Radio România Internațional

Tag: pagube

  • Debitul Dunării, în creştere

    Debitul Dunării, în creştere

    Bilanţul morţilor și dispăruților în urma inundaţiilor provocate, luna aceasta, de furtuna Boris în Europa Centrală şi de Est e de ordinul zecilor. Deşi, în general, ploile au încetat, viiturile continuă să ameninţe așezări din această regiune. Inundaţiile au provocat şi pagube materiale importante, estimările ridicându-se la sume de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de o companie de investiţii pe bursele internaţionale.

    În România, spun unii experți, primele estimări ale pagubelor ar depăşi un miliard de euro. Conform altora, cifra pare, însă, optimistă, iar amploarea pierderilor ar fi dublă sau triplă. Încă de anul trecut, o analiză a Băncii Mondiale estima la 1,7 miliarde de euro media anuală a daunelor produse de inundaţii în România. Aici, șapte oameni au murit și peste 6.500 de locuinţe au fost afectate de precipitaţiile aduse de Boris.

    Trauma colectivă persistă şi mulţi se tem, acum, de debitul în creştere al Dunării. Cel mai mare fluviu din Europa şi-a umflat apele, alimentate, deopotrivă, de ploile abundente şi de numeroşii săi afluenţi. Debitul ridicat care se aşteaptă zilele următoare pe Dunăre va fi gestionat cu uşurinţă – dă asigurări ministrul Mediului, Mircea Fechet. El spune că un debit comparabil a fost gestionat şi în luna ianuarie a acestui an, precum şi în decembrie 2023.

    Ministrul şi specialişti de la Apele Române, au survolat cu un elicopter zonele cu risc de inundaţii. Cele mai noi prognoze ale hidrologilor arată că în intervalul 29-30 septembrie, debitul maxim al Dunării la intrarea în ţară va fi de 7.900-8.000 de metri cubi pe secundă. Fluviul a produs inundaţii în România în anul 2006, dar atunci a avut un debit de peste 15.000 metri cubi pe secundă.

    Mircea Fechet: “Din toate informaţiile pe care colegii mi le-au pus la dispoziţie, nu vom avea probleme în România. Vârful de viitură de la Budapesta a fost mai mic decât se aşteptau, cu 500 metri cubi pe secundă, asta înseamnă că atunci când în România vom resimţi acest vârf, în data de 28 septembrie sau poate chiar pe 29 septembrie, faţă de estimările iniţiale ale specialiştilor, care vizau debite de 9.500 metri cubi pe secundă, poate şi mai mari, astăzi, prognozele s-au diminuat.”

    Pe baza informaţiilor actuale, riscul de apariţie a unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al fluviului sunt reduse – a spus, pentru Radio România, şi purtătoarea de cuvânt de la Apele Române, Ana-Maria Agiu. La rândul său, preşedintele directoratului Hidroelectrica, Karoly Borbely, a declarat că se poate prelua în siguranţă nivelul crescut al Dunării la intrarea în ţară. El aminteşte că debitele mai mari se traduc şi printr-o producţie crescută de energie electrică.

     

  • România – victimele vijeliilor

    România – victimele vijeliilor

    Vremea le dă românilor răgazul să se răcorească puțin, după cele câteva zile de căldură toridă care i-au moleșit chiar și pe cei în formă optimă. Așa cum anticipaseră, deja, meteorologii, joi și vineri, grație schimbării destul de rare pe timpul verii a unei mase de aer fierbinte din sud-sud-estul continentului cu una mai rece provenită din nord-centru, temperaturile au devenit, la propriu peste noapte, extrem de plăcute: în decurs de circa 24 de ore, au scăzut cu aproximativ 15-20 de grade Celsius. Pentru joi, au fost prognozate maxime ale aerului de 28 de grade.



    Această schimbare bruscă de temperatură a fost însoțită, însă, de furtuni puternice, care inițial au afectat vestul, nord-vestul, nordul și centrul țării, apoi s-au extins și în rest. De altfel, pentru joi dimineață, meteorologii au menținut un cod galben de ploi torenţiale şi vânt pentru sud, est și sud-est. Furtunile au făcute victime. În județul Alba, o femeie a murit după ce un copac scos din rădăcini de rafale puternice de vânt s-a prăbuşit peste maşina în care se afla. Iar doi fraţi din Botoșani au fost loviți mortal, pe un câmp, de fulger.



    În Harghita, circulaţia feroviară a fost local și temporar blocată, după ce mai mulţi arbori au căzut pe șine. Furtuna a avariat şi acoperişul bazinului de înot din orașul Miercurea Ciuc. Copaci prăbuşiţi pe carosabil sau pe calea ferată, dar şi stâlpi de electricitate dărâmaţi de vânt au fost şi în judeţul Hunedoara.



    Mai multe localităţi din Iaşi au rămas fără apă potabilă, iar Portul Constanţa la Marea Nagră a fost închis din cauza vântului puternic, zeci de nave fiind obligate să aştepte acostate la dane sau în rada portului. Numărul autovehiculelor avariate de vijelii este, și el, foarte mare.



