Radio România Internațional

Tag: pahadz

  • Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

    Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

    Nai mai marli portu fluvial românescu, ți ari ș-alti hâiri icunomiți, easti bâgatu aproapea di sinurlu cu Ripublica Moldova şi Ucraina, câsâbă universitaru -, Galaţiul graviteazâ, di dzăț di añi, anvârliga di combinatlu siderurghic. Elu easti nai ma marli ditu vâsilie.

    Uzina fu dișcllisâ tu 1966 și şasi añi ma amânatu avea cama di 50 di ñilli di lucrâtori. Un studiu ditu 2011 scutea tu migdani că douâ treimi ditu oamiñilli di Galațiului lucrarâ i nica lucreadzâ tu combinat i tu făbrițli ți au ligâturâ cu elu. Bași ș-pareia di fotbal fanion a câsâbălui ș-a giudeţlui, campioanâ ali Românie aoa și 14 añi u ari numa Oţelul (Cilekea). Dupâ câdearea ali dictaturâ comunistâ, combinatlu fu privatizat. Adzâ easti proprietatea ali Liberty Housi Group, adratu di britaniclu cu zârțiñi indiani Sanjeev Gupta. Și dukeaști cabaia criza gheneralâ ditu industria ivropeanâ ți hârgiuiaști energhie.

    Ñiercuri, dzăț di lucrâtori ditu combinatlu Liberty Galaţi feațirâ protesti, nihârsiț di amânarea di pâlteari a tiñiiloru di cathi mesu ș-a altoru ândrepturi. Combinatlu nu mata ari activitati di nauâ meși, iara cumândâsearea a lui lo, tu instanţâ, izinea ti proțedura di concordat preventiv, ți u alasâ s-amânâ patru meși executarea zorlea ditu partea a creditorilor. Tora di oarâ, siderurgişțâlli gălăţeñi nu suntu pufisiț s-ankiseascâ unâ grevâ gheneralâ şi dzâcu că nica aşteaptâ limbidzări ditu partea a cumândâsearillei a combinatlui.

    Ivroparlamentarlu PSD Dan Nica, ți șadi di 40 di añi Galaţi, feați tâmbihi ti piriclliulu di âncllideari a combinatlui, ațea ți va s-alasâ fârâ pâradz ñilli di tăifuri:

    „Industria ivropeanâ easti tu unâ catastisi lai ași cumu nu ari futâ canâoarâ. Combinatlu di Galaţi easti tu mari piriclliu ta-și dânâseascâ lucurlu, iara dzăț di ñillii di oamiñi va-și kearâ lucurlu. Idyealui easti ș-ti industria a aluminiului, idyealui ș-ti industria a cimentului, ti industria a ângrâşâmintilor kimiți, di cara nu putumu s-lomu misurli di cari eara ananghi: pâhadz mări la energhie, importuri ditu vâsilii ți s-hibâ anaparti di Uniunea Ivropeanâ ți suntu adrati cu siligheri mări di bioxidu di carbon ş-ți aputursirâ pâzarea ali Uniuni Ivropeanâ, xikea di finanţari ditu ițido izvuru, programi ivropeani, Banca Ivropeanâ di Investiţii cari nu va ta s-da pâradz ti tuti aesti programi.”

    Ma multu, dzâcu experţâlli, criștearea a taxilor americani la importurli di cileki va s-agudeascâ multu industria siderurghicâ ditu Uniunea Ivropeanâ, tamamu ș-România. Ivrodeputatlu UDMR Iuliu Winkler:

    „Ma s-minduimu că adâvgămu 25% ți yinu pisti hărgili di arada, atumțea, dealihea, va s-facâ ma ahândoasâ criza tu cari easti industria a cilekillei emu tu Uniunea Ivropeanâ, emu tu Românie, di cara ari unâ crizâ ți yini, prota ș-prota ditu pâhălu a energhielli. Energhia easti di vârâ trei ori mai scumpâ tu Ivropa di Statili Uniti ş-aesta aspardzi tutâ minduita di antrițeari ivropeanâ”.

