Radio România Internațional

Tag: pagube materiale

  • Soluţii şi măsuri de protecţie antiseismică

    Soluţii şi măsuri de protecţie antiseismică

    Campanii de informare, aplicaţii pe telefonul
    mobil şi o platformă naţională cu recomandări sunt câteva dintre măsurile luate
    pentru a-i ajuta pe cetăţenii români să reacţioneze în situaţii extreme, precum
    cele provocate de seisme de magnitudine mare. Luni, Institutul Naţional pentru
    Fizica Pământului, împreună cu Academia Română, au prezentat instrumente
    dezvoltate după 4 martie 1977, data celui mai devastator cutremur, de 7,2 pe scara
    Richter, înregistrat aici. Acesta s-a soldat
    cu moartea a 1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a provocat pagube
    materiale estimate la peste 2 miliarde de dolari. Au fost distruse sau grav
    avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi economice au ieşit din
    funcţiune. Cutremurul a generat o criza economică şi socială pe care, potrivit
    istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o surmonta până la
    prăbuşirea sa, în 1989.

    Specialiştii avertizează că, în cazul unui seism
    similar, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi în Capitală. Din 2013, există un sistem de alertă la cutremure de peste 4,5, care
    poate fi utilizat pentru blocarea infrastructurilor periculoase, cum ar fi
    procese chimice ori instalaţii de gaze. Sistemul este instalat în centrele de
    urgenţă ale tuturor ministerelor de profil din ţară. Potrivit directorului său,
    doctorul Constantin Ionescu, Institutul pentru Fizica Pământului lucrează,
    printre altele, la un sistem de monitorizare a comportamentului clădirilor de
    birouri. Secretarul de stat pentru situaţii de urgenţă din cadrul ministerului
    de Interne, Raed Arafat, a anunţat, la rându-i, că urmează să fie transpuse în
    legislaţie lecţiile exerciţiului Seism 2018, organizat în
    octombrie. Exerciţiul de protecţie civilă cu cea mai mare
    amploare din ultimii ani de pe plan european a dat prilejul autorităţilor să-şi
    testeze viteza de reacţie şi capacitatea de a interveni şi de a coopera în
    cazul unui cutremur puternic. Alegerea n-a fost întâmplatoare: alături de
    Spania, Italia sau Grecia, România e considerată una dintre ţările membre ale
    Uniunii cele mai vulnerabile la seisme.

    În ultimele două secole, aici au avut loc şapte
    cutremure de peste 7 pe scara Richter. În simulările din
    octombrie au fost antrenate, timp de cinci zile, toate structurile responsabile
    în cazul producerii unui seism major, de magnitudine 7,5, urmat de replici, ce ar produce victime multiple şi ar afecta, în primul
    rând, Bucureştiul. Salvatorii au fost puşi în faţa unor situaţii-limită, cu mii
    de decese, răniţi şi persoane rămase fără adăpost. Preşedintele Klaus Iohannis a decretat instituirea
    stării de urgenţă. În bazele sale, Armata a instalat
    spitale militare mobile, iar pe stadioanele din oraş şi din aşezările-satelit
    au fost amenajate tabere de sinistraţi. Din Israel, Italia şi Norvegia au fost
    aduse spitale mobile de ultimă generaţie, inclusiv cu dotări de terapie
    intensivă, iar din Austria şi Ungaria au venit ambulanţe. Rezultatele
    exerciţiului au fost analizate şi de către experţii din structurile de
    specialitate ale Uniunii Europene şi NATO.

  • Pierderi umane şi pagube materiale după inundaţii

    Pierderi umane şi pagube materiale după inundaţii

    După zile
    în şir în care institutele de profil au instituit coduri de ploi, furtuni sau
    inundaţii mergând până la culoarea roşie – extremă -, situaţia în România
    revine la normal, iar avertizările de fenomene meteorologice periculoase au
    încetat. Acum se fac evaluări, în timp ce o parte din forţele Ministerului
    Afacerilor Interne sunt în continuare în zonele afectate, unde acţionează
    pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor. Precipitaţiile s-au diminuat în
    intensitate încă de marţi seară, iar situaţia operativă centralizată la nivelul
    MAI prin Centrul Naţional de Conducere Integrată nu evidenţiază cazuri de
    persoane care să fie izolate, blocate sau care să necesite intervenţia de
    urgenţă a salvatorilor.