    Imaginile din timpul furtunii de la Oradea au făcut înconjurul televiziunilor – țiglele de pe clădiri pluteau prin aer ca frunzele, acoperişul Bibliotecii Universităţii a fost luat de vânt, iar panouri fotovoltaice au fost proiectate pe trotuare.



    Fenomene meteorologice la extreme nu sunt doar în România. Italia, de exemplu, se confruntă deopotrivă cu furtuni şi cu incendii și se îndreaptă spre starea de urgenţă în cinci regiuni. Se fac eforturi mari pentru stingerea focurilor izbucnite și în păduri din Grecia şi Tunisia. Cele două ţări mediteraneene au activat mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, care a răspuns rapid. De altfel, tot mai multe state de la Mediterana sunt afectate de căldură extremă şi incendii de vegetaţie. Unul a izbucnit lângă oraşul-port turistic Dubrovnik din Croaţia. Pompieri s-au luptat cu flăcările și în Portugalia sau Spania.


  • Inundaţii în România

    Inundaţii în România

    Ploile abundente
    din ultima perioadă,anunţate de meteorologi prin coduri galben şi portocaliu, au
    creat probleme în mai multe regiuni din România. Si hidrologii au emis, recent,
    mai multe coduri de inundaţii valabile pentru numeroase
    judeţe, cea mai expusă fiind zona de nord a teritoriului, pentru care a fost
    instituit cod roşu. S-au produs scurgeri de pe versanţi, viituri rapide şi
    cresteri ale debitelor pe anumite cursuri de apă care au produs pagube în zeci
    de localităţi. In nordul extrem al României, în judeţul Maramureş, un bărbat de 63 de ani şi-a pierdut,
    miercuri, viaţa, după ce a fost luat de o viitură pe un râu. Apele mai multor
    râuri au inundat sute de hectare de terenuri agricole, păşuni, gospodării, drumuri
    naţionale, judeţene şi comunale, iar anumite porţiuni de căi ferate au
    fost umplute de aluviuni.

    În zonele cu probleme, autorităţile s-au mobilizat cu
    saci cu nisip, motopompe şi alte unelte necesare pentru evacuarea apei din
    casele inundate. În localitatea Turbuţa din nord-vestul ţării, podul plutitor a
    fost abandonat, singura cale de acces fiind o punte pietonală şubredă, în cazul
    unei situaţii de urgenţă pompierii şi ambulanţa neavând cum să ajungă în sat.
    Oamenii spun că aşteaptă ca apele să se retragă pentru a putea folosi din nou
    podul plutitor. Probleme grave sunt şi în alte localităţi, unde drumurile de
    acces au fost afectate de revărsarea apei, iar localnicii sunt nevoiţi să
    utilizeze rute ocolitoare. Cei mai supăraţi sunt fermierii, întrucât mulţi au
    pierdut culturile agricole, acoperite de apă, pagubele fiind însemnate.
    Populaţia din mai multe localităţi din nordul ţării a fost avertizată prin
    sistemul RO-Alert cu privire la riscul producerii unei viituri majore. Zeci de
    persoane au fost evacuate din calea apelor, iar la numărul unic de urgenţă 112
    s-au înregistrat peste o sută de apeluri.

    Si în sudul României, precipitaţiile
    abundente au inundat gospodarii, fiind nevoie de ajutorul pompierilor militari,
    care au intervenit cu motopompe transportabile. In numeroase comune, mii de abonaţi
    au rămas fără energie electrică. Pentru remedierea situaţiei a fost nevoie de
    intervenţia echipelor tehnice ale furnizorului de electricitate. Pe de altă
    parte, Comisia Europeană propune acordarea unui sprijin de peste opt milioane
    de euro pentru regiunea de Nord-Est a României, puternic afectată de inundaţiile
    din vara anului trecut. In urma precipitaţiilor abundente înregistrate de la
    jumătatea lunii iunie până la începutul lunii august 2018, au fost raportate
    distrugeri importante ale infrastructurii, terenurilor agricole şi locuinţelor
    în şase judete din nord-est, îndeosebi în Neamţ, Bacău şi Suceava. Autorităţile
    române au estimat costurile operaţiunilor de salvare şi protecţie civilă la
    aproape 295 de milioane de euro.

  • Proiect transfrontalier de apărare împotriva grindinei, finanţat din fonduri europene

    Proiect transfrontalier de apărare împotriva grindinei, finanţat din fonduri europene

    Proiectul prevede realizarea unui sistem
    transfrontalier de apărare între România şi Ungaria. În judeţul Satu Mare vor
    fi montate 40 de tunuri care vor împrăştia în aer particule de iodură de
    argint, în cazul avertizărilor pentru grindină.