    România easti treilu exportator ivropean di cileki câtrâ Statili Uniti şi, deadunu cu Ghirmânia, protlu exportator di aluminiu.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Isăkili ali Băncă Națională

    Isăkili ali Băncă Națională



    Banca Naţională ali Românie u mutri hiinda tru creastire, la 7,5%, prognoza di inflaţie tră bitisita-a aluştui an, uidisitu cu năili isăki prezentate, ñiercuri, di guvernatorlu Mugur Isărescu. Prognoza inițială eara di 7,1 procente. Tu bitisita-a anlui yinitoru, inflaţia easti lugursită ti 4,4 proţente. Simfunu cu sţenariului di bază, rata anuală ali inflaţie va s’ñicureadză niacumtinatu până la orizontul ali proiecţie neise cirisaru 2025, ama tru un ritmo ma atenuatu relativ. Mugur Isărescu cundille că maş niscănti impoziti majorate duc la creastirea ali inflaţie, şi neise aţeali directe pi consum, accizele şi TVA. “Majorarea impozitelor pi venit, ti exemplu, poate s’aibă nica şi un efectu ana. Easti ma zori ti făţeari isapi la creastirea impozitarillei pi venituri. Ea duţi la scădearea căftarillei agregateˮ, exighisi guvernatorlu a BNR. Simfunu cu prezentarea, scenariul di bază fu adratu pi thimellilu ali legislaţie ţi easti tu aestu kiro la momentul anda eara adrată proiecţia şi nu includi impactul a misurilor di anvărtuşeari fiscală zburăti tora ma ninti, di autorităţ. Guvernatorlu BNR nica cundille că da seamne di ayăliseari emu creaştirea economică emu consumlu.



    “Avem creastire economică, ama slăghită cabaia ti estanu, comparativ cu ţi minduimu noi că va si s’facă tu ahurhita-a anlui. Avem ună creaştiri a ritmului anual a consumlui populaţiillei tru T1. Lişor, nă lo pi napandica şi noi. Avumu ună creastire a consumului vinită ditu amintatiţi, ama videmu ună ayăliseari a consumului. Multu vizibilă easti aestă ayăliseari, easti ligată, vahi, şi di depozitele la termen ali populaţie. Criscură cabaia tu aestă perioadă, categoric şi di itia a tocurloru ma mări, dimi, consum ma ñicu, economisiri ma mariˮ.



    Tru aestă noimă, Mugur Isărescu spusi că România lipseaşti s’aibă ună creaştire economică bazată ma pţăn pi consum și ma multu pi investiţii. Aduţearea-a fondurilor europeane, cundille năsu, easti esenţială ditu aestă videală. Tru idyiulu kiro, Mugur Isărescu declară că Banca Naţională ndrupaşti, acutotalui, un program a guvernului di ajustare şi anvărtuşeari fiscală. El sumlinie, ama, că apofasea lipseaşti s’hibă loată easti politică, nu fiscală. Tut ñiercuri, Institutul Naţional di Statistică dimăndă că dificitlu a ziyăllei comerciale tru primlu semestru aluştui an fu di pisti 13,3 miliardi di euro, ma ñicu cu aproapea 2,1 miliardi di euro andicra di aţelu nreghistratu tru prima giumitate a anului tricut. Uidisitu cu INS, tru perioada 1 di yinaru – 30 di cirişaru 2023, ponderi importante tru structura exporturilor şi importurilor li au grupi di produse catacum maşini şi echipamente di transport neise pisti 45,% la export şi aproapea 36,% la import, ama şi alti produse manufacturate.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Inflaţie tru scădeari

    Inflaţie tru scădeari

    Rata anuală a inflaţiei ma largu va si scadă tru Romania tru un ritmu susţănut tru yinitorlli meşi, estimează Banca Naţională. Instituţia apreciază, ama, că ari incertituditui şi riscuri tru contextul a polimlui ditu Ucraina, ama şi a politicălli fiscale ditu România, cari lipseaşti s’ampacă ananghea di ñîcurari a deficitlui bugetar cu meatrili di agiutoru tră populaţie şi economie. Banca Centrală apufusi s-u ţănă tu idyea scarăa rata a toclui di politică monetară la nivelul di 7% pi an, aţea turlie că, tru yinmitorlli meşi, ratele di credite s’nu crească. Di aestu indicator ţănu cantitatea di monedă aflată tru circulaţie, cursul di alăxeari valutară, tocurli ditu piaţă, ama şi alte pârghii filisiti tră agiundzeari obiectivili di politică economică. Easti prima andamasi a cumăndusearillei BNR cari ălu ţăni nialăxitu rata a toclui di politică monetară, tru condiţiile tru cari aesta criscu niacumtinatu ditu brumaru 2021.



