Cercetătorul român Ștefan Dascălu, doctorand în imunologie şi epidemiologie teoretică la Universitatea Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
Tag: Oxford
-
November 24, 2020
COVID-19 Romanias anti-COVID-19 vaccination strategy has been finalised and will be endorsed by the Supreme Defence Council in the forthcoming period, President Klaus Iohannis announced. He added, after a meeting with healthcare experts, that an action plan has been put together and all official information concerning the vaccination campaign will be posted on a separate website. Over 7,750 new COVID-19 cases and 196 related deaths have been reported over the past 24 hours, taking the death toll to over 10,370. Since the start of the pandemic, at least 430,000 people have tested positive for the virus, more than two-thirds of whom have so far recovered. Over 1,200 patients are currently in intensive care.
PANDEMIC The WHO welcomes the announcement regarding a 3rd anti-COVID-19 vaccine, developed by Oxford University jointly with AstraZeneca. The British researchers say the vaccine is at least 70% efficient, but that, depending on the treatment scheme, the protection rate can reach as high as 90%. Pfizer jointly with BioNTech and Moderna had previously announced efficiency rates of over 90% and of 95% respectively for their vaccines. So far 59 million people have tested positive for Sars-Cov-2 worldwide, with the global death toll standing at nearly 1.4 million. In Europe, France and Britain are planning to ease restrictions for the winter holidays.
BUDGET The Government of Romania Monday approved the 3rd budget adjustment this year. More funds have been earmarked for healthcare and agriculture. PM Ludovic Orban said the adjustment was required in order to cover the expenditure incurred with the Covid-19 pandemic, with the increased pension benefits, flexible working hours and furlough payments and with the balancing of local budgets. The adjustment also helps financing public investments, the finance minister Florin Cîţu said in his turn. The main elements underlying this adjustment are a budget deficit standing at 9.1% of GDP and a negative 4.2% growth rate.
CORRUPTION The National Anti-Corruption Directorate is working on a corruption-related criminal case in Sibiu (central Romania). Prosecutors are investigating the awarding of a contract for 2 modular hospital units for Covid-19 patients in the Sibiu County Hospital. During this springs state of emergency, the County Council paid some 1.2 million euros under this contract. The units, with 35-bed capacity and the necessary equipment, were opened in October. The Sibiu County Hospital and Public Healthcare Directorate are under military management as of recently. Sibiu County has the highest COVID-19 infection rate in the country, and several places in the county, including the capital city, are under lockdown.
HANDBALL Romanias womens handball team are preparing for the European Championship hosted by Denmark between December 3 and 20. Romania is playing in Group D in the final tournament, alongside Norway, Germany and Poland, with the games taking place in the town of Kolding. Denmark is the sole host of the tournament after the second designated host, neighbouring Norway, pulled out. On November 16, only 17 days before the first game was due, Oslo announced that healthcare constraints related to the COVID-19 pandemic prevent it from organising the competition. (translated by: A.M. Popescu)
-
Un elev român admis la universitatea oxford
Ovidiu Antal este
elev în clasa a 12-a la Colegiul Naţional Andrei Şaguna din Braşov, la
profilul matematică-informatică. De curând, Ovidiu a primit o veste importantă,
aceea că, în noul an universitar, va studia la prestigioasa Universitate
Oxford. Cum a început drumul lui spre aprofundarea ştiinţelor exacte? Bineînţeles, încă de când eram mic mă pasionau ştiinţele, în general.
Ca orice copil curios, mă uitam la documentare. Apoi, în gimnaziu, am
cunoscut-o pe profesoara mea de fizică, pe atunci şi dirigintă, dumneaei m-a
împins foarte mult de la spate să învăţ mai multă fizică, dar m-a şi pasionat
acest domeniu. Am participat la olimpiade. De acolo a început totul. Mă
interesa fizica, citeam despre fizică şi eram foarte atent la explicaţii. În
clasa a 11-a, nu ştiam exact unde vreau să studiez şi nici ce anume vreau să
studiez, nu mă hotărâsem între fizică şi inginerie. La Oxford, m-am hotărât că
vreau să mă înscriu abia pe la începutul lunii septembrie, cu aproape o lună
înainte de deadline. Nu a fost ceva ce mi-am pus în minte de mult timp.
