Tag: pactul verde

  • Simplificarea normelor de sustenabilitate ale UE

    Simplificarea normelor de sustenabilitate ale UE

    Lansat spre sfârșitul anului trecut și purtând numele fostului premier italian și președinte al Băncii Centrale Europene, așa-numitul raport Draghi a început deja să producă efecte. Recomandările sale au fost aplicate de către Comisia Europeană în recenta propunere privind pachetul legislativ Omnibus privind sustenabilitatea.  Intenția Comisiei este să simplifice normele de sustenabilitate ale UE, în scopul de a sprijini competitivitatea economiei europene, recalibrând obiectivele Pactului Verde European.

    De asemenea, pachetul Omnibus se aliniază cu alte documente precum Busola competitivității și Pactul pentru o industrie curată, care împreună propun măsuri pentru consolidarea economiei UE prin reducerea prețurilor la energie, creșterea finanțării inovației și creșterea competitivității. Toate aceste trei rapoarte de recalibrare se bazează pe recomandările făcute de Mario Draghi.

    Propunerea lansată de Comisie la finalul lunii februarie are în vedere o simplificare fără precedent, prin reducerea cu cel puțin 35% a sarcinilor administrative pentru IMM-uri până la sfârșitul acestui mandat. Cele mai importante prevederi se referă la obligativitatea raportării sustenabilității. De pildă, doar companiile cu peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor fi obligate să facă raportări cu privire la sustenabilitate. Firmele mai mici pot folosi un standard simplificat de raportare, dacă doresc să facă raportări.

    Un alt exemplu îl constituie simplificarea Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Graniță, mecanism de taxare a companiilor care importă bunuri produse în țări terțe în urma unui consum intens de combustibili fosili. Astfel sunt propuse excepții pentru importatorii de cantități mici (sub 50 de tone/an) care vor fi scutiți de la plata taxei. Asta înseamnă că vor fi scutiți 90% dintre importatorii din UE, păstrând în mecanism companiile ce emit 99% din emisii. Prin genul acesta de schimbări, Comisia estimează că se vor economisi 6,3 miliarde de euro anual din costuri administrative ale companiilor și se vor debloca 50 de miliarde de euro pentru investiții.

    De asemenea, IMM-urile vor fi protejate de cerințele excesive de raportare, căci unele vor deveni din obligatorii voluntare. În plus, companiile mici și cele care au făcut progrese către țintele de sustenabilitate sunt scutite de analiza de aliniere a activităților economice la taxonomia UE. Taxonomia reprezintă un standard care reglementează sustenabilitatea mediului în interiorul blocului comunitar.

    Dar, mai ales, pachetul Omnibus privind sustenabilitatea îi ajută pe europenii de rând, după cum a punctat comisarul european pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital, Maria Luís Albuquerque:

    Reducerea sarcinilor de reglementare și simplificarea sunt foarte importante pentru competitivitate, dar efortul nu se poate opri aici. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a face economia noastră mai competitivă.

    Și aș mai adăuga ceva la final: când ne facem griji pentru companii și pentru mediu, de fapt ne facem griji pentru oameni.

    Menținerea obiectivelor Pactului Verde înseamnă un mediu sustenabil, înseamnă că oamenii pot avea o viață mai sănătoasă și pot fi mai protejați de evenimentele climatice periculoase pentru viața lor și pentru mijloacele de trai. Și, de asemenea, sprijinind sectorul corporativ, ne asigurăm că oamenii vor avea mai multe oportunități de a găsi locuri de muncă bune, plătite bine.”

    Pachetul de modificări legislative privind sustenabilitatea va fi înaintat Parlamentului European și Consiliului pentru analizare și adoptare.

  • Comisia aprobă 3 miliarde EUR României pentru instalațiile eoliene onshore și solare fotovoltaice

    Comisia aprobă 3 miliarde EUR României pentru instalațiile eoliene onshore și solare fotovoltaice

    Comisia Europeană a aprobat acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde EUR în sprijinul instalațiilor care produc energie eoliană onshore și solară fotovoltaică, în conformitate cu Planul industrial al Pactului verde. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023, care a fost instituit cu scopul de a încuraja luarea de măsuri de sprijin în sectoarele esențiale pentru accelerarea tranziției verzi și reducerea dependenței de combustibili.

