Data de 15
februarie este marcată în România ca zi națională de promovare a lecturii,
prilej cu care anul acesta, Asociația Editorilor din Românie (AER) lansează
Pactul pentru Lectură. Inițiativa, sprijinită de edituri, jurnaliști și o parte
a societății civile, vrea să atragă mai ales atenția asupra cifrelor mici care
caracterizează atât piața de carte, cât și obiceiurile de lectură ale românilor.
De pildă, barometrul de consum cultural din 2019, dat publicității în 2020,
arăta că 80% dintre români nu intraseră într-o bibliotecă publică pentru a citi
sau împrumuta cărți deloc în ultimele 12 luni, în timp ce doar 12% au făcut
acest lucru o dată sau de câteva ori pe an în 2019. De asemenea, 39% dintre români nu citeau, în general, și doar 16% făceau acest lucru lunar. Acestor statistici
li se alătură și datele financiare pe care le aflăm acum de la Mihai Mitrică,
președintele AER.
Dinamica vânzării de carte din România merge
cumva în dinți de fierăstrău și se situează în jurul cifrei de 60 de milioane
de euro încasări ale editurilor, ceea ce este meschin pentru o țară aflată pe
locul șapte în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de
locuitori. Cu siguranță este insuficient față de nevoile pe care le are
societatea în privința perfecționării propriilor cetățeni. În momentul de față,
noi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de
carte. În România, ne bazăm cam pe 1,3 milioane sau 1,4 milioane de oameni care
constituie publicul de carte, oameni care merg în librării și în biblioteci,
care vin la târguri, la saloanele de carte, care merg la lansări.
Din punctul de
veder al AER, cauza principală nu o constituie prețul cărților a cărui creștere
se situează – conform Eurostat – este sub creșterea
medie a prețurilor de consum general. Cauza principală o constituie scăderea
nivelului de educație. Mihai Mitrică.
Sunt foarte puțini bani în România
cheltuiți pe carte. Asta nu este o problemă doar a editorilor. Aceasta este o
problemă a societății. Cartea este cel mai eficient mijloc prin care se pot
educa oamenii. De-a lungul vremii, de ultimele sute de ani de când a apărut
tiparul lui Guttenberg, ea este cel mai solid mijloc de educare, pentru că te
poți întoarce oricând la informația dintr-o carte. Ea rămâne fixată pe pagina
tipărită. Pur și simplu asta e realitatea și piața este atât de mică din cauză
că nu există în România un sistem educațional care să îndrepte elevii către
citit.
Pactul pentru
Lectură este o inițiativă care include mai multe etape, prima din ele fiind o
dezbatere la care sunt invitați și reprezentanți ai autorităților. Ce-și
propune AER prin această inițiativă, aflăm tot de la președintele Mihai
Mitrică.
Noi ne propunem în primul rând conștientizarea la nivelul autorităților
publice a situației dezastruoase în care se află societatea românească din
-punct de vedere al analfabetismului funcțional. Soluții? Noi am militat pentru
respectarea legii bibliotecilor pentru a crește stocul de carte din biblioteci,
care în momentul de față nu este înnoit anual decât în jur de 15% din minimul
legal. Apoi, promovarea cititului într-o manieră inteligentă printr-o campanie
națională asumată de autoritățile centrale. Inițiative disparate ale editurilor
au tot fost. Ele nu pot mișca lucrurile, pentru că puterea de influență a unei
edituri este limitată la publicul pe care reușește să și-l atragă dintr un
public mic. Cine poate capacita o întreagă societate este statul, guvernul. La
asta ne referim. La autoritățile centrale, Ministerul Culturii, Ministerul
Educației își pot pune mințile luminate împreună ca să facă politici publice
prin care să readucă cititul printre prioritățile naționale. Degeaba avem din
2022 o lege prin care dedică ziua de 15 februarie Zilei Naționale a Lecturii,
dacă noi nu facem decât festivism și nu mergem deloc în concret și să avem
măsuri pragmatice prin care să creștem cititul.
Iniţiativa beneficiază de experiența și
disponibilitatea unor experți internaționali: președinții Federației
Editorilor Europeni, al Asociației Editorilor și Librarilor din Germania și al
Fundației pentru Lectură, Germania. Următorul dialog este programat pe 27
martie, iar tema va fi starea literaturii române de o parte și de alta a
Prutului și al eforturilor continue ale editorilor din România și Republica
Moldova de a crea o piață comună a cărții de limba română.