    Analistul financiar Adrian Coderlaşu spune că apofasea eara anticipată şi că nu va s’aibă un impact semnificativ ti tocurli practicate di către bănţă: “Nu s’;lo neise ună pofasi di politică monetară, lucru cari şi di cătră păzări eara larg aştiptată. Neise, impactul ti evoluţia ratelor di dobândă di pi piaţa monetară easti cabaia ñicuratu. Rata di dobândă di piaţă monetară videm că easti pi un trend di scădeari, ama ROBOR-ul nu va s’dipună sumu 6. Neise scadenţili lundzăima largu pot si scadă unăoară ţi s’confirmă proţeslu dezinflaţionist. IRCC-ul tru aestu trimestru easti la valoarea maximă. Ditu trimestru yinitoru, va s’agiungă la ună lişoară scădeari, di la 5.98, poati la un 5.93-5.94. Nu va s’hibă anul aestu semnificativ sum 6. Vai ma vărtosu vas ă scadă anul yinitoru, cându şi Banca Centrală vai va opereadză prima scădeari di rată di dobândă..”



    Uidisitu cu isăkili di tora, rata anuală a inflaţiei va ş’accelereadză vahi discristearea tru yinitorlli meşi, ama persistă un şingiru di incertituditui şi riscuri. Adrian Coderlaşu li spusi prinţipalele dauă: “Armăni polimlu, principalu risc, cari poati s’aducă nică surprize negative tru regiunea aesta ică tru tuată UE. OPEC Plus, dimi OPEC plus Rusia dimandară că ñîcureadză cantitatea di petrol, scupolu hiinda ta s’crească păhălu pi piaţa internaţională. Aesta va s’ducă tru inflaţie tru caz că păhălu armâne analtu ică tru caz că lă iase aestă operaţiune şi nica va s’crească păhălu a naftăllei. Dimi, arămân nică energia ca un factor di vulnearabilitate, ama şi incertitudiñili ligate di polimu.”



    Incertituditui şi riscuri aduc şi turbulenţele ditu sistemili bancari ditu Statele Unite şi Elveţia, cari pot s’exercita efecte adverse pritu zñiipsearea a economiilor statilor dizvoltate şi a percepţillei di risc ti Europa Centrală şi di Est, cu impact ti custuserli di finanţare.




    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.09 – 24.09.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.09 – 24.09.2022

    Prezență românească la funeraliile di Londra


    Prezidentulu Klaus Iohannis, custodele a Coroanăllei ali Românie, Margareta, şi principele consort Radu loară parti la Funeraliile de Stat a Văsiloañillei Elisabeta a II-a cari s-dizvărtiră luni la Londra. La nai ma mare adunare de lideri mondiali tru un singuru loc ditu istoria planetei, fură prezenți tru un total pisti 2.000 de căslisiţ, “După ţi lom parti la funeraliile de stat a Majestatillei a Llei Defuncte Văsiloanea Elisabeta a II-a, spun nica na oară, tru numa a popului român, tută a noastră compasiune tră aestă mari kirari”, angrăpsi Klaus Iohannis pi un singiru di socializare. Și Casa Regală a României pitricu un mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta avu tru Văsiloanea Elisabeta a II-a, pi hiotea a kirolui, neise a banăllei a llei, un inegalabil agiutoru, model di cârmuire regală şi curayiu, un far luñinos. Văsiloanea Elisabeta fu totna prezentă tru bana a Familiei Regale române şi avu ună niacumtinată ligătură de familieʺ – cundille Casa Regală a României. Dolli descendenţă a Reginăllei Victoria, Elisabeta a II-a și fostul Văsille Mihai I ali Românie, ţi muri tru 2017, fură cusuriñi de gradul al III-lea. Iara năulu Văsille ali Marii Britanii, Charles al III-lea, easti un soţu aprukeatu al României. Năuntrul a Casăllei Nirlă, ţi u ari ca nicukiru actualul Suveran la Viscri, tru județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew Noble şi membri a comunitatillei feaţiră aţea ditu soni tiñiseari ti Majestatea Llei Văsiloanea Elisabeta a II-a.



