Radio România Internațional

Tag: PACE

  • UE sprijină Republica Moldova

    UE sprijină Republica Moldova

    Uniunea Europeană va aloca, în acest an, în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace, 60 de milioane de euro pentru întărirea capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova, stat ex-sovietic, românofon, învecinat cu România și Ucraina. Anunțul a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, care a efectuat o vizită la Chișinău, la trei ani de când Republica Moldova şi-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Cererea a fost depusă în aceeași zi cu Georgia și la trei zile după Ucraina, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.

    Administraţia din Republica Moldova, stat care doreşte să adere la blocul comunitar până în 2030, încearcă să stabilească relaţii mai strânse cu UE, în special în materie de securitate şi apărare. Antonio Costa a precizat că, în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace, create pentru sprijinirea capacităţilor de apărare a diferitelor ţări, Republica Moldova este al doilea beneficiar, cu aproape 37 de milioane de euro alocate până în prezent. Antonio Costa a lăudat eforturile autorităților de la Chișinău de a consolida calea europeană împotriva „celor care caută să submineze calea spre progres, prosperitate și stabilitate prin șantaj energetic, știri false și atacuri hibrideˮ.

    El a mai spus că folosirea energiei ca armă este inacceptabilă, iar Uniunea Europeană şi statele membre vor continua să sprijine Republica Moldova în obţinerea unei independenţe totale faţă de orice tip de energie sau furnizor din Rusia. „Ceea ce se întâmplă în Ucraina are legătură cu întreaga securitate a Uniunii Europene, nu are legătură doar cu partenerii noştri din Est, nu doar cu Moldovaˮ, a declarat oficialul de la Bruxelles.

    La Chișinău, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, s-a întâlnit cu șefa statului, Maia Sandu. Aceasta, la rândul său, a subliniat importanţa sprijinului european pentru securitatea regiunii în contextul internaţional actual, marcat de ameninţări hibride, atacuri cibernetice şi campanii de dezinformare. Maia Sandu a reiterat angajamentul Republicii Moldova faţă de consolidarea securităţii naţionale şi integrarea sa în Uniunea Europeană, subliniind că Uniunea susţine Moldova în momente de criză. În luna mai a anului trecut, Moldova a încheiat un parteneriat de securitate şi apărare cu UE, devenind primul stat care a convenit un astfel de acord cu blocul comunitar.

    Guvernul pro-european al Republicii Moldova a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, iar relaţiile dintre autorităţile de la Chişinău şi Moscova s-au deteriorat semnificativ. Autorităţile moldoveneşti au anunţat că drone ruseşti au încălcat spaţiul aerian al ţării lor şi au vorbit şi despre descoperirea de resturi de drone pe teritoriul lor.

  • Sprijin european pentru Ucraina

    Sprijin european pentru Ucraina

    Eşecul brutal al discuţiilor americano-ucrainene, de vineri, de la Washington, nu lasă loc de multe iluzii cu privire la asumarea de către Statele Unite a unui rol major în revenirea la pace în Ucraina. Cei care trebuie să-şi asume, acum, un astfel de rol, sunt europenii înşişi. Europa trece printr-un moment unic pentru securitatea sa, declara, duminică, la Londra, prim-ministrul britanic Keir Starmer, gazda unui summit informal la care au participat aproximativ cincisprezece aliaţi ai Ucrainei, în prezenţa preşedintelui Volodimir Zelenski.

    Ei s-au angajat să facă mai mult pentru securitatea Europei şi să se înarmeze mai mult, dar au insistat, totodată, asupra necesităţii de a păstra un sprijin puternic din partea Statelor Unite. AFP nota că reuniunea a evidenţiat diferenţa de abordare dintre preşedintele american Donald Trump, care doreşte un acord de pace rapid între Rusia şi Ucraina, şi liderii europeni, care par dispuşi să continue susţinerea militară a Kievului până când acesta ar obţine o pace pe care ar considera-o convenabilă.