Experienţa lui Ovidiu
Antal este, cu siguranţă, tentantă pentru orice elev cu rezultate deosebite,
care ar dori să urmeze studiile universitare în Marea Britanie. Ce presupune
acest proces? Înscrierea începe pe platforma UCAS,
platforma universităţilor din Marea Britanie. Acolo a trebuit să scriu un
personal statement, adică o scrisoare de intenţie, unde mă prezint pe mine,
alături de motivele pentru care aş fi un student bun pentru cursurile
respective. Am ataşat rezultatele obţinute de-a lungul anilor de liceu, dar şi
o recomandare de la un profesor. Pentru admiterea la Oxford, a trebuit să dau
un test, în cazul meu din matematică şi fizică. Primii 60% dintre participanţi,
în urma punctajului de la test, au fost chemaţi să dea şi interviul. Am mers la
Oxford, am avut două interviuri, apoi m-am întors în România şi am aşteptat să
primesc un răspuns.
Recent admis la
Universitatea Oxford, Ovidiu Antal pleacă spre acel loc cu speranţe mari,
totuşi deschis nu doar către domeniile care îl pasionează. Aceasta, fiindcă se
declară pasionat de cunoaştere în general. Eu vreau să merg la facultate foarte
deschis. Eu ştiu că vreau să ajung cât mai sus, să învăţ cât mai multe posibil.
Acesta este scopul meu când merg acolo, doar că nu am o carieră în minte, în
afară de faptul că aş vrea să lucrez în research and development (n.a.
cercetare şi dezvoltare). Am fost mereu
de părere că este bine să vezi cât mai multe lucruri, din alte părţi, din alte
domenii. Este foarte important să ai colegi care sunt la fel de pasionaţi ca
tine. Asta se întâmplă mult mai mult în universităţile de top din lume decât în
cele obişnuite. Ai colegi mult mai pasionaţi şi profesori mult mai pasionaţi de
ceea ce predau, lucru care te poate împinge mult mai mult să înveţi.
Evoluţia
tehnologiei îl fascinează pe Ovidiu. Ca orice tânăr entuziast, are încredere că
generaţia actuală va folosi noile tehnologii în avantajul ei. Este normal ca orice generaţie să se perceapă mai deşteaptă decât cele
dinainte. Mie mi se pare că lucrurile evoluează şi că este normal să se
întâmple asta. Noi suntem o generaţie care s-a născut cu tehnologie, suntem
foarte deschişi la tehnologia nouă şi putem să o folosim ca să învăţăm mai
multe, ca să împingem lucrurile mai departe şi să evoluăm în continuare. Sigur,
există şi dezavantaje ale tehnologiei, doar că, de cele mai multe ori,
dezavantajele se văd mai târziu şi nu cred că este necesar să ne gândim la ele
atât de mult şi să ne facem griji.
Iar parcursul din
următorii ani al lui Ovidiu Antal ar putea să rămână legat de Marea Britanie
sau să însemne întoarcerea lui în România. Cum vede această experienţă care
urmează să înceapă? O văd ca pe ceva foarte greu. Din ce mi-au
spus colegii mei, care sunt acolo, este un drum foarte greu. Nu poţi să mergi
acolo şi să nu înveţi, să nu dai tot ce poţi din tine. Bineînţeles, este greu
şi să pleci din ţară şi cred că foarte mulţi români ar prefera să nu o facă,
dacă ar avea opţiuni. Nu mi-am făcut încă un plan. Vreau să am orizonturile cât
mai deschise. Dacă o să am vreo ofertă de muncă sau un drum acolo, o să rămân.