    Prezidentulu României la Adunarea Generală a ONU


    La aţea di a 77-a Adunare Generală a ONU, dizvărtită New York, prezidentulu României, Klaus Iohannis, scoasi tru videală ananghea a niscantoru carii comune tru ligătură cu provocărli la nivel global, de la situaţia ditu Ucraina până la alxerli climatice i accesul la educaţie. Anamisa di temele zburăti eara şi securitatea energetică, iar Klaus Iohannis cundille că energia nu lipseaşti s’agiungă ună hălati di şantaj. Klaus Iohannis: “Securitatea energetică easti ună preocupare globală cari caftă cearei comune şi acţiuni responsabile. Lipseasti s’evităm filisearea ali energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii strategice tru surse regenerabile, tru energie nucleară, cu noi proiecte orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De asemenea, necesită preţuri la energie cari să fie accesibile cetăţenilor noştri. Legătura ditutre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să fie mai proeminentă tru discuţiile noastre, inclusiv tru cadrul Consiliului de Securitate”.


    La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern au denunțat ditu nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea parțială a rezerviștilor. “România va continua să sprijine Ucraina”, a declarat prezidentulu Klaus Iohannis tru plenul Adunării Generale a ONU şi amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor pisti 2,3 milioane de refugiaţi ucraineni cari ne-au trecut graniţa tru cele șapte luni de război. Şeful statului a spus că nu există justificari tră agresiunea militară împotriva unui stat suveran, precizând tru același timp că democraţia şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime tră trutreaga omenire. “România reiterează apelul către Rusia de a truceta imediat agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele armate” – a transmis Klaus Iohannis.



    Șeful diplomației române la andamasili di New York


    După ţ Vladimir Putin deadi cumandu ti mobilizarea a sute de ñilli de ruşi tră s’alumtă tru Ucraina, miniştrii de Externe ditu Uniunea Europeană avură ună anadamasi de urgenţă ñiercuri, la New York. Tru ună Declaraţie, elli ondamnat sertu acţiunile recente de escaladare ale Rusiei tru contextul agresiunii ilegale, neprovocate şi nejustificate contra ali Ucraină. Tru cadrul ali reuniunii, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a condamnat tru termenii cei mai fermi acţiunile recente ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a referendumurilor ilegale tru regiunile ocupate ditu Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, aceastia reprezintă o trucălcari a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi a principiilor pe cari se fundamentează ordituea internaţională bazată pe reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că easti complet inacceptabilă folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile recente ditu Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi euroatlantice s-a discutat și la reuniunea tru formatul Bucureşti 9, organizată tru marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca instrument util de coordonare transatlantică tru toată perioada de după declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.



    Muabeţ tră energhie, carburanță şi tinii di cafi mesu


    Tru kirolu anda premierul Nicolae Ciucă identifică, gioi, București, cu miniştrii Energiei ditu regiune soluții tră asigurarea resursilor di gaze la nivel regional, membrilli ali Comisie economiţi ditu Senatul a Româniillei zburără cu furnizorii de energie şi cu autorităţile ditu domeniu ti misurle băgati tru Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului cari reglementează piaţa di profil. Până va s’llia ună apofasi, ama, România arămâne codașă la misurle loate tră ñicurarea a impactului crizei ditu energie. Un raport adratu de un grup de analiză di Bruxelles spuni că tru kirolu anda Germania ahărdzi pisti 100 de miliarde de euro, tru România nota de plată easti de maş şapte miliarde de euro. Tru aestu kiro, partidele ditu coaliţia de guvernare s’akicăsiră s’prilundzească subvenţionarea păhălui ti carburantu la pompă până la inşita a anlui. Di altă parte, ministrul a Lucurlui, Marius Budăi, dimăndă că pensiile pot tra s’crească cu nai puţăn 10% de la 1 di yinaru. Iara cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, vas a zburască ti ună crişteari a tiñiillei di cafi mesu minim brut pi văsilie. Aestu lucru tru condițiile tru cari Parlamentul European apufusi că statele membre, inclusiv România, lipseaşti s’garanteadză tiñii di cafi mesu minime cari da asiguripsescu a cetăţenilor un bănaticu tiñisitu, ţănânda isapea custusearea a banallei şi nivelu general a tiñiiloru di cafi mesu. Tru aestu kiro, tru România, tiñia di cafi mesu di mesi easti de 2.550 de lei brut, dimi niheamă pisti 500 de euro.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Năi misuri tră scădearea a facturlor la energie