    Europa, a spus Starmer, trebuie să facă grosul muncii, dar, pentru a apăra pacea pe continentul nostru şi pentru a reuşi, acest efort trebuie susţinut puternic de Statele Unite. Mai multe ţări europene îşi vor creşte cheltuielile pentru Apărare, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susţinut, la rândul ei, că UE trebuie să se reînarmeze urgent şi să se pregătească pentru ce este mai rău. Ea a anunţat că va prezenta un plan cuprinzător privind reînarmarea UE la summitul european extraordinar din 6 martie, plan ce va aborda şi nevoia ca ţările UE să obţină spaţiul fiscal pentru a creşte cheltuielile militare. Participanţii la summit au discutat despre necesitatea garanţiilor cuprinzătoare de securitate pentru Ucraina în viitor, garanţii care, potrivit şefei Comisiei Europene, trebuie să meargă de la supravieţuirea economică până la rezilienţa militară.

    Cu puţin timp înainte de summitul de la Londra, premierul britanic a anunţat că lucrează cu preşedintele francez Emmanuel Macron la un plan pentru a pune capăt luptelor în Ucraina, plan ce va fi prezentat apoi Statelor Unite. Planul implică şi o coaliţie de voluntari din rândul ţărilor europene care să ofere Ucrainei garanţii de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, dar să beneficieze şi de sprijinul SUA.

    La summitul de la Londra a fost prezent şi preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan. El a confirmat că participanţii au decis menţinerea sprijinului financiar şi militar pentru Kiev până la încheierea unui armistiţiu. Statele europene trebuie să-şi asume o povară mai mare pentru pacea în Europa, iar aceasta presupune creşterea bugetelor pentru apărare. De asemenea, a subliniat Bolojan, s-a convenit că garanţiile de securitate care pot fi acordate Ucrainei nu pot fi asigurate fără un sprijin din partea SUA. Aceste garanţii de securitate nu sunt doar pentru Ucraina, ci practic sunt pentru tot flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră, a precizat liderul de la Bucureşti.

     

  • Întâlnire la vârf România-Republica Moldova

    Întâlnire la vârf România-Republica Moldova

    România şi Republica Moldova insistă ca nicio decizie privind pacea în Ucraina şi viitorul poporului ucrainean să nu poată fi luată fără Ucraina şi fără garanţii de securitate corespunzătoare, a declarat, sâmbătă, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, într-o conferinţă comună cu omologul moldovean, Maia Sandu. La finalul întrevederii de la Chișinău, acesta a punctat că ‘modul în care se va obţine pacea pentru Ucraina va influenţa decisiv’ securitatea comună a României şi a Republicii Moldova, vecine. Ilie Bolojan consideră că un dialog consistent între Europa şi Statele Unite ale Americii reprezintă ‘o condiţie foarte bună’ pentru a se ajunge la un consens pe tema războiului din Ucraina.

    În contextul discuţiilor dintre preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi liderul SUA, Donald Trump, Ilie Bolojan s-a declarat a fi un ‘optimist moderat’ cu privire la încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina, dar şi-a exprimat speranţa că ‘înţelepciunea va prevala’. A explicat că Ucraina vecină are nevoie de o pace durabilă și a avertizat în legătură cu pericolul reprezentat de agresivitatea Rusiei.

    Ilie Bolojan: “Dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori, înseamnă că ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict şi Ucraina poate să fie doar prima victimă”.

    Pe de altă parte, Ilie Bolojan a dat asigurări că România va cere, la nivel european, mai mult sprijin financiar, expertiză şi proiecte pentru Republica Moldova. De asemenea, guvernul de la București va continua să plafoneze preţul pentru o bună parte din energia electrică cumpărată de aceasta de la producătorii din România. Potrivit lui, autorităţile române ‘lucrează în continuare la consolidarea interconectării cu Republica Moldova în ceea ce priveşte energia electrică’.

    La rândul său, preşedinta Maia Sandu a spus că România este “cel mai bun prieten” și “cel mai important partener” al Republicii Moldova pe care Chişinăul s-a bazat în orice împrejurări. De-a lungul anilor, Bucureștiul a fost alături Chișinăului, “cu sprijin concret, cu proiecte care îmbunătăţesc viaţa oamenilor, cu o voce clară şi fermă în susţinerea parcursului nostru european” a adăugat Maia Sandu.