Alţi doi elevi ai
Colegiului Naţional Andrei Şaguna din Braşov au fost admişi la Universitatea
Oxford pentru acest an universitar. Ana Ciupală
şi Andrei Taropa sunt şi ei multipremiaţi la concursurile naţionale şi
internaţionale. Ana Ciupală este medaliată la olimpiada naţională de
matematică, iar Andrei Taropa este olimpic naţional la fizică. -
Andrei-Cătălin Ilie, absolvent de informatică la universitatea britanică Oxford
Andrei-Cătălin Ilie, absolvent de informatică la universitatea britanică
Oxford, ca şef de promoţie, vrea să se întoarcă în România.
-
Steaua unui geniu
La
români, steaua unui om este chiar destinul acestuia. De fapt, viaţa oamenilor
este scrisă în stele, după cum spune tot o vorbă românească. La americani, omul
este stea când este celebru şi adulat. Stephen Hawking este o stea, o vedetă,
deşi nu a activat în vreunul dintre domeniile care produc stele pe bandă
rulantă, deşi, să recunoaştem că multe sunt efemere şi se grăbesc să devină
stele căzătoare. Stephen Hawking a lucrat cu astrele iar viaţa sa a fost scrisă
direct în stelele Universului pe care l-a studiat mereu. Stephen Hawking este
un fenomen, complex şi dramatic precum viaţa. A înţeles atât de mult dar a fost
condamnat la tăcere. Faptul că a comunicat prin acele maşini excepţionale îl
transformă tot mai mult într-un om al viitorului, al tehnologiilor
science-fiction.Cu cât mai adâncă a fost imobilizarea sa, cu atât i-a fost
înţelegerea mai mare, cu cât a fost mai ţintuit la pământ, cu atât cunoaşterea
i s-a înălţat mai sus, cu cât se aduna întunericul în jurul său, cu atât vedea
mai departe, printre astre şi universuri. Să nu îi uităm şi incredibilul simţ
al umorului. De altfel, după moartea sa, multe glume au venit să îi omagieze
amintirea. În unele apar Dumnezeu şi Timpul, în altele e ştiinţă curată. Să ne
amintim şi că expresia sa facială cea mai cunoscută este zâmbetul, un zâmbet
deplin, cu toată strălucirea ochilor. Îşi amintea că, fiind student la Oxford,
văzut ca o persoană complicată, le-a promis examinatorilor că dacă termină
primul din generaţia sa, va pleca la Cambridge să facă doctoratul. Dacă va
termina al doilea, va rămâne la Oxford. Cert este că a absolvit pe primul loc
dar nu este sigur dacă datorită indiscutabilelor sale calităţi sau pentru că
i-ar fi speriat pe oficialii universităţii.Boala care avea să îi zdrobească
trupul a fost declarată când avea doar 21 de ani astfel că întreaga sa carieră
ştiinţifică s-a derulat sub această stea nefericită. Pe măsură ce evoluţia
maladiei degenerative îi limita, tot mai mult, capacităţile fizice, pe atât
avansa în lumea cercetărilor sale asupra Universului, a timpului, a
bingbangului, a energiilor cosmice, a curbării spaţiului-timp. De tânăr beneficiază
de recunoaşterea mediilor ştiinţifice şi devine profesor Lucasian de
matematică la Cambridge, poziţie deţinută, cu secole în urmă de Newton şi de fondatori
ai mecanicii cuantice. A pornit de la istoria timpului, a trecut prin celebrele
găuri negre ale Universului şi a vorbit oamenilor despre infinit. Apoi ne-a
prezentat Universul într-o coajă de nucă, o nouă carte de filosofie a
fizicii, care ne face părtaşi la miracolele explicabile şi ne ajută să
înţelegem ce se petrece în Cosmos. Nimic din marile dezbateri şi idei ale
fizicii Universului nu lipseşte din studiile şi preocupările sale.În termeni
exacţi şi raportări concise, Stephen Hawking este cel care a explicat orice se
întâmplă în Univers, pornind de la celebra teorie a relativităţii a lui