    Năi misuri tră scădearea a facturlor la energie

    Avănda tu amprotusa un singur subiect — atelu a păhadzlor mări la facturli tră energie electrică şi gaze – prota şedinţă di estan a liderilor coaliţiillei PNL-PSD-UDMR aflată la guvernare tru România adusi dininti ceareili aflati di partidi tră s’ndreagă aestă problemă. Cearei ţi yilipsescu, ama, viziuni ahoryea. Ca misuri ună ş-ună, cari s’bagă tu lucru di la 1 di şcurtu, PSD pripusi plafonarea a păhadzlor şi nicurarea TVA di la 19 la 5% tră energie electrică şi gaze tră consumatori. Social-dimocraţllii prezentară și ună pachetă cu misuri dimi făţearea isapi diznău fără penalităţ a facturlor emise alătusitu penalizarea abuzurilor, ama şi supraimpozitarea a profitului amintatu di companiile energhetiţi.



    Di alantă parte, liberalii dimăndară că nu vor maş misuri pi şcurtu kiro, tru minduita a lor hiinda ananghi ti un plan cu ună alocari bugetară limbidă tră investiţii tru energie. Tru idyiulu kiro, PNL lugurseaşti că tră româñilli cu facturi mări la energie lipseaşti s’hibă băgati misurli existente, cari, spun elli, duc la nicurarea cu 33% a aluştoru. Andamusea s’concretiză cu un acord, executivlu lipseaşti deapoa s’llia năi misuri tră scădearea facturlor la gaze şi energia electrică. Premierlu Nicolae Ciucă: “La energie, plafonlu să scadă di la 1 leu la 0,8 lei per KW. Tutunăoară, limita consumului s’crească di la 300 di KW la 500 di KW tră cari s’faţi isapi aestu păhă. Tră IMM-uri va s’hibă plafonat păhălu la 1 leu per KW. La gaz, plafonlu va să scadă di la 0,37 la 0,31 lei per KW, iara limita di consum tră ţinţi meşi di dzăli va crească di la 1.000 la 1.500 KW.”



    Tutunăoară, facturli cari fură emise alătusitu va s’hibă fapti isapi diznău, a deapoa oamiñilli nu va s’hibă dibranşaţi ică nu va s’plătească penalităţ. Misurli tră protejarea a consumatorilor casniţ şi a ntreprindirilor ñiţ şi di mesi va s’bagă tu lucru di la 1 di şcurtu până la 31 di marţu şi va s’hibă băgati tu ună ordonanţă di urgenţă cari va s’hibă adoptată di Guvern nai ma amănatu stămăna ţi yini. Tu aestu kiro, Autoritatea Naţională tră Protecţia Consumatorilor amendă furnizorllii di energie cari nu adrară corect facturli aferente ti consumlu ditu meşlli brumaru şi andreu, anlu ţi tricu, şi lă băgă zori s’li facă isapi diznău. Uidisitu cu datili ufiţiali, acă 90% ş-cama ditu aeşti băgară tu lucru naua legislaţie, unu di puţăñilli furnizori cari nu u feaţiră au contracte cu 30% ditu muşiradzlli casniţ ditu România. Un altu mari furnizor di serviţii tru domeniu cundille căţe cama di giumitati ditu facturli pi cari li emisiră fură compensati şi plafonati.


    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala





























  • Facturi compensati la energhie

    Facturi compensati la energhie


    Autoritățli români loară unu şingiru di meatri tra s’afirească populația di impactulu a creaștirillei ncontrolată a păhadzloru la energhie tru prag di iarnă. Camera-a Diputaţlor vulusi, ñercuri, tru harea di for decizional, ordonanţa di urgenţă a Guvernului cari pruveadi compensarea-a facturloru la electriţitate şi la gazili naturali. Actul normativ apufuseaşti ună schemă di agiutoru ti muştiradzlli casniţ, spitali, unităţ di nviţămintu, primării ică ONG-uri. Fu vultusită şi ună schemă di agiutoru tră IMM-uri, cari va s’păltească maş păhălu a energhiillei, fără taxili di distribuţie ică transportu. Misurli suntu tu planu ti s’hibă băgati tu practico di la 1 di brumaru până tru 31 di marţu anlu ţi yini.



