Radio România Internațional

Tag: pachet

  • Legea achiziţiilor publice

    Legea achiziţiilor publice

    Noul pachet de legi privind achiziţiile publice a fost adoptat de Camera
    Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu o întârziere de aproape o lună
    faţă de termenul cerut de Comisia Europeană, care a criticat România pentru
    tergiversarea adoptării lor. Noile legi preiau directivele comunitare şi
    introduc reguli care ar trebui să se aplice în toate statele UE. Adoptarea lor
    va duce la o simplificare a procesului de realizare a investiţiilor din bani
    publici, iar numărul contestaţiilor va fi redus.

    Potrivit analistului economic
    Valentin Ionescu, noile directive europene care au intrat în vigoare la
    începutul anului 2015 păstrează oarecum spiritul celor anterioare. Valentin
    Ionescu: ‘Într-adevăr s-au introdus nişte mecanisme de flexibilizare, în primul
    rând, de pildă, de fragmentare a unor contracte mari, adică la contractele de achiziţii
    şi de lucrări să aibă acces mai multe firme. Pe de altă parte, faptul că se
    ridică baremul de la care se organizează licitaţia este un lucru rău, pentru că
    nu poate contribui la reducerea corupţiei. Din contră, poate să alimenteze
    fenomenul de corupţie, creându-se astfel reţele clientelare dacă se fac
    achiziţii sub acest barem, unde nu este necesar să se facă o licitaţie’.

    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a salutat adoptarea
    legilor şi şi-a exprimat speranţa că România va reuşi să crească gradul de
    absorbţie a fondurilor europene: Corina Creţu: ‘Era o urgenţă şi eram
    foarte îngrijorată pentru faptul că, practic, achiziţiile publice blocau toate
    programele operaţionale şi pentru prima dată beneficiarii nu puteau face niciun
    fel de achiziţie în lipsa normelor. De acum înainte, sperăm să se deblocheze şi
    celelalte chestiuni care sunt urgente şi să putem accelera ritmul absorbţiei
    fondurilor europene şi anul 2016 să nu fie un an pierdut din punct de vedere al
    fondurilor europene’.

    Potrivit oficialului european, România se află într-o
    mare întârziere, absorbţia în actualul cadrul financiar este minimă şi trebuie
    să folosească toate oportunităţile care i se oferă în cadrul financiar 2014 -
    2020. Corina Creţu a mai spus că ritmul dezvoltării de proiecte şi al
    absorbţiei fondurilor trebuie accelerat şi a amintit că la Bruxelles au fost
    asigurate toate condiţiile pentru ca România să atragă cât mai mulţi bani
    europeni. Potrivit oficialului, obiectivul CE, ca şi cel al Bucureştiului, este
    ca fondurile structurale şi de coeziune să reînceapă să sprijine creşterea
    economică şi crearea de locuri de muncă pentru români. Oficialul avertiza,
    anterior, chiar înainte de adoptarea pachetului de legi privind achiziţiile
    publice, că dacă absorbţia nu va începe în lunile următoare, România riscă
    să-şi pună singură piedică în calea dezvoltării economice şi sociale
    sustenabile.


    Amintim că în perioada 2007 – 2013, absorbţia fondurilor europene
    pe hârtie este de 75%.