    Vor fi eligibile, în cadrul măsurii, proiectele de construcție și exploatare a unor instalații noi de producere de energie electrică din surse solare fotovoltaice și din surse eoliene onshore.

    Ajutorul va fi acordat prin proceduri de licitație competitivă și va lua forma unui contract bidirecțional pentru diferență. Prețul de exercitare va fi stabilit prin procedurile de ofertare, iar prețul de referință va fi calculat ca medie lunară ponderată în funcție de producție a prețului de piață al energiei electrice pe piețele pentru ziua următoare.

    Atunci când prețul de referință este mai mic decât cel de exercitare, beneficiarul va avea dreptul să primească plăți egale cu diferența dintre cele două prețuri. În schimb, atunci când prețul de referință este mai mare decât cel de exercitare, beneficiarul va trebui să plătească diferența autorităților române. Prin urmare, schema garantează beneficiarilor un nivel minim de rentabilitate și asigură în același timp faptul că beneficiarii nu sunt supracompensați pentru perioadele în care prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare.

    Ajutorul va fi acordat printr-o procedură de licitație competitivă, înainte de data de 31 decembrie 2025. În plus, ajutorul trebuie să îndeplinească o serie de condiții menite să limiteze denaturările nejustificate ale concurenței și face, de asemenea, obiectul unor garanții menite să asigure faptul că există suficienți participanți la procedura de licitație competitivă.

  • Planul industrial Pactul Verde (Green Deal)

    Planul industrial Pactul Verde (Green Deal)

    Comisia a prezentat planul Pactul
    Verde (Green Deal) pentru a spori competitivitatea industriei europene cu zero emisii
    nete și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Acesta
    urmărește să ofere un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității de
    producție a UE pentru tehnologiile și produsele necesare pentru a îndeplini
    obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă. Lupta împotriva schimbărilor
    climatice este o necesitate pentru planeta noastră, pentru prosperitatea
    economică și pentru independența strategică.

    Suntem competitivi, avem nevoie de
    competiție, avem condiții echitabile în competiția globală, precum și condiții
    echitabile în cadrul pieței unice
    , a declarat Ursula von der Leyen, presedinta
    CE. Ea a vorbit despre importanța noului plan.

    Ursula von der Leyen: Avem un punct de plecare foarte
    puternic ca Uniune Europeană. Știți că Europa este lider în inovare și
    implementare a tehnologiilor cu zero emisii nete. Am început acum trei ani, am fost
    primii cu Pactul Verde European. Ne-am transformat obiectivele în lege, am fost
    și primii care au făcut asta. Avem o foaie de parcurs detaliată și suntem pregătiți
    pentru reducerea
    emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. Și încă de la început, în urmă cu trei
    ani, a fost foarte clar că suntem convinși că Pactul Verde European este noua
    noastră strategie de creștere.

    Planul
    se bazează pe inițiativele anterioare și pe punctele forte ale pieței unice a
    UE. El este construit pe patru piloni. Primul
    se referă la un cadru de reglementare mai simplu. Comisia va propune un Act
    pentru a identifica obiectivele pentru capacitatea industrială cu zero emisii nete și pentru a oferi un cadru de
    reglementare potrivit pentru implementarea sa rapidă, asigurând autorizarea
    simplificată, promovând proiecte strategice europene și elaborând standarde
    care să susțină dezvoltarea tehnologiilor pe piața unică.