    Ministurlu interimar ali energhie, Virgil Popescu, declară la postulu public di radio că aesti misuri va s’da izini ca ună mari parti a nicukiratiloru ditu România s’păltească idyili facturi la curentu și gazi cumu fu iarna tricută. El exighisi că tuţ consumatorlli casniţ va s’aibă plafonat păhălu la energhie electrică, la 1 leu / kilowatt şi la 37 di bani / kilowatt tră gazili naturale, cu tuti taxili incluse. Ma multu, aţelli cari consumă până tru 300 di kilowaţi tru mesu, cu ună marjă di 10% suplimentară la energhie electrică, şi până tru 200 di metri cubi di gaz natural, cu idyea marjă, va s’aibă şi ună compensare. Uidisitu cu isăkili, şasi miliuñi di nicukirati, ditu un total di optu miliuñ, va s’hărsească di compensari la electriţitati, la gazi hiinda zborlu ti dauă miliuñi di nicukirati ditu ateali cama di trei miliuñi existenti.



    Virgil Popescu nica spusi că, tră s’aibă aestu agiutoru, cetățeañilli nu lipseaşti s’adară ici ţiva vără altu lucru, facturli va s’hibă emisi directu cu ñicurărli hăbărisiti. El spusi că furnizorllii di energie ştiu cari suntu muştiradzlli casniţ și cari easti consumlu a aluştoru, va s’bagă tupractico automat discounturili respective și va ş’llia cama deapoa păradzlli di la Ministerlu a Lucurlui.



    Ari și ună schemă di finanţari tră ntreprinderi ñiţ şi di mesi, microntreprinderi, ntreprinderi familiali, ntreprinderi individuale, PFA-uri și tră profesiile liberale. Ditu păhălu a energhiillei electrice, tră tuți aeșţă suntu extrasi absolut tuti taxili: transportu, distribuţie, acciză, ţertificate verdz, bonuri di cogenearari, respectiv, la gaze naturale, taxa di injecţie şi di extracţie ditu depoziti. Practic, va s’păltească maş costul efectiv ali energhiei electrică şi a gazlui natural, cundille ministurlu ali energhie. El deadi asiguripseri că nu va s’aibă problemi bugetare ti băgarea tu lucru a nomlui. Tru cazlu a Centralelor Electriţi di Termoficari, Guvernul va s’ahărdzească a primăriilor ună subvenţie tra s’anvălească criştearea a păhălui la gigacalorie di giumitate ditu diferenţa rezultată anamisa di păhălu di achiziţie și atelu plafonat a gaziloru naturali.




    Autoru: Eugen Coroianu

    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu (30.10-5.11.2016)

    Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu (30.10-5.11.2016)

    Greva dit sănătate declarată paranom tru instanţă


    Tribunalul Bucureşti apufusi, gioi, că greva a angajaţlor dit spitalele româneşti de stat easte paranom. Apofasea nu easte definitivă, ama easte executorie. Ase, magistraţl’i deadira ndriptate a ministerlui tra Sănătati, cari reclama, ntra altile, faptul că demersul sindical nu ttin’isi condiţiile legale tra s-hiba declanşat conflictul di lucru. Lucratorl’I dit sănătati intrara tru grevă pi 31 di sumedru, tra tin’ii di cafi mes ma mari şi condiţii de lucru ma bune. Pe 1 di brumar protestul fu suspendat, după ti tru comisiile parlamentare fura avizate crişteri la tin’iili di cafi mes tra lucratorl’I dit sistem, iara sindicaliştii loara asiguripseri că amendamentili va s-hiba votati di plen, stămâna ti yini. Ministurlu a Lucurlui, Dragoş Pâslaru, feati timbihi că aesti cristeri tra tin’iili di cafi mes pot s-aduca zn’ie tra economia a vasiliil’ei.



    Guvernul cutugurseasti cristerli a tin’iilor di cafi mes şi eliminarea a nascantor taxi pripusi di Parlamentu