  • Măsuri anti-sărăcie

    Măsuri anti-sărăcie

    Recent, guvernul a lansat, spre dezbatere publică,
    un pachet de 47 de măsuri pentru combaterea sărăciei. Destinat, în primul rând,
    minorilor, căci 1,7 milioane dintre ei se află în risc de sărăcie, pachetul se
    adresează şi altor categorii sociale, cum ar fi vârstnicii, prin idei
    menite să promoveze îmbătrânirea activă. La lansarea
    pachetului, premierul Dacian Cioloş a detaliat o serie din obiectivele
    acestuia: La naştere să asigurăm, dincolo de un sprijin pentru screening medical,
    vaccinuri, să ne asigurăm că toţi copiii pot primi identitate. Sunt cazuri de
    copii unde familiile nu au domiciliu fix şi, din acest motiv, sunt copii care rămân
    fără identitate şi care sunt excluşi din sistemul de sprijin şi ne gândim să
    venim aici cu câteva soluţii. La vârsta şcolară trebuie să reducem abandonul
    şcolar. Apoi, pentru tinerii care au abandonat şcoala şi care nu au şanse la un
    loc de muncă, aici ne gândim să venim cu o abordare proactivă din partea
    Agenţiei de Ocupare, să dezvoltăm programe de asistenţă care să îi caute pe
    aceşti tineri şi să îi ajute să se integreze din punct de vedere profesional
    sau, prin extinderea programului A doua şansă la şcoală să poată să
    poată să-şi continue educaţia.



    Care este, însă,
    dimensiunea exactă a sărăciei, dincolo de prezentări generale de tipul România
    este una dintre cele mai sărace ţări din UE? La această întrebare încearcă să
    răspundă, de aproximativ un an, Monitorul Social, dezvoltat de Fundaţia
    Friedrich Ebert România. Acest proiect centralizează, analizează şi prezintă pe
    înţelesul publicului larg date statistice sociale şi economice provenind de la
    diverse instituţii naţionale şi europene. Odată sinteza realizată astfel,
    devine limpede un fapt, consideră Victoria Stoiciu, coordonator de programe în
    cadrul Fundaţiei Friedrich Ebert: unele din aceste date sunt înşelătoare. De
    pildă, acelea potrivit cărora rata şomajului din România este una dintre cele
    scăzute din UE. Statisticile privitoare la şomaj, rata de ocupare, dar şi cele
    despre lucrătorii pe cont propriu camuflează, de fapt, o realitate dură.
    Victoria Stoiciu: Ocuparea
    se defineşte în UE prin referire la acele categorii de persoane care prestează
    o muncă salariată sau nesalariată. De pildă, în ultimul caz, poţi fi PFA
    (persoană fizică autorizată) sau lucrător pe cont propriu. Conform acestei
    definiţii, în România există un procent decent al ratei de ocupare, undeva
    peste 60%, ne încadrăm în media UE, deşi nu am atins ţinta din Agenda 2020.
    Dar, dacă ne uităm la structura acestei categorii de populaţii, ce observăm? Că
    avem în jur de 4,5 milioane de salariaţi. În afara lor mai există aproape 3
    milioane de oameni dintre care jumătate sunt consideraţi lucrători pe cont
    propriu (self-employed), iar ceilalţi sunt lucrători familiali neremuneraţi.
    Aceştia din urmă prestează muncă în propria lor gospodărie, dar ei, de fapt, nu
    realizează nici un fel de venit şi nu primesc nici un fel de plată la finalul
    lunii. Practic, sunt şomeri, neavând un loc de muncă, dar statistic vorbind, ei
    sunt consideraţi ca fiind ocupaţi. 90% din lucrătorii pe cont propriu sunt
    ocupaţi în agricultură, agricultură, care la rândul ei, este un tip de ocupaţie
    de subzistenţă.