    Al doilea pilon va accelera investițiile și
    finanțarea pentru producția de tehnologie curată în Europa. Finanțarea publică,
    împreună cu progresele ulterioare în Uniunea piețelor europene de capital,
    poate debloca sumele uriașe de finanțare privată necesare pentru tranziția
    ecologică. În cadrul politicii de concurență, Comisia își propune să garanteze
    condiții echitabile în cadrul pieței unice, facilitând în același timp statelor
    membre acordarea ajutoarelor necesare pentru a accelera tranziția ecologică. Dezvoltarea
    competențelor necesare pentru locuri de muncă de calitate bine plătite va fi o
    prioritate pentru Anul european al competențelor, iar cel de-al treilea pilon
    al planului se va concentra asupra acestuia. Comisia va propune înființarea de
    academii de industrie cu zero emisii nete pentru
    a lansa programe de perfecționare și recalificare în industriile strategice.

    Ultimul pilon va fi despre cooperarea globală, cu un comerț care să funcționeze pentru
    tranziția ecologică, în conformitate cu principiile concurenței loiale, pe baza
    angajamentelor cu partenerii UE și a activității Organizației Mondiale a
    Comerțului. În acest scop, Comisia va continua să dezvolte rețeaua UE de
    acorduri de liber schimb și alte forme de cooperare cu parteneri pentru a
    sprijini tranziția ecologică.












  • UE şi sustenabilitatea energetică

    UE şi sustenabilitatea energetică

    Noţiuni precum Pactul verde european, schimbări
    climatice şi sustenabilitate energetică sunt din ce în ce mai corelate în
    discuţiile decidenţilor europeni. Statele membre trebuie să îşi revizuiască
    politicile energetice, astfel încât prioritatea să devină respectarea
    stipulărilor din legislaţia aferentă combaterii schimbărilor climatice.



    Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi
    Social European (CESE), ne-a prezentat stadiul actual:

    În contextul actual
    în care avem aceste politici privind schimbările climatice există o mare presiune asupra mixului energetic
    clasic, pe care îl ştiam noi şi care avea o contribuţie importantă a
    cărbunilor, în unele state membre este chiar de 50%, în alte state membre, cum
    este cazul Franţei, de exemplu, 80% din energie este produsă pe bază de
    combustibil nuclear, aceasta pune presiune foarte mare pe termen lung privind
    sustenabilitatea mixului energetic în UE. Politica europeană privind clima
    reprezintă nu numai o investiţie în viitor, dar şi costuri pentru prezent. Şi
    atunci din această prespectivă trebuie analizată întreaga discuţie, atât la
    nivel european, cât şi naţional, statele membre au nişte obligaţii de
    îndeplinit. Chiar mă uitam că miniştri din statele membre au semnat un memorandum
    privind susţinerea energiei produse pe bază de combustibil nuclear, vorbim de
    Ungaria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Slovenia, toţi susţin importanţa
    menţinerii unui mix energetic a energiei nucleare.

    În cazul nostru, în România
    mai avem şi problema regiunilor miniere carbonifere şi a energiei bazate pe
    cărbune. Ştim că Valea Jiului intră într-un proces amplu de tranziţie
    energetică, în schimb pe zona bazinului carbonifer Oltenia, nu s-au făcut mari
    progrese şi încă aproximativ 30% din energia noastră este produsă pe bază de
    cărbune. Dacă mergem în partea cealaltă, în Germania vedem că avem acea discuţie
    despre conducta de gaze Nord-Stream 1 şi 2, o relaţie destul de controversată
    şi conflictuală în interiorul UE, având în vedere discuţiile dintre Germania şi
    Polonia, dar şi Ţările Baltice.


    Care ar fi schimbările avute în vedere, am aflat
    tot de la Dumitru Fornea, membru CESE:

    Discuţiile sunt acum unele legate
    de oprtunitatea menţinerii unui mix energetic, cu o prezenţă bazată pe combustibil
    nuclear. Aici este cheia de boltă, pentru că state ca Franţa probabil că nu vor
    renunţa uşor la energia nucleară. Pe de altă parte, Germania are un plan de fase
    out dezactivare- închidere pentru multe unităţi de producţie pe bază de
    combustibil nuclear şi aici presupun că s-ar simţi nevoia unei coaliţii la
    nivel European, pentru menţinerea unui mix energetic pe bază de combustibil
    nuclear. Şi această coaliţie a fost iniţiată şi condusă de preşedintele
    Franţei, Emanuel Macron, şi vedem că România face parte din această abordare.
    Dar rămân probleme pe termen lung privind combustibilul nuclear şi, cum ştiţi,
    România are acea soluţie de depozitare a deşeului nuclear în curtea
    întreprinderii, cum s-ar spune, sunt depozitate chiar la Cernavodă. Franţa a
    reuşit să faciliteze procesarea deşeurilor nucleare şi au şi au şi capacităţi
    de repository (n.r. neutralizare) sunt depozite subterane în care se
    amplasează aceste deşeuri.

