Radio România Internațional

Tag: păhă

  • România, păhadz recordu la energhie

    România, păhadz recordu la energhie

    Facturli ditu România la utilităţ avură nai ma marea creaştire ditu Uniunea Europeană – spuni un studiu ali Fundaţie Friedrich-Ebert-Stiftung. Aeastea suntu cu 124% ma mări andicra di valorile de referinţă ditu 2015. Pritu comparaţie, media europeană easti de 110%. Tru idyiulu kiro, inflaţia raportată la indicele a păhadzloru di consum easti di 115%, ase că românii păltescu ma multu tră tuti hărgili curente. Urutlu averu di cafi dzua confirmă statistiţli, cari, ama, nu angăldzăscu- la propriu — pi vărnu. Cum iarna bati la ușă, oamiñilli suntu găilipsiţ di iu va să scoată tut ma mulţă păradz tră gaze naturale, curentu electric ili, după caz, leamni di foc. Alternativa maş ună easti: cara nu au di iu, va s’hibă anănghisiţ s-facă arcoari şi s’armana tru scutidi.



    Tru Parlamentu, debaturli ti ordonanţa guvernamentală de urgență mutrinda plafonarea păhălui la energhie electrică continuă. Social-democraţlli, ditu coaliția la Puteari, spun că actul normativ lipseaşti s’hibă faptu cama cu hăiri şi caftă ntră altili, ca plafonarea s’hibă raportată la consumul curent, nu la aţelu di anlu tricutu, ași cum pruveade, tora, documentul, tru defavoarea a multor români. PNL, la co-guvernare, va, ca plafonlu shibă apufusitu andicra di consumlu ditu treilli añi ditu soni ti cafi mesu ahoryea. La debaturli ditu Parlament, Autoritatea Naţională de Reglementare tru domeniul ali Energie (ANRE) spuni, și ea, că turlia nai ma echitabilă easti raportarea la un istoric de consum, ună isapi a păhălui la energie andicra di factura curentă hiinda complicat tră furnizori. Furnizori cari – beneficiari direcți ali creaștiri exorbitantă di păhadz — fac timbihi că, după ţi va s’bagă tru practico, la 1 di yismăciuni, ordonanţa mutrindaa plafonarea a păhadzloru, ari di cabaia kiro, probleme cu lichidităţile, di itia a decontărilor amanati. Aestă situaţie – spun furnizorii – aduti un riscu mari di apariţie a născăntoru blocaje financiari tru domeniu.



    Ma s’agiungă tru niputeari di pălteari a unui furnizor di energie, consumatorllii va s’hibă priloaţ di alanţă furnizori, tru născănti condiţii. Cara problema va s’ndreagă relativ lișor tru cazul a furnizorilor niţ, complicații va s’aibă, tru cazul a aţiloru mări, cari au ndauă miliuñi de consumatori. Pi niga arcoarea si scutidea va s’hibă ună eventuală ixiki, ditu magazine, a alimentilor românești. Păhadzlli tut ma mări la energhie şi carburanță zñiipsescu domeniile agricole. Ti aţea, femierllii căftară, tora ma ninti, a Guvernului misuri iruşi cari s’aducă agricultura tru arada a sectoarelor tră cari s’bagă tru lucru plafonarea a păhălui la curentu. Protejarea agriculturăllei, sector vital tră siguranţa alimentară a populaţillei tră ună văsilie, easti de importanţă strategică – spun femierllii.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Energhie, anamisa di ofertă şi căftari

    Energhie, anamisa di ofertă şi căftari

    Criza de pi păzarea di energhie easti vinită di itia a dezechilibrului anamisa di căftari şi oferta ieftină, aesta ditu soni hiinda ma ñică — spuni viţeprezidentulu ali Autoritati Naţională de Reglementare tru domeniul ali Energie (ANRE) de București, Zoltan Nagy-Bege. Și tut el easti cu minduearea că ari dauă cearei tră ndridzearea ali problemă: ică easti suplimentată oferta ditu izvuri ieftine, cari s-ducă la scădearea a păhălui, ică easti ñicurată căftarea, aţea ţi nsimneadză misuri di eficienţă energetică şi tra s’nu s-cheară emu tru instituţiile publiţi şi firme, emu tru casili a oamiñiloru. Tru aestu kiro, di itia a scunkearillei gazili şi curentulu electricu, născănţă româñi apufusiră s-ancupără leamni tră ş-angăldzască la iarnă, casili. Ghini ma şi leamnili să scunkiră, di agiumsi la pisti 500 de lei (circa 100 de euro) metrul cub.



    Autorităţli au naeti s’plafoneadză păhălu, ași cum u feaţiră cu gazili naturale și energhia, ama şi s’interzică exportul tră născănti sortimente di lemnu şi produsi derivate. Guvernul di București va s’llia ună apofasi tru aestă noimă tru andamasea di lucru di stămâna yinitoare, după cum spusi ministrul a Mediului,Tánczos Barna. Misura a plafonarillei nu easti aprukeată de silvicultori. Sindicaliști ditu domeniu spunu că nai ma hăirlătică cearei vrea s’hibă darea di vouchere a aţiloru cari aleg să s’ngăldzască cu leamni: tru multi situaţii, ocoalele silviţi valorifică lemnul anănghisitu ti angăldzarea a casiloru sum praglu di 500 di lei metrul cub, emu, ma s’neagă pi varianta plafonarillei, populaţia nu va s’aibă mari hăiri. Discuții sunt, tru Parlament, și pi mardzina a aţillei ditu soni Ordonanță di Urgență a Executivlui. Păhălu plafonat la curentu electric apufusitu di Guvernu, pritu Ordonanţă, nu s’faţi andicra di consumlu ditu meslu curentu, ama di păhălu mediu pi mesu a anlui tricut. Dimi, maca vărnu nu işi public s’lă exighisească minutişu cum s’fac isăkili, născănţă români s-vidzură cu facturi multu mări, fără s’akicăsească di ţi itie.



    Agiumtă, tora, pi measili di lucru a parlamentarlor, schema guvernamentală di compensare poati va s’aibă alăxeri — ari nădie – ti hăirlăticlu a oamiñiloru. Coaliția PSD-PNL-UDMR la Puteari li teasi tutunăoară, categoriili di beneficiari ti plafonarea a păhălui la energie electrică, ama nu acăţă tru isapi și pi aţea a fermierlor. Di aestă itie, aeșţă simnară ună carti dişcllisă pritu cari caftă și elli un păhă ma ñicu la curentu, di cari va s’aibă hăiri, dimecu, industria alimentară. Fermierlli fac timbihi că, altă turlie, majorărli di păhă va s’hibă inevitabili, iara piaţa internă va s’depindă acutotaalui di păhadzlli băgaţ di nafoară. Ari, isa-isa, riscul ca, tru eventualitatea a unăllei criză alimentară, născănti văsilii s’nu da izini ti exportul di produsi.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala