Radio România Internațional

Tag: pact

  • EU’s New Pact on Migration and Asylum

    EU’s New Pact on Migration and Asylum

    The European Union tightens its migration policy, one of the most toxic political topics facing the bloc over the past years, by restricting the number of those who seek to enter its territory and rejecting asylum applicants that do not meet the requirements. The EU Council and the European Parliament agreed on a new Pact on Migration and Asylum, which should take effect next year.



    The deal reached at the end of the negotiations concerns 5 aspects of migrant management, including the screening of migrants, asylum procedures and crises when migration increases.



    The screening regulations introduce uniform rules concerning the identification of non-EU nationals upon their arrival and a shared data base system. Combined, the two elements will increase security in the EU, because the system will identify the unauthorised people or travels across the Union.



    Asylum procedures are also changed, to the effect that the return of those who cannot be accepted in the EU may be quicker. The regulation also comprises a solidarity mechanism for member states, which is particularly helpful in crisis situations. When a particular Member State is under migration pressure, it may request other countries to help by taking over some of the applicants. Should that state refuse to assist, it will have to pay EUR 20,000 for each rejected migrant.



    Apart from the regulations endorsed in the final negotiation between the European Parliament and the Council, the Pact also includes instruments for reducing migration, in cooperation with the countries of origin, and the European Commission earmarked funding in this respect.



    The document was subject to heated debate and negotiation since September 2020. The next step now is the formal endorsement of the document, which will take effect after its publication in the Official Journal.



    Several countries, including those where large numbers of migrants come every year, such as Greece and Italy, praised the agreement, but also voiced doubts that the new system would be effective, given the opposition of some of the EU member countries to taking over migrants. Examples include Hungary and Slovakia, which announced they refused both the compulsory relocation quotas and the “fines” for failure to observe them.



    The new pact on migration was also criticised by the search and rescue NGOs, which warned that the number of victims would increase, and by Amnesty International, according to which with the new deal the European migration legislation has been set back decades.



    The number of migrants in the EU saw a peak in 2015, when one million people, most of them war refugees, entered the European territory. The number dropped below 300,000 in 2020, but since then it has risen steadily, particularly on the Mediterranean route towards Italy. (AMP)


  • Pactul pentru competenţe al Uniunii se bucură de succes

    Pactul pentru competenţe al Uniunii se bucură de succes

    Pactul pentru competenţe al Uniunii Europene este o poveste de succes, crede executivul comunitar. În cei mai bine de doi ani şi jumătate de la lansare, două milioane de persoane au beneficiat de activități de perfecționare și recalificare profesională.



    În Irlanda există o Academie de leadership. La Lisabona, în Portugalia, este în plină desfăşurare proiectul unui aşa numit pașaport al competențelor digitale”. În Cipru, un centru cultural găzduieşte în afara orelor de program o serie de proiecte care le oferă oportunități de dezvoltare grupurilor vulnerabile, cum ar fi migranţii, persoanele în vârstă sau cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Federația europeană a asociațiilor de ghizi turistici organizează ateliere de lucru pentru toţi cei vor să facă această meserie. Sunt doar câteva exemple de proiecte începute graţie Pactului pentru Competențe, lansat de Comisia Europeană în noiembrie 2020.



    Totul pleacă de la o realitate descrisă de statisticile oficiale: mai bine de trei sferturi din întreprinderile din spaţiul comunitar au probleme în a găsi muncitori calificaţi, iar Uniunea are nevoie de 20 de milioane de noi specialiști IT până în 2030.



    “În Europa avem în momentul de faţă una dintre cele mai puternice pieţe ale muncii din ultimele decenii. Cu toate acestea ducem lipsă de specialişti”, a atras atenţia anul trecut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Şi tot ea a spus:



    “Sunt antreprenori care au proiecte şi vise măreţe. Sunt companii care au programe ambiţioase de eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar care pur şi simplu nu găsesc profesionişti cu care să le pună în aplicare”.