    Deci problema deşeurilor nucleare este cheie pentru
    a menţine în mixul energetic combustibilul nuclear, iar pe partea cealaltă
    rămâne de văzut să vedem cum vom reuşi să producem încă energie pe bază de
    cărbune, în contextul în care emisiile de carbon sunt din ce în ce mai scumpe,
    certificatele care se tranzacţionează pe pieţele naţionale şi internaţionale de
    emisii de carbon au preţuri prohibitive, şi aduc companiile care produc energia
    termică şi electrică pe bază de cărbune în situaţii foarte dificile.


    Am aflat de la interlocutorul nostru că există
    companii care plătesc pentru certificatele de carbon un preţ mai mare decât
    preţul activelor lor, situaţie fără sustenabilitate.








  • Obiectivele climatice ale UE, renegociate

    Obiectivele climatice ale UE, renegociate


    Întruniți la Bruxelles, la finalul săptămânii trecute, liderii statelor UE au căzut de acord asupra obiectivului de diminuare a emisiilor poluante în următorul deceniu. Astfel, procentul convenit de cele 27 de state este cu 55% mai puțin până în anul 2030 faţă de nivelul anului 1990, în creştere faţă de ţinta actuală de 40%, dar sub cea de 60% dorită de Parlamentul European.



    Mai multe țări est-europene, în frunte cu Polonia, și-au exprimat rezervele față de țintele stabilite, astfel că acordul lasă loc pentru negocieri ulterioare ale finanţării pentru tranziţia energetică şi stabilirea ţintei de reducere a emisiilor pentru fiecare ţară, informează Agerpres, care citează agenția DPA.



    Pentru a putea ieși din summit cu un acord, preşedintele francez Emmanuel Macron a venit cu o soluție descrisă ca o scutire temporară pentru Varşovia, dar formulată destul de ambiguu, după cum notează agențiile internaționale de presă.



    Polonia cere obiective climatice în funcție de PIB-ul fiecărui stat



    Polonia are un sistem energetic bazat în mare parte pe cărbune, de aceea și-a exprimat încă de anul trecut refuzul de a subscrie obiectivului Comisiei Europene privind atingerea neutralităţii climatice în UE până în anul 2050. Ungaria, Cehia şi Slovacia s-au alăturat Varșoviei deoarece au dubii că vor reuşi să urmeze ritmul climatic ambiţios impulsionat de statele UE mai bogate.



    Astfel, Polonia a cerut stabilirea obiectivelor de reducerea a emisiilor în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor al fiecărei ţări membre, astfel încât ţintele să fie mai reduse pentru țările mai sărace, precum şi sporirea finanţării europene în vederea atingerii acestor obiective.



    România poate utiliza gazul ca tehnologie de tranziție



    Și România și-a exprimat rezervele privind obiectivele climatice prin vocea preşedintelui Klaus Iohannis. Administrația prezidențială a comunicat că, deși România susţine noua ţintă ambiţioasă de reducere a emisiilor, este nevoie de o abordare realistă în pregătirea implementării, în condiţiile în care aceasta va presupune eforturi considerabile pentru transformarea economiilor europene.



    La fel ca celelalte patru state din fostul bloc comunist, președintele Iohannis a evidențiat importanţa unei partajări echitabile a eforturilor între statele membre, în funcţie de condiţiile specifice şi de circumstanţele naţionale ale acestora, cu asigurarea securităţii energetice, respectarea mixului energetic naţional şi a principiului neutralităţii tehnologice. La solicitarea șefului de stat român, textul concluziilor Consiliului European face referire la posibilitatea utilizării gazului ca tehnologie de tranziţie care să sprijine realizarea obiectivului Uniunii pentru 2030.