    Nici
    salariaţii nu stau mai bine în condiţiile în care salariul minim brut din
    România este de 218 de euro, numai cel din Bulgaria fiind puţin mai mic în UE.
    Iar salariul mediu net a atins la sfârşitul lui 2015, suma de 473 de euro. În
    plus, aşa-numitele transferuri sociale – ajutoarele de şomaj, alocaţii
    pentru copii, pensii, etc ajutoare sociale – constituie maxim 16% din PIB.
    Media europeană fiind de peste 20%, România mai bifează un record negativ,
    fiind ţara europeană care cheltuie cel mai puţin pentru protecţia socială În aceste condiţii, cum i se pare Victoriei
    Stoiciu actualul pachet anti-sărăcie: Este un pachet bun, nu am nimic de criticat
    la el. Dar aş vrea să fac două observaţii. La începutul anului trecut a fost
    adoptată Strategia Naţională Anti-Sărăcie pe perioada 2015-2020, strategie care
    s-a aflat în dezbatere publică atunci, fiind OK din punctul meu de vedere. De
    aceea, nu am înţeles de ce guvernul actual nu a încercat să continue ceea ce
    s-a făcut în trecut. În condiţiile în care nu am auzit nici o critică
    întemeiată faţă de vechea strategie, ei au construit altceva, complementar şi
    OK, la rândul său. Există acest obicei al guvernelor din România de a veni şi a
    şterge cu buretele tot ce au făcut cele dinainte, astfel încât nu mai există
    nici o continuitate în politicile publice. În al doilea rând, deşi nu am nimic
    de criticat pe fond şi toate măsurile din actualul pachet, referitoare la
    transferurile sociale sunt necesare, trebuie mers la rădăcina sărăciei pentru a
    eradica sărăcia. Sursa problemei este absenţa locurilor de muncă.



    Pachetul anti-sărăcie lansat recent cuprinde şi câteva exemple de bune
    practici, programe-pilot create de organizaţii non-guvernamentale incluse acum
    în legislaţia naţională. Este cazul proiectului Fiecare copil în grădiniţă
    dezvoltate de Asociaţia OvidiuRo, proiect ce presupune acordarea unui tichet
    sociale în valoare de 50 de lei, acordat familiilor defavorizate ai căror copii
    nu abandonează grădiniţa. Acest tichet poate fi folosit pentru a achiziţiona alimente, produse de
    igienă, îmbrăcăminte şi încălţăminte. De când a devenit Fiecare copil în
    grădiniţă un program naţional aflăm de la Maria Gheorghiu, preşedinta
    executivă a Fundaţiei OvidiuRo: Este un proiect pe care noi
    l-am implementat ca program-pilot începând din 2010 în comunităţile din
    România, iar anul trecut am considerat că am găsit soluţia prin care putem
    sprijini copiii săraci din România şi am pornit un proiect legislativ pentru a
    transforma acest proiect-pilot Fiecare copil în grădiniţă într-un program
    naţional. În octombrie 2015, Camera Deputaţilor a votat legea şi apoi, a urmat
    colaborarea cu guvernul actual pentru scrierea normelor de implementare.
    Acestea au fost definitivate la început de ianuarie, iar apoi, programul nostru
    a fost încorporat şi în pachetul de combatere a sărăciei. Mecanismul central
    este acesta să acordăm copiilor din familii defavorizate nişte tichete sociale
    pentru grădiniţă, dacă au o frecvenţă regulată. În jurul acestui mecanism
    central, noi am mai implementat şi alte măsuri cum ar fi acordarea de
    îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii precum şi rechizite. Măsurile
    cuprinse în noul pachet anti-sărăcie completează, aşadar, tichetul social cu
    aceste lucruri.




    Până
    pe 10 februarie, primăriile au trebuit să trimită un număr estimat de copii
    eligibili către administraţiile financiare, iar acestea au trimis deja banii la
    bugetele locale.

  • Pachet de măsuri anti-sărăcie

    Pachet de măsuri anti-sărăcie

    Guvernul de la Bucureşti a
    lansat, miercuri, un pachet de măsuri anti-sărăcie care va beneficia de o finanţare
    de peste un miliard de euro din fonduri europene şi de la bugetul de stat, a
    anunţat.purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu. Premierul tehnocrat, Dacian
    Cioloş, a prezentat acest pachet, grupat pe categorii de vârstă şi care se adresează
    tuturor persoanelor supuse riscului de sărăcie. El a atras atenţia că România are foarte mulţi oameni
    aflaţi sub pragul sărăciei, iar 1,7 milioane dintre ei sunt copii, cu
    riscuri mai mari în mediul rural. Cioloş a amintit că există o strategie naţională anti-săracie, dar
    executivul nu doreşte ca ea să rămână doar la nivel de documente.