    Dar, din nefericire, pentru o familie din sud-estul
    ţării ultimele zvâcnirii ale vremii capricioase au avut efecte dramatice -
    căruţa în care se aflau patru membri ai acesteia a fost luată de viitură, iar
    numărul celor care şi-au pierdut viaţa în inundaţiile din ultima perioadă a
    sporit. Între victime se numără şi doi copii de 5 şi, respectiv 7 ani. Tabloul
    consecinţelor este unul dezolant – case inundate, culturi agricole distruse,
    oameni disperaţi că şi-au pierdut toată agoniseala de viaţă. După ce, săptămâna
    trecută, centrul şi estul României au fost cel mai greu încercate de ploi şi
    inundaţii, a venit rândul câtorva judeţe din partea de sud a ţării să facă faţă
    precipitaţiilor abundente. Pompierii militari şi jandarmii au acţionat cu toate
    mijloacele tehnice avute la dispoziţie pentru evacuarea apei din case,
    subsoluri, curţi, precum şi pentru decolmatarea fântânilor inundate.

    Totodată,
    salvatorii au intervenit pentru îndepărtarea câtorva arbori, care au căzut pe
    carosabil şi stâlpi de electricitate. Cele mai multe intervenţii au avut loc în
    ultimele zile în judeţele sudice Argeş, Gorj şi Vâlcea, care s-au aflat sub cod
    roşu de inundaţii. Preventiv, aproape 150 de persoane dintr-un oraş din judeţul
    Vâlcea au fost evacuate, marţi, după ce un râu a rupt digul de protecţie. Şi
    tot preventiv, în judeţul Sibiu, din centrul ţării, jandarmii şi pompierii au
    ridicat şase diguri temporare, în timp ce în est, în judeţul Bacău, se
    acţionează pentru construcţia altuia. Şi capitala s-a confruntat cu efectele
    ploilor torenţiale, în unele cartiere canalizarea nemaireuşind să facă faţă,
    astfel că şi cizmele de cauciuc au devenit ineficiente în faţa apei al cărei
    nivel trecea de genunchi. Autorităţile au intervenit prompt cu ajutoare pentru
    cei afectaţi, iar Bucureştiul face demersuri pentru a primi sprijin şi de la
    Uniunea Europeană.

  • Urmări ale ploilor torenţiale şi vijeliilor

    Urmări ale ploilor torenţiale şi vijeliilor


    Furtuni şi ploi abundente şi-au pus amprenta puternic în ultimele zile, determinând autorităţile române să decreteze stare de alertă în mai multe judeţe. Zeci de poduri au fost luate de apele care au acoperit numeroase străzi, drumuri, dar şi suprafeţe extinse de culturi agricole. În unele locuri, pierderile sunt de peste 70% la culturile de cereale, struguri sau roşii, de exemplu, spun fermierii care nici nu se mai pot gândi la profit. Evaluările arată că, în urma căderilor semnificative de apă şi scurgerilor importante de pe versanţi, au fost afectate zeci de locuinţe, beciuri şi subsoluri, curţi, obiective economice, anexe gospodăreşti, autoturisme, fântâni şi mai multe tronsoane de drum.



    Potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, salvatorii militari au acţionat cu motopompe de mare capacitate, autocamioane, bărci şi cu autospeciale de intervenţie. Noroiul rămas în urmă după evacuarea apelor a lăsat în urmă priveliştea dezolantă a pagubelor materiale importante, iar tabloul este completat de zecile de copaci căzuţi.



    Avertizările Administraţiei Naţionale de Meteorologie au mers până la cod roşu, care viza averse torenţiale, descărcări electrice, căderi de grindină, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, pentru mai multe localităţi din Galaţi, în estul ţării. Vâlcea este, de asemenea, unul dintre judeţele cele mai afectate. Vijelia a atins apogeul la Călimăneşti, unde a plouat într-o noapte cât pentru o lună întreagă, iar viitura formată a luat cu ea un bărbat de aproape 60 de ani.



    O situaţie de urgenţă deosebită a fost înregistrată şi în judeţul Vrancea, unde pompierii militari au acţionat pentru salvarea unui cioban cu 200 de animale rămase blocate pe o insulă în mijlocul râului Siret. Militarii au intervenit cu bărcile pentru preluarea animalelor, iar ulterior le-au transportat spre malul râului, unde au fost evacuate în siguranţă. În sudul ţării, la Teleorman, circulaţia feroviară a fost temporar blocată din cauza unui incendiu provocat de un fulger la locomotiva unui tren care transporta aproximativ 100 de persoane.



    Din punctul de vedere al alimentării cu energie electrică, în zeci de localităţi au fost înregistrate întreruperi, preponderent în judeţele Bacău, Iaşi şi Vaslui, din partea de est. Şi la Bucureşti, dar şi în alte oraşe, ploile torenţiale au inundat străzi şi au afectat circulaţia în anumite zone, iar în urma situaţiei create, pe Autostrada Soarelui, care leagă Bucureştiul de litoral, s-a format o coadă lungă de doi km la intrarea în capitală, unde circulaţia era restricţionată în urma inundaţiilor.