    Pe lângă stabilirea unui cuantum al fondurilor europene pentru ca economiile statelor membre să poată face faţă tranziţiei energetice, liderii europeni vor stabili în cadrul următoarelor întâlniri ţintele naționale de reducere a emisiilor poluante. O certitudine este că, deocamdată, nu se va solicita fiecărui stat membru să-şi reducă emisiile de dioxid de carbon cu 55%, ci se va urmări acest obiectiv pentru ansamblul UE prin echitate şi solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă şi se va ţine cont de circumstanţele naţionale specifice şi potenţialul de reducere a emisiilor poluante pentru fiecare ţară în parte.

  • CESE şi Europa Verde

    CESE şi Europa Verde

    UE
    conştientizează că trebuie luate măsuri urgente pentru ca protecția climatică
    și dezvoltarea durabilă să se realizeze, iar Uniunea Europeană trebuie să preia
    conducerea şi să o facă prin exemplu personal. La dezbaterea de la Bruxelles
    din 23 ianuarie 2020, președintele CESE, Luca Jahier, a atenţionat:

    Suntem într-un moment critic. Din păcate, lumea nu este pe cale să atingă
    obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice și acest lucru
    ar putea avea implicații devastatoare pentru noi toți .


    Președintele
    CESE a adăugat că tranziția la o economie durabilă, neutră de carbon și
    eficientă din punct de vedere al resurselor a necesitat schimbări fundamentale
    în societatea noastră și în economia noastră, subliniind că UE a trebuit să
    contribuie la două niveluri, pe o parte, punând în aplicare agenda 2030 și pe
    de altă parte promovându-o în lume. În calitate de CESE, suntem convinși
    că punerea în aplicare a Agendei 2030 trebuie să fie prioritatea principală a
    UE pentru următorul deceniu. Europa trebuie să fie liderul, liderul global al
    climei!
    a adăugat tot el.


    Jahier a deplâns
    lipsa de voință politică a țărilor prezente la întâlnirea de la Madrid de a-și
    intensifica eforturile climatice, ceea ce a dus la un rezultat mediocru la
    summitul internațional privind climatul. Cu toate acestea, el a lăudat
    Comunicarea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire
    la Acordul Verde European și angajamentul său puternic pentru neutralitatea
    climei până în 2050.


    De altfel,
    preşedintele Luca Jahier lăuda implicarea dovedită de Ursula von der Leyen încă
    de la începutul mandatului acesteia: Sunt foarte încântat că echipa Von
    Der Leyen a decis să înceapă cu un program foarte ambiţios, foarte apropiat de
    propunerile pe care CESE le-a făcut în ultimii zece ani, Pactul Verde.

    Pactul
    verde, Europa sustenabilă, sunt agenda zilei de mâine! Şi asta pentru că, aşa
    cum spunea cineva cu teroriştii poţi negocia, dar nu poţi negocia cu clima, iar aceasta este problema viitorului, este
    modalitatea prin care putem asigura locuri de muncă bune, securitate socială,
    să conducem noua revoluţie industrială, noua revoluţie socială, noua organizare
    a societăţii noastre.


  • Investiții de peste 10 miliarde în România, prin Pactul ecologic european

    Investiții de peste 10 miliarde în România, prin Pactul ecologic european

    România se numără printre primi trei mari beneficiari ai Mecanismului pentru o tranziţie justă, destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Astfel, prin adoptarea Pactului ecologic european, România ar urma să primească investiții de 10,1 miliarde de euro, conform Bloomberg News, citat de Agerpres.



    100 de miliarde de euro pentru cele mai afectate regiuni



    Potrivit estimărilor Polonia va fi principala beneficiară al Mecanismului și ar urma să beneficieze de investiţii în valoare de aproximativ 27 miliarde de euro. Germania va beneficia de investiţii în valoare de 13,4 miliarde de euro, iar Cehia de 7,8 miliarde de euro, conform aceleiași surse.