    Potrivit premierului, planul trebuie realizat pe etape, pentru a susţine
    aceste persoane de la naştere până la sfârşitul vieţii. Dacian Cioloş: La naştere să asigurăm, dincolo de un sprijin pentru screening medical,
    vaccinuri şi să ne asigurăm că toţi copiii pot primi identitate. La vârsta
    preşcolară obiectivul este să completăm programul naţional ‘Fiecare copil
    în grădiniţă’ cu câteva măsuri care să ajute la achiziţia de rechizite,
    îmbrăcăminte, vitamine.

    Pentru copiii de vârstă şcolară, prim-ministrul a
    afirmat că se are în vedere extinderea cu bani europeni a unor programe precum
    ‘A doua şansă’, iar pentru tinerii care au abandonat şcoala şi care nu găsesc
    un loc de muncă Guvernul doreşte dezvoltarea unor programe de asistenţă care
    fie să-i ajute pe aceştia să se integreze profesional, fie să continue
    cursurile. Executivul s-a gândit şi la persoanele de peste 65 de ani.

    Dacian
    Cioloş: Pentru cei mai în vârstă ne gândim la un program numit
    bunicii comunităţii, în aşa fel încât astfel de persoane care sunt
    disponibile să îngrijească copii să poată să o facă într-un cadru organizat.

    Alte iniţiative pentru aceştia se referă la
    centre comunitare multi-funcţionale, garanţii pentru angajaţii vârstnici,
    finanţarea îngrijirii la domiciliu a vârstnicilor. Pachetul mai include programe de prevenire a
    părăsirii copiilor în unităţile sanitare, iar pentru familie sunt prevăzute locuinţe sociale şi granturi
    pentru îmbunătăţirea acestora, programe de prevenire a separării copilului de
    familie, pachete de stimulare pentru zilieri, garantare microcredite – dobânzi mai mici pentru antreprenorii din medii
    defavorizate. Pachetul, care include 47 de măsuri, va
    fi prezentat în detaliu săptămâna viitoare şi apoi discutat cu organizaţiile
    neguvernamentale din domeniul social, cu mediul academic, cu reprezentanţi ai
    autorităţilor locale, ai primăriilor, cu cei care ar putea fi potenţialii
    utilizatori ai acestor instrumente.

  • Tarife de Crăciun şi Revelion

    Tarife de Crăciun şi Revelion

    Pentru ediţia de astăzi a rubricii noastre, ne-am gândit să vă prezentăm unele tarife practicate de structurile de cazare din România în perioada Crăciunului şi Revelionului. Informaţiile pot fi valabile şi pentru Revelionul 2016 -2017, având în vedere că, în ultimii ani, tarifele nu au cunoscut variaţii semnificative. Să notăm că ofertele de Revelion pentru staţiunile autohtone au preţuri cuprinse între 200 şi 1.000 de euro pentru 3 până la 5 nopţi de cazare, în funcţie de gradul de confort al hotelului şi de staţiunea în care este amplasat.

    Astfel, cinci nopţi în perioada Revelionului la un hotel de două stele în Maramureş costă între 200 şi 255 de euro de persoană, iar la un hotel de trei stele preţul unui pachet de trei noţi depăşeşte 350 de euro. Trei nopţi de cazare pentru o persoană în această perioadă costă circa 170 de euro la un hotel de trei stele în staţiunea Călimăneşti-Căciulata şi între 185 şi 210 euro, în apropiere, la Olăneşti. Un pachet similar are preţuri cuprinse între 165 şi 210 euro la Băile Govora sau Băile Herculane. La un hotel de trei stele din Covasna, un loc într-o cameră pentru patru nopţi de Revelion costă între 465 şi 580 de euro la un hotel de trei stele, iar la Băile Tuşnad, un astfel de pachet depăşeşte 300 de euro. Preţuri cuprinse între 185 şi 230 de euro de persoană pentru trei nopţi în perioada Revelionului sunt practicate şi de hotelurile de trei stele din staţiunile Sovata, Vatra Dornei sau Băile Felix.Patru nopţi la un hotel de trei stele în Bucovina costă peste 230 de euro, iar la patru stele tarifele depăşesc 460 de euro de persoană.