    Pactul pentru competențe este, de altfel, o modalitate prin care Comisia Europeană vrea să ajute întreprinderile şi muncitorii să se pregătească pentru tranziția către o economie verde şi digitală. Prin crearea unui forum în care toți partenerii să poată discuta despre nevoile actuale şi viitoare de competenţe şi să poată stabili parteneriate, pactul îşi propune să contribuie la corelarea ofertei şi a cererii de talente din Europa.



    Ţinta este ca, până în 2030, peste 60 la sută din adulții din Uniune să participe la cursuri de calificare în diverse meserii în fiecare an. Statele membre pot utiliza fondurile comunitare pentru a investi în recalificarea și perfecționarea forței de muncă, pe lângă educația și formarea profesională inițială. Mai trebuie spus că 2023 este chiar Anul European al Competenţelor, iar până acum, în cadrul Pactului, au avut loc peste 15 mii de programe de formare şi au fost investite 160 de milioane de euro în inițiative legate de competențe.



  • European plan to manage illegal migration

    European plan to manage illegal migration

    The European Commission made public an action plan for
    the management of the illegal migrants arriving via the Western Balkans, whose
    numbers have reached record-high levels this year. The Commission is thus
    trying to alleviate the fears of some EU member countries and to step up
    negotiations on the new European Pact on Migration and Asylum.


    The Western Balkans route has become a major point of
    migratory pressure, with the number of irregular migrants on this route up 168%,
    according to Frontex data. The situation raises particular concerns in Central
    European countries like Austria and the Czech Republic, which have strengthened
    border controls.


    In the first 10 months of this year a total of over 280,000
    illegal EU arrivals have been detected, more than 120,000 of which were on the
    Western Balks route. The EC plan comprises operational measures structured into
    5 pillars: strengthening border management, swift asylum procedures and support
    reception capacity, fighting migrant smuggling, enhancing readmission
    cooperation and returns as well as achieving visa policy alignment.


    Western Balkans countries are urged to align their
    visa regimes to the EU visa policy, because there are many cases of migrants
    arriving in Balkan countries that do not require visas, and from there they
    move illegally into Western Europe.


    On the other hand, EU policymakers are confident that
    only an agreement like the European Pact on Migration and Asylum, first
    presented in September 2020, is able to meet the challenges created by the
    migration wave. However, member states have reserves concerning the refugee
    distribution mechanisms, which is why the initiative has not been adopted to
    date.


    Unlike in 2016, the current plan does not explicitly
    stipulate refugee quotas, but it introduces a mandatory solidarity mechanism
    under which the Commission would still be able to set quotas for EU member
    states, depending on their population and economic development. The alternative
    for these countries would be other types of contributions, such as financing
    and repatriation of rejected asylum seekers, or the construction of refugee
    camps.


    Romania welcomed the European Commission’s Action Plan
    on the Western Balkans, and voiced confidence that the proposed measures and
    instruments are able to respond to concerns related to arrivals on the Western
    Balkans route this year, including those expressed by Austria.


    Vienna is reluctant to accepting Romania and Bulgaria
    into the Schengen area, for reasons related to the management of migration
    flows. Romania reiterates its willingness to make active and substantial
    contributions to the implementation of the measures proposed by the European
    Commission, in close cooperation with its other EU partners and in the spirit
    of solidarity and responsibility. (AMP)

  • PACT – Parteneriat activ pentru calitate şi transfer de cunoştinţe în comunităţi şcolare

    PACT – Parteneriat activ pentru calitate şi transfer de cunoştinţe în comunităţi şcolare

    Creșterea
    gradului de școlarizare poate fi unul dintre scopurile finanțărilor europene.
    Exemple găsim în zona de nord est a României, unde ființează organizația a
    cărei titulatură este Asociația de
    Dezvoltare Intercomunitară Euronest    .
    Contractul pentru finanțarea proiectului a fost semnat. Informații în acest
    sens ne oferă doamna Eliza Chirica, purtător de cuvânt în cadrul Consiliului
    Județean Iași:


    Proiectul se referă la județele Botoșani și
    Suceava și urmărește creșeterea gradului
    de școlarizare a 530 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani,
    precum și reducerea și prevenirea abandonului școlar pentru aproximativ 2000 de
    elevi din clasele primare și gimnaziale. Cadrele didactice vor beneficia și ele
    de îmbunătățirea competențeleor profesionale, iar acolo unde este necesar se va
    proceda la oferirea de pachete pentru mobilitate profesională, în vederea
    atragerii de personal calificat în acele unități de învățământ în care există
    copii cu risc educațional.