    “România este un partener de încredere în eforturile noastre de a deveni un stat modern, european. Dincolo de proiectele comune, ne leagă o viziune pentru viitor, ne leagă dorinţa de a trăi în pace, în libertate, în democraţie’, a adăugat Maia Sandu.  Totodată, a explicat că oamenii din Republica Moldova nu uită vremurile în care Moscova a încercat să le şteargă identitatea şi să le omoare limba şi cultura.

    Maia Sandu: “Vom continua să protejăm alegerile libere, să combatem corupţia electorală în orice formă s-ar deghiza şi să apărăm dreptul cetăţenilor noştri; oamenii, poporul să decidă ce viaţă îşi doresc, nu Moscova”. 

    În ceea ce privește războiul de la graniță, Chișinăul sprijină Kievul în demersul său de a obţine o pace durabilă şi justă.

     

     

  • Ucraina se oferă să trimită cărbune gratuit în Transnistria

    Ucraina se oferă să trimită cărbune gratuit în Transnistria

    Ucraina a propus sâmbătă să trimită cărbune gratuit către centralele termice din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă din Republica Moldova afectată de întreruperi de curent şi penuria de gaz rusesc de la începutul lunii ianuarie.

     

    Avem cărbune pe care îl putem să-l furnizăm Republicii Moldova, la Tiraspol. Dacă într-adevăr vor ca oamenii să aibă electricitate, a explicat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri cu omoloaga sa, Maia Sandu, adăugând că partea ucraineană este ‘gata să discute un preţ mic sau chiar gratuit’.

     

    Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers sâmbătă la Kiev pentru a discuta cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un context de tensiuni energetice în Transnistria.

     

    Preşedintele Zelenski a explicat vineri că discuţiile de pace cu Rusia nu pot avea rezultate reale fără Ucraina şi le-a cerut aliaţilor săi să găsească un format pentru convorbiri în acest sens.

     

    Este imposibil ca Ucraina să fie exclusă din orice platformă de negociere. Sau această platformă de negociere nu va avea rezultate reale, a explicat preşedintele ucrainean în cadrul unei întâlniri la Kiev cu Maia Sandu. Înainte de orice întâlnire, orice ar fi, este important să stabilim un format pe hârtie: cum putem ajunge la o pace dreaptă? Cred că ar trebui să ne concentrăm pe acest punct astăzi, a continuat el.

     

    Regiunea separatistă rusofonă cu circa o jumătate de milion de locuitori se confruntă cu întreruperi de curent, de apă caldă şi termoficare de la 1 ianuarie, în urma expirării contractului între Kiev şi Moscova ce permitea tranzitul de gaz din Rusia. În timp ce Kievul luptă de 3 ani împotriva invaziei ruse, Chişinăul este îngrijorat de o posibilă extindere a conflictului pe teritoriul său, în special printr-o destabilizare rusă a Transnistriei.

     

    Acolo au izbucnit vineri demonstraţii pentru a determina Chişinăul să faciliteze livrarea de gaz rusesc şi să pună capăt crizei energetice, potrivit presei locale.

     

    Acum este de latitudinea regimului de la Tiraspol să accepte acest ajutor şi să se asigure că oamenii au căldură şi electricitate cât mai curând posibil, a declarat, la rândul său Maia Sandu, în cadrul întrevederii cu omologul ucrainean.

     

    Zelenski a evocat, de asemenea, posibilitatea ca Transnistria să furnizeze, la rândul său, energie electrică Ucrainei, ale cărei infrastructuri energetice au fost afectate de bombardamentele intense ale Rusiei

  • Pacea nu mai e o certitudine în Europa

    Pacea nu mai e o certitudine în Europa

    Peste mai puţin de două săptămâni, în România va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar campania electorală continuă să se desfăşoare într-un registru minor, cu discursuri previzibile şi atacuri între aspiranţii la funcţia supremă. Analiştii şi comentatorii deplâng absenţa cvasitotală de pe agenda candidaţilor a unor teme majore, precum războiul din Ucraina vecină şi modul în care ţara se pregăteşte pentru orice tip de provocare în materie de securitate.