Einstein şi de la concepţia istoriilor multiple a lui Richard Feynman. A
jonglat cu misterele astrelor şi ni le-a dezvăluit cu o claritate de glob de
cristal. A fost una dintre legendele vremurilor noastre, au recunoscut-o
starurile rock. Limitele sale fizice nu l-au împiedicat să fie una dintre cele
mai prezente conştiinţe universale, o imagine publică a ştiinţei şi a înţelepciunii,
fiind citat în multe domenii, de la fizică şi astrologie, la religie şi
psihologie. A fost şi va rămâne un exemplu motivaţional, o dovadă că limitele
fizice ale omului pot fi depăşite în omenirea secolului XXl tocmai prin ştiinţa
pe care Stephen Hawking a slujit-o mereu. De aceea, fideli principiului că
totul este relativ şi trebuie să ne îndoim mereu, suntem printre cei care cred
că Stephen Hawking nu a murit pentru că nu mai avea cum să facă asta. -
Sesiuni de training la Roma şi Bruxelles, în cadrul proiectului Digital Diaspora
Două sesiuni de
training din cadrul proiectului Digital Diaspora – parteneriat pentru
construirea unei comunicări eficiente şi transparente s-au desfăşurat miercuri, 14 decembrie, la Roma
şi joi, 15 decembrie, la Bruxelles.
La cele două
sesiuni au participat reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor
consulare româneşti din Italia, Belgia şi Olanda, precum şi membri din
comunităţile româneşti.
Sesiunile de
pregătire au fost susţinute de Corneliu Octavian Bjola, profesor asociat la
Universitatea Oxford, specialist în relaţii internaţionale şi expert
internaţional în diplomaţie digitală, în colaborare cu Andreea Hanganu,
fondator al organizaţiei Institute for Digital Government, în cazul sesiunii de
la Roma şi Alina Dolea, Fullbright Scholar, în cazul sesiunii de la Bruxelles.
Participanţii au
discutat despre oportunităţile pe care le oferă mediul digital în sensul
creşterii eficienţei comunicării atât la nivelul comunităţilor româneşti, cât
şi în relaţie cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Au fost
prezentate avantajele folosirii instrumentelor de comunicare digitală în
vederea consolidării relaţiei dintre reprezentanţii instituţionali şi
comunităţile din diaspora: platforme de comunicare, dezvoltarea de campanii
online, realizarea de programe de sprijin pentru diaspora.
Pentru a înlesni schimbul de bune practici, în cadrul sesiunii de training au
fost prezentate exemple de programe similare ale altor ministere de externe,
dedicate stimulării contactelor profesionale cu comunităţile din diaspora, dar
şi îmbunătăţirii comunicării în mediul online în domeniul consular.
Proiectul
Digital Diaspora – parteneriat pentru construirea unei comunicări eficiente şi
transparente este derulat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii
de Pretutindeni.
Obiectivul
principal al proiectului este creşterea calităţii şi eficacităţii comunicării
în mediul digital dintre misiunile diplomatice şi comunităţile româneşti din
ţările gazdă. În etapa pilot proiectul este implementat la nivelul a 5 misiuni
diplomatice ale României şi include sesiuni de pregătire susţinute de experţi
în comunicarea digitală, orientate către identificarea problemelor şi
oportunităţilor prezente în comunicarea din spaţiul online în relaţie cu
diaspora românească.
Etapa pilot a proiectului
se derulează în perioada noiembrie 2016 – octombrie 2017. -
Aflăm pentru tine
Prima școală de vară la Oxford pentru elevi români are loc între 28 august și 4 septembrie. Interviu cu Oana Romocea, unul dintre organizatori.