci e posibil ca interesele chineze să ceară un Iran
nerevoluţionar şi imobil în momentul de faţă.La Teheran,
pledând pentru reconciliere naţională, preşedintele Hassan Rohani
a făcut apel la o schimbare majoră a modului în care este guvernat Iranul,
recunoscând implicit că tragedia avionului ucrainean a provocat o criză de
încredere la adresa autorităţilor. Ce va urma? Va escalada conflictul în zonă sau se va stinge încet, care va fi atitudinea SUA?Din nou,
analistul Ovidiu Raeţchi: Tipul
de abordare al lui Donald Trump, aşa cum l-am văzut inclusiv în raporturile cu
Coreea de Nord, ne-ar anunţa că acum vom vedea figura seducătoare a lui Trump,
vom vedea faţa lui de negociator. Problema e dacă Iranul îşi va permite
discuţii cu SUA, în condiţiile în care protestele interne cresc. Cu cât vom
avea o luptă internă mai lungă, soluţia de a rezista a ayatollahilor, care sunt
puternici şi vor rezista pe termen lung, va fi să destabilizeze Orientul
Mijlociu. Unul dintre motivele pentru care oamenii protestează, dincolo de ce
s-a întâmplat acum, e nemulţumirea pentru modul în care se trăieşte în Iran.
Protestele erau deja declanşate înainte de această criză, oamenii protestau de
prin toamnă în Iran, pentru probleme economice.Eventuale negocieri ar
putea avea ca obiect acordul nuclear, Teheranul să accepte nişte limite foarte
clare şi un control în anumiţi termeni şi, de asemenea, să renunţe la politica
foarte agresivă de acaparare a spaţiului şiit, spune Ovidiu Raeţchi. În schimb,
ar putea fi relaxate sancţiunile. -
Jurnal românesc 05.04.2017
Drepturile
comunităţii românilor din Serbia trebuie negociate mai bine de România – a spus
preşedintele Partidului Neamul Românesc, Pedrag Balaşevici, care s-a întâlnit cu
deputaţii din Comisia pentru Românii de Pretutindeni. El a afirmat că limba română
nu se preda în şcoală pentru românii din Timoc, nu există mass-media în limba
română şi sunt probleme cu construirea bisericilor româneşti în Timoc. Pedrag
Balaşevici a adăugat ca Serbia nu alocă nimic din bugetul statului pentru
comunitatea românească din Timoc. La rândul său, preşedintele Comisiei pentru
Românii de Pretutindeni, deputatul PMP Constantin Codreanu, a afirmat că ar
trebui să fie reciprocitate, pentru că România poate fi un exemplu în ceea ce
priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. La discuţii a
participat şi ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, care
a declarat că există fondurile pentru construcţia unui Centru Cultural Român în
Serbia, iar Guvernul urmează să decidă unde va fi amplasat acesta.Preşedintele
executiv al PMP, Eugen Tomac, solicită demisia conducerii Institutului pentru
Investigarea Crimelor Comunismului. El a spus că nicio instituţie a statului
român nu a participat la comemorarea masacrului de la Fântâna Albă, comis de
forţele sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Săptămâna
trecuta s-au împlinit 76 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, când aproape
trei mii de români au fost ucişi de trupele sovietice. În memoria lor, 1
aprilie a fost decretată Ziua Naţională în Memoria Românilor – victime ale
masacrelor deportărilor, foametei şi altor forme de represiune organizate de
regimul sovietic în Bucovina, Ţinutul Herţei şi Basarabia.Deputatul PNL Ovidiu
Raeţchi i-a transmis o scrisoare deschisă premierului Sorin Grindeanu în care
i-a solicitat să susţină realizarea unui muzeu al victimelor comunismului la
Fortul 13 Jilava, scrie adevarul.ro. Crearea unui muzeu al Victimelor
Comunismului reprezintă o obligaţie a actualei clase politice, obligaţie care a
fost amânată nepermis de mult. Lipsa voinţei politice şi orgoliile partidelor
care au dorit să îşi asume paternitatea acestui proiect au împiedicat
realizarea sa, chiar dacă au trecut 27 de ani de la Revoluţie, susţine deputatul liberal
Ovidiu Raeţchi în scrisoarea deschisă trimisă premierului Grindeanu. Raeţchi a
mai anunţat ca va lansa în dezbatere publică o iniţiativă legislativă prin care
propune ca fostul penitenciar Fortul 13 Jilava să treacă din administrarea
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în administrarea Ministerului
Culturii şi transformarea sa în muzeu.Programul
Start-Up Nation – România a fost gândit să aibă un impact real
asupra oricărui cetățean, nu doar asupra unor structuri asociative vizate deja
de alte programe, a afirmat, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat, Alexandru Petrescu. Programul se va desfășura timp de patru ani
şi își propune finanțarea a aproximativ 10.000 de noi firme anual. Prin acest
program ar putea fi create peste 20.000 de locuri de muncă în fiecare an, în
condițiile în care pentru un grant de 100.000 de lei, IMM-urile au obligația de
a angaja minim o persoană, iar pentru 200.000 de lei minim două persoane. Bugetul
pentru acest program este de 400 de milioane de euro, bani care vor proveni
atât din bugetul de stat, cât și din bugetul Uniunii Europene. -
România 43
Românii din străinătate vor putea să-şi achite retroactiv contribuţiile sociale pentru pensia din România: interviu cu Ovidiu Raeţchi — membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, iniţiatorul proiectului legislativ.