    Care sunt beneficiile rezultate în urma
    implementării acestui proiect pentru agricultorii din nord-vestul ţării, ne-a
    spus domnul Ionuţ Rus, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare: Căderile de grindină, aşa cum ştim toţi,
    cauzează în ultimii ani pagube materiale serioase în toată ţara, și judeţul Satu Mare nu face
    excepţie,iar tendinţele meteo-climatice, la fel,arată o creştere a intensităţii
    evenimentelor, o tot mai mare vulnerabilitate pentru tot ceea ce înseamnă
    agricultură, legumicultură, pomicultură, viticultură. Judeţul Satu Mare are din
    fiecare sectorferme şi activităţi importante. Dacă vorbim despre legumicultură,
    zona Carei, zona Pişcolt; pomicultură, zona Oaşului, zona Codrului şi nu numai;
    viticultură, zona Beltiug, Dobra, Halmeu, Oraşu Nou. Aşadar, am aplicat pe
    România -Ungaria, Interreg, Axa 5.1, Gestionarea îmbunătăţită a dezastrelor şi
    riscurilor transfrontaliere,un proiect care va duce la scăderea pagubelor
    materiale, în ultimă instanţă, sub 20% din cele înregistrate până în prezent pe
    raza judeţului Satu Mare.     Partenerul din Ungaria este Serviciul Naţional de Meteorologie Ungar,
    care dezvoltă un program similar din fonduri proprii, fonduri guvernamentale
    maghiare. Ne-am îndreptat către acest partener datorită faptului că există în
    proximitatea noastră, la granițe, un radar meteorologic foarte performant, cel de la Napkor.


    Valoarea totală a proiectului este de 1.544.205
    euro, din care părţii române îi va reveni 866.722 de euro, cu o contribuţie
    proprie de17.343 de euro, ceea ce înseamnă 85% finanţare europeană, 13% de la
    bugetul național şi 2% Consiliul Judeţean Satu Mare.


  • Inundaţii în România

    Inundaţii în România

    Nu există an în
    care românii să nu aibă de suferit de pe urma inundatiilor generate de ploile
    torenţiale. In numeroase localităţi din ţară, aversele au provocat pagube
    importante. Sute de gospodării şi locuinţe au fost inundate, iar oamenii, şocaţi şi dezorientaţi, nu mai au curaj să
    intre în case. Multe persoane au fost evacuate şi adăpostite în şcoli. Ploile au făcut şi o victimă. Un copil de 3 ani s-a înecat
    în judeţul Sălaj, fiind luat de o viitură, în timp ce traversa un
    pârâu împreună cu mama lui. Deşi aria ploilor s-a restrâns, pericolul de
    revărsări de ape se menţine în continuare ridicat în unele zone. Un râu din
    vestul României se află, până pe 1 iulie, sub incidenţa unui cod rosu de
    inundatii.

    Pentru a se preveni inundaţiile masive, în câteva localităţi,
    digurile au fost consolidate şi supraînălţate cu mai bine de o jumătate de
    metru, folosindu-se pentru această operaţiune saci de nisip. Cu toate acestea,
    mai multe gospodării au fost inundate ca urmare a deversărilor peste dig. Mii
    de pompieri, jandarmi şi poliţişti au intervenit, alături de autorităţile
    locale, pentru protejarea populaţiei. Capitala nu a
    fost nici ea ocolită de probleme.

    O ploaie torenţială a provocat, miercuri,
    inundaţii în mai multe zone ale Bucureştiului şi la Gara de Nord, unde s-a
    produs şi un scurtcircuit la un tablou electric. Circulaţia trenurilor de
    metrou a fost întreruptă timp de aproape două ore, între anumite staţii.
    Semafoarele s-au defectat, copaci rupţi de furtună au căzut peste maşini, iar
    pompierii au intervenit pentru a scoate apa din zeci de locuinţe.

    Primarul general al capitalei, Gabriela
    Firea, a cerut ca toate instituţiile abilitate din subordinea municipalităţii
    să ia măsurile necesare pentru remedierea problemelor apărute în urma furtunii: Se va verifica existenţa semnalizării corespunzătoare a
    şantierelor şi lucrărilor din Capitală, pentru a evita posibile accidente. Se
    va verifica starea panourilor publicitare pentru a vedea dacă nu au fost
    afectate de vijelie şi dacă ar putea să cadă în perioada următoare. Am
    solicitat operatorului Apa Nova Bucureşti o acţiune de curăţare preventivă a
    reţelei de canalizare. Se va declanşa o procedură de achiziţie a aparaturii
    pentru tomografia arborilor deoarece sunt arbori care arată bine în exterior, dar
    care sunt bolnavi, îmbătrâniţi şi pot fi afectaţi de vijelii    .

    Mai
    multe judeţe au solicitat Guvernului sprijin pentru recuperarea pagubelor
    produse în urma inundaţiilor, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al
    Executivului, Liviu Iolu. El a mai anunţat că autorităţile locale s-au adresat
    Ministerului Adminstraţiei şi Internelor pentru scoaterea din rezervele de stat
    a unor materiale de construcţii.

    La rândul sau, premierul
    Dacian Cioloş a anunţat că există o hotărâre de Guvern care va fi aprobată săptămâna
    viitoare şi prin care se va acorda sprijin financiar celor afectaţi de
    intemperii.