    Guvernul di Bucureşti lugurseasti că cristerli la tin’iili di cafi mes şi eliminarea a tailor cama di 100 di taxe, iniţiativi pripusi ica adoptate di Parlamentu, va s-aiba una mari zn;ie tra bugetlu di stat di anlu ti yini. Premierlu tehnocrat Dacian Cioloş spusi: “Cu tut ti s-vota tru aesta dit soni mesi, tra ndridzearea ali campanie electorala, aşi cum, ti amartie na adara di arada Parlamentul – ninti di alidzeri voteadză tru tuti direcţiile cristeri la tin’iili di cafi mes, fără isachi bugetari consistente – s-adunara anvarliga di 9 miliarde di lei dimec, cama di un procentu dit PIB.” Impactul bugetar a nomurlor cu n’iurizma electorala votati tru mesl’I dit soni poati s-agiunga, dimec, la 2 miliardi de euro, atea ti va s-dzaca că va s-giunga ili la criştearea a deficitului, ili la una n’icsurari a fondurlor alocate a investiţiilor. Ma multu, dezechilibrili anamisa di len turlii di categorii di bugetari va s-creasca tru yinitu. Ma s-treaca tru turlie vruta di Parlamentu, Guvernul va s-ataca la Curtea Constituţională nomlu tra tin’ia di cafi mes. Tru perspectiva a legislativilor dit 11 di andreu, marţa, deputaţl’i dit Comisiile andamusiti di buget-finanţe şi lucru amendara ordonanţa mutrindalui tin’iili di cafi mes dit sectorlu bugetar şi bagara nai categorii di personal dit Educaţie şi Sănătate care va s-harseasca di crişteri ica sporuri, aca tin’iili di cafi mes dit aestie domenii criscura, tru anlu dit soni, tru medie cu 30%. Aeste cristeri yin dupu scurtu chiro di anda deputaţl’i adoptara un proiectu di nom cari pruveadi eliminarea a cama di 100 di taxe nefiscale, inclusiv a atiloru radio-TV, cari asiguripsescu nai cama marea parte a finanţaril’ei tra posturli publice.



    Executivlu apufuseasti niveluri maximi la poliţili obligatorii RCA


    Apofasea di n’iercuri a Guvernului tra s-baga nascanti limite, tra un chiro di 6 mesi, a tarifelor la asigurările obligatorii RCA, a scoasi tu videala reacţii diferite andicra di interesele a diferitelor părţa. Uniunea Naţională a Societăţilor di Asigurare şi Reasigurare dit România (UNSAR) – asociaţie care aduna tuti firmele de asigurări – sesiza Comisia Europeană tu ligature cu ngl’itarea chiro di şase mesi a tarifilor tra poliţele RCA, spunandalui că măsura calcă printipiul a pazaril’ei libera, concurenţiala, pruvidzuta tru Constituţia ali Românie. Al’iumtrea, patronatele dit transporturile rutiere salutara misurle loaate di guvern. Ma multu, eale caftan a Parlamentului s-emită un nauo nom a asigurărilor tru atel’I şase mesi, până cându expiră ordonanţa a guvernului mutrindalui plafonarea a tarifilor RCA. Transportatorl’ii nica cafta ca yinitorlu nom s-asiguripseasca transparenţă totală tu ligature cu isapea a tarifilor tra tuti categoriile di autovehicule ti li au persoanele fizice şi juridice. Firmele di asigurări care va s-vinda poliţe pisti pahadzl’I maximi apufusiti di guvernu riscă amendza usturătoare. Naile reglementări tru domeniul a asigurărilor fura adoptate di guvernu după protestili organizate di transportatori. Aeşta reclamara ma multi ori arada tarifele exorbitanti pi cari era obligaţ s-li păltească, maxus tra camioane, şi cari sa scunkea cafi an.



    Pusputeari penală extinsă in rem tru dosarlu ali Revoluţie dit andreu 1989


    Tru România, la aproapea 27 di an’I di la cădearea a regimlui Ceauşescu, procurorl’i militari lardzira, n’iercuri, pusputearea penală in rem tru “dosarlu ali Revoluţie” pentru infracţiuni contra uminitatil’ei şi la faptili ti s-featira după 22 di andreu 1989. Procurorlu Marian Lazăr exighiseasti cari suntu furn’iili a aistei apofasi: Dit actili a dosarlui rezultă că, tra tanearea a putearil’ei, prit acţiunile dizvartiti şi meatrili ti s-loara, naua cumanduseari politică şi militară agiumta la puteari după data di 22 di andreu 1989 feati tra s-hiba vatamat, pligyuit prit tufichiseari, vătămarea a integritatil’ei fiziti şi psihiti, respectiv ixichea di libirtate a unui numir mari di persoane, fapte care s-aradapsescu tru arada a condiţiilor di tipicitate a infracţiunil’ei contra a umanităţii.”


