Tag: PAD

  • Ştiri de pe piaţa asigurărilor din România

    Ştiri de pe piaţa asigurărilor din România

    Piaţa de asigurări din România a crescut cu peste 10% în 2023, iar volumul de prime brute subscrise a depăşit 18 miliarde de lei, a afirmat preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu.

     

    Pe de altă parte, companiile de asigurări au achitat anul trecut despăgubiri de peste 169 milioane de lei  în baza asigurărilor pentru locuinţe, în creştere cu 63% faţă de valoarea achitată în 2022, a comunicat Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR). Peste 85% din valoarea acestor despăgubiri au fost plătite în baza asigurărilor facultative pentru locuinţe, în creştere cu 44% faţă de 2022.

     

    Anul 2023 a fost unul marcat de multe evenimente care au afectat inclusiv locuinţele noastre. Acest fapt este confirmat şi de despăgubirile plătite de companiile de asigurări, care au crescut. În context, este cu atât mai important să avem grijă de locuinţele noastre, a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte-director general UNSAR. În România doar 1 din 10 locuitori este pregătit financiar în cazul unui dezastru, de aceea accesarea unei asigurări facultative ar trebui să fie o prioritate, consideră specialiştii în asigurări.

     

    În România, asigurările facultative se pot încheia doar pentru acele locuinţe care sunt deja protejate printr-o poliţă obligatorie (denumită PAD). Poliţele facultative oferă un nivel de protecţie extins, la valoarea reală a clădirii şi/sau a bunurilor deţinute. Asigurarea facultativă de locuinţă poate oferi garanţia reparării sau a înlocuirii bunurilor afectate în caz de dezastre naturale (cutremure, inundaţii sau alunecări de teren) sau de incendii, explozii, furtuni, spargeri de conducte, defecţiuni ale centralei termice, daune ale bunurilor electronice/electrocasnice sau chiar ale panourilor fotovoltaice. O asigurare facultativă poate fi personalizată prin clauze speciale dedicate, în funcţie de specificul fiecărei locuinţei şi de nevoile individuale ale clienţilor, de exemplu, se pot acoperi inclusiv prejudiciile produse vecinilor.

     

    În context, cea mai mare despăgubire plătită anul trecut de asigurătorii din România în baza unei poliţe auto obligatorii RCA a fost de peste 5,6 milioane lei, fiind acordată pentru a acoperi prejudiciile rezultate dintr-un accident produs de o autoutilitară în Italia. Valoarea primelor 10 despăgubiri plătite în baza poliţelor obligatorii RCA în 2023 a fost de 34,7 milioane lei (aproape 7 milioane de euro), fiecare dintre aceste despăgubiri acoperind atât vătămări corporale, cât şi daune materiale.

     

    Dauna medie plătită în baza poliţelor RCA a crescut semnificativ în 2023, cu peste 8%, ajungând la 10.750 lei. Asigurătorii au plătit anul trecut despăgubiri record în baza poliţelor RCA, de 4,2 miliarde lei  pentru aproximativ 292.000 dosare de daună.

     

    În total, asigurătorii din România, membri ai UNSAR, plătesc despăgubiri de circa 1,8 miliarde euro pe an, ceea ce înseamnă 5,2 milioane euro pe zi calendaristică.

     

     

  • Românii şi asigurările

    Românii şi asigurările

    Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a
    crescut în septembrie 2021 cu aproape 4% și a ajuns la aproximativ 1,83
    milioane, comparativ cu 1,76 milioane de poliţe active la 30 septembrie 2020. 75%
    dintre poliţele active la nivel naţional erau încheiate în mediul urban şi 25%
    în mediul rural, iar, în funcţie de tipul de locuinţă, 95% din poliţele PAD
    vizează locuinţele cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn,
    cu pereţii exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui
    tratament termic sau chimic şi 5% locuinţele cu pereţii exterior din cărămidă
    nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic.


    În context, incendiul rămâne pericolul cel mai des menţionat de români
    atunci când se referă la riscurile care pot afecta locuinţele (56%), potrivit
    unui nou sondaj realizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi
    Reasigurare din România (UNSAR) împreună cu institutul de cercetare a pieţei
    IRES. În topul primelor 5 riscuri de care se tem românii urmează vijelia şi
    furtuna, cutremurul, furtul şi inundaţiile. Astfel, teama de furtună şi vijelie
    a crescut ca percepţie, de la 40% în 2020 (locul 3), la 53% în 2021 (locul 2).
    În acelaşi timp, riscul de cutremur a trecut pe poziţia 3 (50%, minus 4 puncte
    procentuale), iar cel legat de furt (31%, staţionar), inundaţiile (31%, plus 3
    puncte procentuale), exploziile (27%, plus 3%) şi alunecările de teren (18%,
    plus două puncte procentuale) îşi păstrează aceleaşi locuri în clasament ca în
    2020. Românii între 36 și 50 de ani se tem cel mai mult de incendiu, în timp ce
    ardelenii (centru, nord, nord-vest) și bănățenii (vest) se tem de furtuni și de
    vijelii cel mai mult. Românii din sud, din București şi din Dobrogea se tem de cutremur.


    Pe de altă parte, pandemia a schimbat lucrurile și pe piața asigurărilor. Românii
    sunt tot mai conştienţi de riscurile la care se expun şi vor să afle mai multe
    despre formele de protecţie financiară la care pot avea acces, a declarat
    Adrian Marin, preşedintele UNSAR. La rândul său, Alexandru Ciuncan, Director
    General UNSAR susţine că, în contextul pandemic, oamenii au simţit mai mult ca
    oricând nevoia confortului în propria locuinţă şi mai ales a siguranţei.


    De exemplu, 10.000 de familii au beneficiat de protecție financiară în
    perioada pandemiei printr-o poliță de asigurare facultativă. Companiile de
    asigurări au plătit, în perioada martie 2020 – august 2021, indemnizaţii de 9,37
    milioane euro în baza poliţelor de viaţă şi de sănătate, ca urmare a efectelor
    îmbolnăvirii cu SARS-Cov 2, inclusiv a deceselor cauzate de acest virus. Deşi
    de regulă unii asigurători excludeau din poliţe riscurile cauzate de epidemii
    şi pandemii, acum, pentru a veni în sprijinul clienţilor a căror stare de
    sănătate ar putea fi afectată de COVID-19, au decis să evalueze fiecare
    solicitare în parte sau să adapteze produsele pentru a face posibilă plata de
    îndemnizaţii pentru riscurile cauzate de COVID-19.