    Chiar dacă toate regiunile vor avea nevoie de finanţare, mecanismul asigură un sprijin ţintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puţin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, pentru a atenua impactul socio-economic al tranziţiei. Prioritatea este ca investiţiile europene să ajute lucrătorii şi comunităţile care se bazează pe lanţul valoric al combustibililor fosili.



    “Invităm statele membre să identifice regiunile care au nevoie de banii şi de sprijinul nostru practic şi de asemenea să lucreze cu Comisia la un plan concret de schimbare, a declarat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul ecologic european, Frans Timmermans, cu ocazia prezentării Mecanismului pentru o tranziţie justă.



    Ludovic Orban: “Fiecare țară are o capacitate diferită de a putea face față investițiilor care sunt necesare



    Pactul verde a fost unul dintre principalele subiecte abordate de premierul Ludovic Orban în cadrul întâlnirii cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizita efectuată săptămâna trecută, la Bruxelles. “Am abordat Green Deal (n.r. Pactul verde) mai ales din perspectiva costurilor care vor apărea pentru atingerea obiectivelor care sunt stabilite la nivel european. Am menționat faptul că există în fiecare țară o situație specifică. De asemenea, fiecare țară are o capacitate diferită de a putea face față investițiilor care sunt necesare și susținerii programelor necesare pentru a atinge obiectivele și, mai ales, a combate eventualele efecte negative care pot apărea din punerea în practică a obiectivelor stabilite în pact, a declarat Orban.



    Premierul român a adăugat că autoritățile de la București au transmis deja câteva puncte de vedere în ceea ce privește reglementările din cadrul Pactului care vor intra în dezbaterea autorităților europene: “De exemplu, susținerea companiilor care au nevoie de investiții, retehnologizare, introducerea și altor regiuni – în cazul României, regiunea Valea Jiului, care va fi afectată de măsurile și de obiectivele care trebuie atinse ca urmare a Pactului verde.

  • După Pactul verde, Comisia va lansa și un Pact climatic

    După Pactul verde, Comisia va lansa și un Pact climatic

    Nu există deocamdată foarte multe informații despre acest nou Pact. Se știe doar că documentul este menit să facă auzită vocea cetățenilor și să le confere un rol în conceperea noilor acțiuni de combatere a schimbărilor climatice și de degradare a mediului, văzute ca o amenințare la adresa existenței Europei și a întregii lumi.

    Inițiativa, la care se lucrează în momentul de față, va fi lansată după Pactul Ecologic, prezentat luna trecută de președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen. Este o strategie care își propune să transforme Uniunea într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu mai existe emisii de gaze cu efect de seră până în anul 2050.

    În Pactul Ecologic european nu se vorbește doar despre reducerea emisiilor. Înseamnă încurajarea inovațiilor. Se referă la mâncare de calitate și mobilitate modernă. Va duce la crearea de noi afaceri și piețe în întreaga Europă, spune șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Și tot ea adaugă: Pactul ecologic european este noua noastră strategie de dezvoltare.

    Pactul acoperă, de altfel, toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, industria siderurgică , tehnologia informațiilor, textilele și produsele chimice.

    Îndeplinirea obiectivelor necesită însă investiții semnificative. Ar fi vorba de 260 de miliarde de euro până în 2030 doar în sectorul energiei și al combaterii schimbărilor climatice. Aceste investiții vor necesita mobilizarea sectorului public și a celui privat.

    Unii spun că prețul plătit pentru această transformare este prea mare. Să nu uităm însă cât ne-ar costa să nu facem nimic. Un preț mai mare de la un an la altul. Inundațiile ne costă 5 miliarde de euro în fiecare an. Și tot în fiecare an, seceta produce pagube de 10 miliarde de euro, iar cei mai loviți sunt fermierii, mai afirmă Ursula von der Leyen.

    Comisia se pregătește, de asemenea, să prezinte o Strategie privind biodiversitatea pentru 2030, un nou Plan de acțiune privind strategia industrială și economia circulară, o strategie de la fermă la consumator pentru o alimentație durabilă.