    Reporter: Să
    spunem și câteva cuvinte despre finanțare și cum vor fi cheltuiți banii.


    Banii vor fi cheltuiți în primul rând pe
    infrastructură pentru transportul elevilor, pe reabilitarea și renovarea
    școlilor. Nu în ultimul rând, aș aminti că acești copii vor beneficia de
    tabere, de cluburi și activități în aer liber bazate pe voluntariat, asta, pentru
    facilitarea accesului la activitățile de educație nonformală pentru 1736 de
    copii din comunitățile vizate de proiect.


    Copiii din Liteni, județul Suceava, vor
    beneficia de achiziția unui microbuz care să îi transporte la școală și înapoi,
    iar școlile gimnaziale de la Cordăreni, Stăuceni și LIceul Tehnologic Coțușca
    din Botoșani și Școala Rotunda și Liceul Tehnologic Iorgu Vârnac Liteanu din
    Liteni vor fi dotate cu echipamente IT,
    cu mobilier și materiale educaționale. Școlile de la Corni și Rotunda vor
    benefia de lucrări de renovare, de reabilitare și anvelorpare, iar instalațiile
    termice și electrice, acolo unde este nevoie, vor fi fie reabilitate total fie
    modernizate.


    Acest proiect va avea o derulare pe parcursul a 36 de luni, iar bugetul care
    se va aloca pentru toate aceste activități este de 6,5 milioane de lei.


  • Un pact pentru sănătate

    Primul ministru al Romaniei, Victor Ponta a propus, într-o intervenţie la un post privat de televiziune, realizarea unui pact de sănătate care să fie acceptat de toate partidele politice din ţară. Şeful guvernului consideră că garanţia finanţării constante a sistemului, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi creşterea salariilor ar putea opri plecarea specialiştilor în străinătate. El crede ca rezolvarea acestui blocaj s-ar produce în maxim patru ani.



    Victor Ponta: ‘Dacă aş zice că mâine, gata, triplăm salariile ar fi neserios şi nerealist, dar e nevoie de o perspectivă de timp, adică în doi, trei, patru ani în care veniturile să crească, şi de posibilitatea de a avea venituri din activitatea privată. Altfel, dacă nu au perspectivă, competiţia europeană sigur că ne va lăsa fără cei mai buni medici. Deci programul pentru zona de sănătate îl finanţăm, îl punem în aplicare şi e nevoie doar să existe un acord politic.’



    Anterior acestei declaraţii, ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu afirmase că, dacă în trei ani de zile nu se măresc serios salariile, va fi dezastru în domeniul medical. El a precizat că un alt factor care contribuie la migraţia medicilor spre vest este blocarea posturilor.



    Nicolae Bănicioiu: ‘Noi, când am blocat posturile, toate promoţiile de medici care au terminat specialitatea în România, din 2010 până în 2014, au trebuit să plece neavând cum să se angajeze în România, deci i-am gonit noi. Mulţi plecau pentru că, într-adevăr, concurenţa cu vestul ne dezavantajeaza, adică acolo un medic specialist poate să ajungă la câteva mii bune de euro pe lună.’



    Ministrul sănătăţii a mai precizat că o serie de posturi au fost, totuşi, deblocate şi că, din octombrie, au fost angajate 4.500 de persoane, urmând ca şi anul acesta să continue angajările, pentru a reduce din deficitul de 40 de mii de posturi. La lipsa de resurse umane şi numărul insuficient de spitale se adaugă şi faptul că numărul bolnavilor este în creştere: 500 de mii de români suferă de cancer şi peste 2 milioane au hepatita B şi C – a mai spus ministrul sănătăţii.



