Radio România Internațional

Tag: pacienţă

  • Misuri ti sistemlu medicalu

    Misuri ti sistemlu medicalu

    Dumenea a sânâtatillei easti unlu di lucârli ți lâ aduți cripări a româñilor, dupâ cum s-veadi dit antribărli bâgati a duñeauâllei. Birocrațií ţi nã stuhineadzã, spitali veclli, cabineti medicali fârâ echipamentili di prota thesi, yiațrâ ți llia pâradz di la oamiñi, ți condiționeadzâ actulu medicalu, concursuri calpuzani ta s-acațâ locări di lucru ti manageri, lucri ancupârati multu ma scumpu, țiva nu easti xichi dit ți, profesionalu, u ari numa di comorbidităț a sistemlui sanitar românescu. Pi ninga tuti aesti, di multu chiro s-fați unâ dealihea hemoraghií di cadri medicali. Cu tuti că, tu añilli dit soni, yiațârilli llia tutu ahânțâ pâradz cumu ațelli dit ascâpitata ali Evropâ, mulțâ fugu nica tu xeani, anda llia di creaști numirlu a horloru și a câsâbadzlor ți nu au yiațrâ.



    Tamamu stâmâna aesta, managerlu a Spitallui Clinic di Cilimeañi Dr. Victor Gomoiu di București, Maria Enescu, scoasi tu migdani catandisea di la camera di gardă ali unitati medicalâ, xichea di personalu “multu mari” ș-asistentili ți suntu câpâiti. Xichea di cadri medicali, dzâc nica oamiñilli dit sistemu, fu faptâ ma lai di dânâsearea a oamiñiloru ţi lipsea s’hibã bâgaţ pi lucru – misurâ dit unã pachetã ma mari, pufisit/ apufusitu di chivernisea PSD-PNL ta sâ scadâ deficitlu/ xikea bugetarã.



    Presa deadi tu padi, ama, că, tu un an anda s-adarâ alidzeri europarlamentari, locali, leghislativi și prezidențiali, politițieañilli știu s-u adarâ ma dulți hapca amară ți tut elli u deadirâ. Premierlu suțialu-democratu Marcel Ciolacu dzâsi, gioi, că unâ prioritati/ un lucru di amprotusa a echipâllei executivâ easti andridzearea cușia a criparillei a yiațrâloru rezidenţâ cari loarâ examenlu di spețialitati tu inșita-a anlui ți tricu. “Ari vârâ 4.500 di yiațrâ tu cari cratlu român investi suti di miliuni di evradz şi lipseaști s-nâ asigurpisim că elli va s-armânâ tu vâsilií. Ti ahtari lucru, tu chirolu ți yini, ministerlu a Sânâtatillei şi ministerlu a criștearillei/diveloparillei lipseaști s-actualizeadzâ listili cu locărli di lucru, ţi suntu libiri şi s-yinâ tu Chivernisi cu năi memorandumuri di scuteari la concursu a aluștor. Lu plâcârsescu, tutnâoarâ, ş-ministerlu a Finanţilor s-lucreasdzâ deadun cu noi ta s-andridzem ma ayoñea aestu lucru.” — dzâsi protlu ministru, tu ahurhita a protâllei şedinţâ di Chivernisi di estanu.



    Memorandumurili ahurhiti di dauli ministeri tu ți mutreaști scutearea la concursu a locărilor di lucru dit sânâtati pot s-hibâ aprucheati stâmâna ți yini — dzâsi, tutu gioi, ministurlu a Sânâtatillei, Alexandru Rafila, șoțu di partidu cu premierlu. Ași, cathi unitati sanitarâ va s-poatâ s-andreagâ concursuri ti acâțarea a thesilor libiri di yiatru i asistentu medical. Dit opozițií, USR dzâsi că ari unâ xichi di cama di 20.000 di asistenţâ ş-personalu medicalu auxiliar şi di vârâ 8.000 di yiațrâ, tu tutâ vâsilia.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armãnipsearea: Mirela Biolan (Sima)




  • Ṭentri di evaluare ambulatorii tru România

    Ṭentri di evaluare ambulatorii tru România

    Tru România numirlu di infecții cu coronavirus ma largu creaşti pi iruşi, iara autoritățli ahurhescu s’llia protili meatri tra s’tănă keptu dinintea aliştei catandisi. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, zbură marţă, tru cadrul a născăntoru videoconferinţe cu managerllii di spitali şi reprezentanţălli a Direcţiilor di sănătate publică, maxusu ti ţentrili di evaluare a pacienţilor cu COVID-19 şi pregătirea a spitalelor tră s’da servicii medicale emu tră lăndzidzlli infectaţ cu viruslu SARS-CoV-2, cât şi tră cei cu alte patologii. El a subliniat importanţa ţentrilor di evaluare ambulatorie tru cari pacienţii infectaţi cu noul coronavirus vor fi investigaţi şi vor beneficia di tratament astfel trucât să nu se mai producă supraaglomeararea secţiilor ditu spitale. Secretarul di stat Adriana Pistol cundille că easti importantu ca pacienţălli diagnosticaţi cu COVID-19 s’agiungă tru dzua tru cari loară rezultatlu tru un ţentru di evaluare, tră s’facă tratamentul uidisitu ti turlia di lăngoari cât cama ayoñea. Ase, pot s’hibă prevenite cazurli serti.



    Lăndzidzlli nu va s’aibă ananghi di cartea di pitriţeari tra s’ducă tru ţentrili di evaluare și va s’hibă yitripsiţ fără s’păltească emu pacienţălli asiguraţ, emu aţelli niasiguraţ. Ministerlu a Sănătatillei va s’adară ună centralizari a ţentrilor di evaluari şi va s’bagă la dispoziţia a cetăţenilor ună hartă intearactivă cu aestea cât cama ntrăoară. Protili 7 ahtări ţentri fură dişcllisi pănă tora tu giudeţlu Alba ditu ţentrul a văsiliillei. Evoluţia a pandemiillei easti băgată tora pi fortuma a arăspăndearillei lumakea Omicron, cari s’transmite multu ma ayoñea andicra di Delta. Protili urminii suntu ufilisearea a născăntoru prusupidi cu grad analtu di protecţie şi vaccinarea anti COVID-19, inclusiv cu doza booster, tră s’asigripsească hăirlătica şi dinintea a nauăllei lumaki. Ti amărtie, tru România procesul di vaccinare a populațiillei cama ayălisi. Acă s’veadi ună tendința di creaștere a imunizărlor, țara armâne ma largu pi penultimlu loc tru Uniunea Europeană la aestu capitol, di u antreaţi maş Bulgaria viţină.


    Yeaturlu Marius Geantă, prezidentulu a Centrului di Inovaţie tru Medicină, exighisi că naua variantă easti di 4 ori ma transmisibilă şi că distanţa di un metru şi giumitati, faptă urminie ma ninti tră evitarea a infectarillei, numata easti duri, căţe viruslu easti tru vimtu. Tru aesti condiţii, yeaturlu spune că lipseaşti să s’facă vaccinarea cu trei doze, purtarea a prusupidăllei totna tu locurlu cu călbălăki, spaţiile ncllisi și dişcllisi, maxusu tru zoni cu călbălăki I cându nă adunămu cu oamiñi nicunuscuţ. El nica faţi urminie ufilisirea nica şi dauă prusupidi I a născăntoru cu nivel di protecţie ma mari, dimi aşi-număsitili prusupidi FFP




    Autor: Eugen Coroianu


    Armânipsearia: Taşcu Lala