    Militarii nu sunt în campanie electorală şi astfel de subiecte delicate le sunt la îndemână. Nu în ultimul rând, instituţia pe care ei o reprezintă este, spre deosebire de partidele politice, în topul credibilitaţii publice. Relativ recent, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, atrăgea atenţia asupra numărului mic de rezervişti la care s-ar putea apela într-o situaţie de conflict, precum şi asupra unor lacune legislative care limitează capacitatea de reacţie a forţelor armate în anumite situaţii. A fost o ieşire publică folositoare, pentru că autorităţile au pus lucrurile în mişcare acolo unde generalul a semnalat probleme.

    Marţi, la aniversarea Statului Major al Apărării, generalul Vlad a lansat un serios semnal de alarmă: indicatorii situaţiei actuale de securitate ne avertizează că pacea nu mai este o certitudine pe continentul european. El a amintit că, în disonanţă cu normele dreptului internaţional umanitar, acţiunile Federaţiei Ruse alimentează progresia negativă a potenţialului de ameninţări şi riscuri de securitate. Potrivit generalului, la nivelul regiunii Mării Negre, zonă de interes strategic a NATO, avem o situaţie de criză în domeniul apărării.

    Armata României, a subliniat Vlad, şi-a reconfigurat arhitectura defensivă. Au fost adaptate procedurile, s-a recalibrat capacitatea de reacţie a forţelor şi s-au consolidat structurile destinate serviciului permanent de luptă, poliţiei aeriene şi întăririi vigilenţei. Totodată, s-au îmbunătăţit capabilităţile de cunoaştere a situaţiei şi avertizării timpurii. Capacitatea noastră defensivă, respectiv relaţiile euro-atlantice şi de Parteneriat Strategic cu SUA rămân vectorii posturii naţionale de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre, iar Statului Major al Apărării îi revine un rol substanţial în consolidarea acestei posturi, a spus Vlad.

    La mijlocul lunii septembrie, liderii militari din NATO, prezenţi la reuniunea Comitetului Militar al Alianței de la Praga, au analizat stadiul în care se află implementarea planurilor de apărare, adoptate la summitul din 2023. Cu acel prilej, generalul Gheorghiță Vlad, a opinat că, luând în considerare evoluția situației în războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, devine din ce în ce mai clară necesitatea unei prezențe aliate consistente în regiunea Mării Negre și menținerea, cu prioritate, pe agenda NATO, a relevanței Mării Negre pentru asigurarea stabilității acestei regiuni. O descurajare credibilă și eficientă se transpune în asigurarea de forțe și mijloace, flexibilitatea Grupurilor de Luptă pentru atingerea rapidă, la nevoie, a organizării de nivel brigadă, a insistat şeful Statului Major.

  • Imposibila pace

    Imposibila pace

    Nu mai trăiesc oameni care să fi văzut pacea în Orientul Apropiat. Și întrebarea dacă a fost vreodată pace în această regiune este legitimă. De fapt, în termeni istorici, se poate spune că niciodată oamenii nu au trăit în pace, mereu a existat un loc pe Terra în care oamenii se luptau și se omorau. Jurnaliștii pornesc, în analiza situației, de la planul ONU de partiție din 1947. Pare simplă această situație față de ce a urmat Primului război Mondial. Faptul că Imperiul Otoman, care stăpânea această regiune, a fost în tabăra celor înfrânți, a pus problema unor împărțiri a sferelor de influență într-o regiune în care harta semăna extrem de puțin cu ceea ce este acum. Neo-otomanismul propus de actualul președinte turc devine o acțiune revizionistă cu o întârziere de un secol. Iar istoria acestei regiuni vorbește despre turci, într-o vreme când statele arabe nu existau, ca despre o putere cuceritoare deloc ușor de suportat.