    Potrivit unui raport al OECD, în România există 2,5 medici la mia de locuitori, sub media europeană, de 3,4. Principalul motiv este exodul cadrelor medicale. Cele mai recente date ale Colegiului Medicilor din România arată că, la fiecare patru ore, un medic român alege să plece la muncă în străinătate. Din 2007, anul aderprii la UE, până la sfârşitul anului 2013, au părăsit ţara peste 14.000 de doctori.

  • Disputa preşedinte – premier, o nouă rundă

    Disputa preşedinte – premier, o nouă rundă

    Cine a păcălit pe cine? Preşedintele Traian Băsescu, atunci când l-a convins pe premierul Victor Ponta să semneze un pact de colaborare instituţională, primul ministru pe aliaţii săi liberali de la acea vreme, deranjaţi vizibil de această înţelegere rămasă un timp secretă sau preşedintele şi premierul, împreună, întreaga opinie publică?



    Acum, când acordul a fost denunţat unilateral de premier, nici nu mai are importanţă. Pactul are, totuşi, un rol esenţial pentru România, iar premierul s-a grăbit denunţându-l, crede Traian Băsescu. El i-a cerut lui Victor Ponta să îşi reanalizeze decizia: “Acest acord îl ajută şi îl scuteşte de multe explicaţii şi pe el, şi guvernul lui, şi dă partenerilor noştri sentimentul de stabilitate în drumul european al României, în consolidarea relaţiei transatlantice şi în respectarea statului de drept”.



    Într-o scrisoare deschisă, Victor Ponta a explicat de ce consideră caduc pactul de coabitare încheiat cu Traian Băsescu. Ponta i-a reproşat acestuia afirmaţiile dintr-un interviu potrivit cărora l-ar fi păcălit să semneze documentul respectiv. Acest lucru denotă rea credinţă şi este un motiv suficient pentru denunţarea pactului, a considerat Victor Ponta.



    Preşedintele susţine, însă, că nu a afirmat niciodată aşa ceva, dar recunoaşte ambiguitatea unui răspuns dat ziaristului care i-a pus o întrebare pe această temă.



    Amintim că pactul de coabitare a urmat alegerilor din 2012, câştigate clar de majoritatea care în vara aceluiaşi an încercase fără succes să-l demită pe preşedinte. Înţelegerea a fost necesară, deoarece partenerii occidentali ai României dădeau semnale fără echivoc că nu au încredere în noua putere, ce păruse, cu câteva luni înainte, că forţează procedurile şi corsetul constituţional pentru a-şi atinge scopul, acela de a-l îndepărta din funcţie pe Traian Băsescu. Şicanele, acuzele, jignirile au pigmentat permanent relaţia dintre preşedinte şi premier.



    Pe fond, însă, pactul a funcţionat, iar România nu a deraiat, aşa cum, poate, s-au temut unii din partenerii ei externi, de pe traseul democratic.



    Pe de altă parte, binomul executiv preşedinte — premier nu a fost nicicând unul mai conflictual.



    Lucrurile au degenerat în acest an electoral, care a început cu europarlamentarele şi se va încheia, apoteotic, cu scrutinul prezidenţial. După două mandate şi zece ani în fruntea ţării, Traian Băsescu nu mai are dreptul să candideze. Are însă dreptul să declare, şi a făcut-o în repetate rânduri, că este gata să susţină pe oricine dintre candidaţii de dreapta în tentativa de a-l învinge pe Victor Ponta, mare favorit pentru funcţia supremă.



    Relaţiile mai mult decât inamicale dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta, la care se adaugă pasiunea pe care o provoacă, de fiecare dată, alegerile prezidenţiale vor tensiona, în continuare, un climat politic aflat în proces accelerat de degradare.