    Incidentele armate fapti tru ateali dzali tru un numir mare di localităţ spuni ca s-lucra după un plan preapufusitu, care avea tru scupo priloarea a puteril’ei di cătra nail’i lideri şi legitimarea a aistor. Uidisitu cu un documentu a parchetlui militar di pi ningă Analta Curte de Casaţie şi Justiţie, cama di 1,200 di oamin’i murira tru evenimentele dit andreu 1989, 800 di el’i după 22 di andreu, dimi după cădearea a regimlui Ceaşescu. Fura cama di 5.000 di pliguiţ şi alti ndaua n’il’I di insi fura privat paranom di libertate şi greu tran’ipsit Ridiscl’iidearea a dosarlui ali Revoluţie – dosar cari adusi condamnări pi bandă la CEDO tra România — yini la ndoi mesi după ti procurorlu general interimar, Bogdan Licu, cafta discl’idearea diznau ali ancheta. Uidisitu cu Bogdan Licu, ceareaia di clasari a dosarlui, tru sumedru 2015, nu avu thimel’iu şi fu paranom, iara încadrarea juridică a faptilor fu alathusită.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Crişteri şi n’icşurări di pâhadz

    Crişteri şi n’icşurări di pâhadz

    Ca tu cathi an şi ca tu alti vâsâlii europeani, dzua di 1 di Alunar easti isa, tu Românii, cu unâ alâxeari a pâhadzlor. Aşi, român’ii lipseaşti s-ascoatâ cu 2,5% dit gepi ma mulţâ pâradz ti pâltearea a facturâl’ei la gazi naturali. Furn’iea aliştei crişteari ari ligâturâ cu criştearea pâhălui a gazilor dit importu, cari va s-agiungâ la 10% dit consum. Ti mutreari, ama, că baia casi dit Românii pâlteau, tu inşita a anlui ţi tricu, nai ma n’iţi pâhadz la gazili naturali dit Uniunea Europeanâ.



    Pi prinţiplu unâ araţi, unâ caldâ”, andicra di factura la gazi, aţşea la energia electricâ va s-scadâ cu 2,6 proţenti. Tut di la 1 di Alunar, salarlu minim pi icunumii va s-creascâ di la 850 la 900 di lei. Va s-hârseascâ di aestâ meatrâ 960 di n’ii di român’i. Pi di unâ parti, unâoarâ cu unâ ahtari crişteari, şi amendziâli va s-creascâ, un punctu di amendâ hiindalui 10% dit cât faţi salarulu minim brut pi icunumii.



    Pi di altâ parti, cu maşi 200 di euro, român’ii s-aflâ pi aţel di pinultim loc tu Europa, andicra di francezi, cari nu pot s-aibâ pi mesu ma pţân di 1.500 di euro brut. Român’ii suntu campion’i europen’i şi la numirlu şi pâhălu a taxilor. Em, easti un zbor bun că, dit prota dzuâ a meslui Alunar, ies dit legislaţii 92 di taxi icâ tarifi di turlii parafiscalâ, ti cari Executivlu ş-luă borgea s-li ascoatâ. Aestâ proţedurâ ahurhi dit meslu Mai, cându, dupu apruchiearea tu Guvernu a unâl’ei apofasi şi a unâl’ei ordonanţâ di urgenţâ, furâ scoasi 10 taxi şi tarifi ţi earau paranom, alti 17 hiindalor bâgati deadun. Alanti, pânâ la 92, furâ n’icşurati icâ scoasi prit ordin di ministru icâ a prezidenţâlor di instituţii cu borgi di turlii fiscalâ.



    Prit taxili ascoasi easti şi aţea mutrinda paşaportul temporar, aţeali mutrinda consultanţa icâ darea di dati statistiţi mutrinda firmi icâ alti tarifi di avizi, licenţi ama şi calea libirâ la nâscânti documenti. Catandisea bugetarâ – estimatâ cathi an — aluştor meatri treaţi di 900 di n’ii di lei. Lipseaşti vidzutâ, ama, şi ghineaţa ţi yini unâoarâ cu scutearea a pâhălui di administrari a taxilor şi tarifilor parafiscali. Aţea dit soni meatrâ mutrinda alâxearea a pâhadzlor mutreaşti serviţiili di roaming, cari va s-hibâ cama n’iţ di la 2 di Alunar. Român’ii şi ufilisescu tilifoanili mobili va s-pâlteascâ cu 20% pânâ la 55% mai pţân cu agiutorlu bâgarâl’ei tu practico a nâscântui nom european. Nai ma mărli scâderi di pâhadz suntu şi ti ufilisearea a serviţiilor di dati, maxus ti acţeslu la internet.