    În staţiunea Sinaia, cazarea pentru trei nopţi în perioada Revelionului, la un hotel de trei stele, costă între 255 şi 465 de euro de persoană, iar la patru stele preţul poate ajunge la 700 de euro de persoană. Oferte similare sunt şi în staţiunea Predeal, în timp ce, în Poiana Braşov, patru nopţi la un hotel de patru stele pot costa peste 580 de euro. În aceeaşi staţiune, preţul unui pachet de cinci nopţi la un hotel de cinci stele este de aproape 1.000 de euro pentru o persoană.

    În perioada Revelionului, foarte căutate sunt şi pensiunile agroturistice. Astfel, în judeţul Alba, se disting cele din Arieşeni şi Albac, unde tarifele pot ajunge la 380 de euro pentru patru zile, fiind incluse câte trei mese pe zi şi masa festivă de Revelion. În localităţile din Mărginimea Sibiului, care au o bogată moştenire etnologică, arhitecturală şi istorică, preţurile pornesc de la 140 de euro de persoană pentru un sejur de 4 nopţi la pensiunile de două margarete şi ajung la 500 de euro de persoană la pensiunile de patru margarete.

  • Pachetul de sănătate al românilor

    Pachetul de sănătate al românilor

    Executivul de la Bucureşti a aprobat, marţi, proiectul de hotărâre cu privire la pachetul de servicii medicale, de bază şi minimal. “Este o măsură importantă pentru sistemul de sănătate şi pentru toţi românii. Putem vorbi de o redefinire a pachetului minimal de servicii şi a pachetului de servicii de bază, în interesul pacientului, a declarat, cu acest prilej, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Potrivit ministrului, principiile care au stat la baza procesului de redefinire a pachetelor sunt îmbunătăţirea accesului pacienţilor la serviciile medicale furnizate de medicii de familie şi de medicii din ambulatoriul de specialitate şi dezvoltarea serviciilor de prevenţie.



    Pachetul de bază aduce, ca noutate, riscograma obligatorie pentru pacienţii asimptomatici (fără semne de boală). Ea presupune, până la 39 de ani, o vizită obligatorie la medicul de familie, cel puţin o dată la trei ani, iar la cei după 40 de ani, prezenţa anuală la medic. În acest scop, s-a mărit finanţarea, astfel încat serviciile medicale în regim ambulatoriu să fie asigurate la costuri reduse faţă de cele acordate în regim de spitalizare, concomitent cu degrevarea spitalelor, prin reducerea internărilor. De asemenea, contractul introduce obligaţia de a nu fi încasate sume de la pacienţi pentru serviciile medicale prevăzute în pachetele de servicii.



    Se urmăreşte, totodată, reducerea birocraţiei, prin introducerea reglementărilor privind utilizarea biletelor de trimitere în format electronic, introducerea facturii electronice şi utilizarea dosarului electronic de sănătate al pacientului. Tot marţi, miniştrii Sănătăţii şi al Muncii au semnat ordinul comun privind modificarea criteriilor de încadrare în grad de handicap pentru persoanele diagnosticate cu hemiplegie/hemipareză, care necesită sprijin parţial sau permanent din partea altei persoane.



    Iniţierea unui astfel de demers din partea celor două ministere a fost necesară, deoarece persoanele care au suferit astfel de afecţiuni cu limitări ale autonomiei personale nu beneficiau de drepturile care decurg din certificatul de încadrare în grad de handicap. România aplică, în felul acesta, criteriile şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind protecţia celor afectaţi de această maladie. Este vorba despre aproximativ 70 de mii de pacienţi români.