    De sute de ani, turcii au cucerit și ocupat teritorii din jurul Mediteranei, pe care acum le consideră ca fiind de drept în sfera lor de influență. Este și un fel de comportament colonialist din aceste vremuri dar fără elemente de noutate sau originalitate. Simplul fapt că, în urmă cu secole, pe vreun pământ din Europa, Asia sau Africa au stăpânit turcii pare să fie argumentul cel mai solid pentru tot felul de revendicări. De fapt, principiul cel mai important este apartenența la aceeași religie islamică, precum majoritatea covârșitoare a arabilor implicați direct sau indirect, în evenimentele din Orientul Apropiat. Deși ocupația otomană nu are nimic plăcut în amintirea sa, acum susținerea turcă a cauzei palestiniene se vrea esențială.

    Dar nici din Turcia nu se amenință cu pacea, ci, inevitabil, cu războiul. Pentru că, în Orientul Apropiat, toată lumea amenință pe toată lumea. De la 7 octombrie, când civilii arabi au ucis peste 1.200 de israelieni, bombele și omorurile vin în valuri, din toate părțile. Reacția Israelului a transformat Gaza într-un pământ pârjolit, plin de ruine și de morminte. Rachetele și dronele zboară de atunci în toate părțile, spre și dinspre Israel, din Gaza, din sudul Libanului, dispre Iran, dispre rebelii houthi din Yemen. În spațiul loviturilor precise, Israelul aduce acțiuni suprinzătoare și de-a dreptul uimitoare prin rezultate.

    Recent, liderul Hamas, inamicul din Gaza, a fost ucis într-o explozie produs chiar în Teheran, capitala marelui sponsor al mișcărilor anti-israeliene, Iranul. El participa la învestirea noului președinte al Iranului, care vine să îl înlocuiască pe cel decedat în prăbușirea helicopterului în care se afla. Victimele de răzbunat sunt, acum, cu zecile de mii, din mai multe țări iar mulți dintre ele sunt personaje importante pentru poporul și lupta lor.

    Pacea devine imposibilă din cauza infernalei acutizări a conflictului, care se poartă pe toate fronturile văzute și nevăzute, cu extrem de multe victime. În această încrâncenare s-ar putea ca pacea să nu fie recunoscută, dacă va apărea vreodată în calea decidenților de viață și de moarte. Se împlinesc 10 luni de la atacul împotriva Israelului, peste 300 de zile de când unii oameni se află în captivitate iar alții sunt bombardați masiv. Orice rachetă aruncată în luptă cade într-o zonă sensibilă. Israelienii lovesc orașele din Gaza, militanții Hamas mai trimit, din când în când, rachete asupra orașelor israeliene, mai ales a Tel Avivului.

    La fel, dar dispre sud, procedează și grupul militant yemenit. Dinspre Răsărit, moartea balistică vine direct din Iran și caută tot civilii din orașe, pentru o eficiență cât mai mare. O rachetă trasă din sudul Libanului, se pare, cade în zona Înălțimilor Golan, luate de la Siria, și ucide copii druzi, adică arabi musulmani. În sudul Libanului, țară ce stă de mai mult timp fără lideri politici, istoria vorbește numai de masacre între foști vecini, acum grupați în tabere și armate. E greu să dai o definiție a păcii ce ar trebui negociată și construită în Orientul Apropiat, pentru că nimeni nu o vrea și se fac eforturi mortale ca ea să nu aibă nicio șansă.

  • Înghețarea războaielor fierbinți

    Înghețarea războaielor fierbinți

    Chiar dacă au intrat într-o rutină cotidiană, cele două războaie ce domină agenda zilei, cel din Ucraina și cel din Gaza nu s-au încheiat. Chiar dacă nu mai apar pe primele locuri la știri, ele merg înainte, cu moarte și distrugere. Din când în când chiar mai aflăm ce se petrece acolo. Este vorba, mai ales, de bombardamente teribil de sângeroase, soldate cu mulți morți, cei mai mulți din rândul civililor. Ceea ce părea de neimaginat în secolul XXI, a devenit o rană deschisă dar care nu ne mai deranjează. Este vorba de întreaga comunitate internațională, care a clădit un sistem cât mai corelat de legi democratice și pașnice dar acum ia act cu o relativă indiferență de evoluția morții pe cele două fronturi.

    Mai bine de doi ani și trei luni au trecut de când Rusia ataca Ucraina, fără să fi făcut vreo revendicare încadrabilă în practicile internaționale. Dimpotrivă, avertismentelor lansate de lumea occidentală, care semnalau acumularea de trupe și tehnică de luptă chiar la frontiera Rusiei agresoare cu Ucraina, li s-a răspuns cu dezmințiri în care s-a crezut doar de complezență. Reacția Moscovei la aceste sesizări a fost una decupată din manualele dialecticii staliniste. Adevărul a însemnat un atac pe scară largă, în zorii zilei, o cursă ce își propunea ca soldații ruși să ajungă cât mai departe pe teritoriul invadat, cel al Ucrainei. Veniți din Belarusul care acum se crede neutru și fără pată, rușii au ajuns în scurt timp în capitala Kiev ori s-au pus pe săpat tranșee chiar în zona scăldată în cenușă nucleară de la Cernobîl. Sudul era deja sub ocupație rusă, mai ales din 2014, când a avut loc, de fapt, prima invazie, una la care lumea a asistat pasiv. Rușii au luat, atunci, Crimeea, folosind oameni verzi, tăcuți și necunoscuți, și un simulacru de referendum la care s-a râs deși era o dramă ce anunța evoluții mult mai triste.

    Vestul nu a înțeles mai nimic din ce s-a întâmplat atunci pentru că bunăstarea și pacea îl împiedică să audă alarmele. Tehnica referendumului s-a mutat apoi acasă la vestici, în Europa. Propaganda și manipularea, deși cusute cu ață albă și sub nivelul de expertiză al societăților occidentale, au prins la mase largi, cele care capătă dreptate și vizibilitate la urne, fie ele europene și oficiale, fie locale și nelegale. Nu este deloc complicat să manipulezi prin pervertirea tehnicilor democrației dar este foarte eficient. Grijile și problemele se mută din spațiul stăpânit sau revendicat de Rusia în spațiul democrațiilor occidentale.

    Atacul masiv asupra Ucrainei de acum 27 de luni este numărat ca fiind al doilea, ceea ce nu ne mai permite să vorbim de o surpriză, ci de un proces. Ceea ce este și se află în derulare, în prezent. Atacul pornit de militanții palestinieni împotriva Israelului, acum aproape opt luni a reușit să deturneze atenția asupra războiului din Ucraina. Odată pus pe linia unei derulări greu de acceptat, din cauza numărului infernal de victime civile, atenția opiniei publice internaționale este deja dispersată. Urmează faza înghețării acestor conflicte, de fapt a conservării stării de fapt, de moment, în detrimentul situației inițiale. Cele mai multe de astfel de situații rămân, de fapt, conflicte rămase pe o linie favorabile agresorului, care încearcă să impună o situație ce îi este favorabilă și pe care a obținută prin acțiuni condamnate de dreptul internațional.

    În același timp, toată lumea vrea pace, vrea încetarea luptelor, să nu mai moară oameni. Oamenii au obosit să lupte, mai ales cei ce se apără, și speră la încetarea focului. Dar astfel de conflicte doar aparent îngheață, ele se pot reaprinde într-un timp extrem de scurt. În același timp, continuă să moară oamenii, într-un atac sau atentat, în incidente și bombardamente, iar situația, chiar veche de zeci de ani, nu este una de pace și stabilitate. Propunerile de pace în Ucraina sau din Gaza, de până acum, au fost tentative de testare a anduranței opozantului, cel atacat mișelește, gestionate mai bine sau mai neinspirat. Tranșeele nu sunt instrumente ale păcii. Indiferent ce strategie va prevala sau se va dovedi eficientă, situația actuală este gravă, periculoasă și foarte dureroasă.

    Conflicte greu de închipuit blochează agenda internațională, distrug sau grevează milioane de destine, încă se mai aruncă bombe în viața civililor, copiii mor cu miile. Înghețarea conflictelor într-un punct preferat de Moscova nu este o soluție. Când ne vom scutura de interesele mărunte ale statelor și oamenilor de stat ne vom aminti că generații de genii ale societății au lucrat ca războiul să fie scos în afara legii și conflictele să nu mai fie considerate o soluție de așa-zisele probleme între state.