Radio România Internațional

Tag: Palatul Cotroceni

  • Jurnal Românesc – 16.01.2023

    Jurnal Românesc – 16.01.2023

    Personalităţi şi instituţii
    de cultură au fost decorate cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, într-o
    ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni.     Preşedintele Klaus Iohannis a
    conferit Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer
    directorului general al Romfilatelia, Cristina Popescu. Criticul de
    film şi realizatorul de televiziune Eugenia Vodă şi dirijorul Corului
    Filarmonicii George Enescu, Iosif Ion Prunner, au primit Ordinul
    Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler. Ordinul Meritul
    Cultural în grad de Cavaler, Categoria B – Muzica i-a fost
    conferit pianistei Axia Ioana Cora Marinescu, Ordinul Meritul
    Cultural în grad de Cavaler, Categoria C – Artele plastice,
    artistului plastic Puiu Manu, Ordinul Meritul Cultural în grad de
    Cavaler, Categoria F – Promovarea culturii, criticului de film
    Irina-Margareta Nistor şi fondatorului Muzeului Textilelor, doctorul în arte
    vizuale Florica Zaharia. De asemenea, Klaus Iohannis a oferit Ordinul
    Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – Arta
    Spectacolului, Teatrului Naţional Radu Stanca din Sibiu,
    Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara şi Teatrului
    Naţional Târgu Mureş – Compania Liviu Rebreanu. Muzeul Naţional
    Peleş a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer,
    Categoria E – Patrimoniul cultural naţional, iar Filarmonica
    Moldova din Iaşi a primit Ordinul Meritul Cultural în
    grad de Ofiţer, Categoria F – Promovarea culturii. Ziua Culturii
    Naţionale este sărbătorită anual la 15 ianuarie, data naşterii poetului
    naţional al românilor Mihai Eminescu.





    Reprezentanţa Institutului
    Cultural Român la Varșovia a lansat o campanie online prin care promovează unul
    dintre cele mai importante obiective din calendarul românesc de diplomație
    culturală al anului 2023 – deținerea de către municipiul Timișoara a titlului
    de Capitală Europeană a Culturii    . Din 15 ianuarie și până în săptămâna care
    precede ceremonia de inaugurare a Programului Cultural Timișoara 2023, sunt difuzate,
    săptămânal, cinci materiale video realizate de Asociația Timișoara – Capitală
    Europeană a Culturii, care explică atât conceptul cât și procesul de pregătire
    a unor programe culturale dezvoltate pentru anul deținerii titlului. Imaginat
    ca o călătorie de la întuneric la lumină, programul Timișoara 2023 pune accent
    pe mobilizarea energiei civice în schimbarea orașului, iar cele cinci materiale
    video evocă o serie de inițiative care pun în lumină implicarea cetățenilor în
    conceperea și dezvoltarea acestor programe. Materialele video, subtitrate în
    limbile poloneză și engleză, conțin interviuri cu curatorii programelor și
    publicul participant, precum și imagini de la o parte din evenimentele
    desfășurate în perioada 2018-2021. Deschiderea oficială a Programului Cultural
    Timișoara – Capitală Europeană a Culturii va avea loc în perioada 17-19
    februarie.




    Sărbătoarea Zilei Culturii
    Naţionale continuă şi în această săptămână în reprezentanţele din străinătate
    ale Institutului Cultural Român.     ICR Madrid organizează un eveniment dedicat
    operei poetice a lui Mihai Eminescu. Manifestarea va avea loc pe 17 ianuarie,
    la Ateneul din Madrid, şi va cuprinde atât lecturi în limbile română şi
    spaniolă, cu proiecții video, cât şi prezentarea programului cultural Timișoara
    Capitală Europeană a Culturii. În aceeaşi zi, ICR Berlin organizează, la sediul
    Ambasadei României în Germania, un concert cameral și o prezentare multimedia
    dedicate compozitorului, pianistului și dirijorului român Constantin Silvestri,
    la aniversarea a 110 ani de la naștere. Recitalul va fi susţinut de soprana
    Andreea Novac, acompaniată de Radu Nagy la violoncel, Alexandra Paladi la
    vioară, Wontae Kim la violă şi Iosif Ion Prunner și Cristian Niculescu la pian.
    ICR Tel Aviv organizează un eveniment muzical, cu titlul Enescu
    inspirational. Concertul este dedicat operei de compoziție a lui
    George Enescu și cuprinde muzică de
    cameră în interpretarea ansamblului israelian Quint-L String
    Ensemble de la Ierusalim, cu participarea sopranei Mirela Grădinaru. Nu în
    ultimul rând, ICR Praga organizează, în saloanele de protocol ale Ambasadei
    României în Cehia, un concert de lieduri pe versuri eminesciene susţinut de
    soprana Anda Louise Bogza.


  • Bucureştiul va găzdui, miercuri și joi, reuniunea miniştrilor de externe din ţările membre NATO

    Bucureştiul va găzdui, miercuri și joi, reuniunea miniştrilor de externe din ţările membre NATO

    Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, se va afla în România între 28 – 30 noiembrie pentru a prezida reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi. Evenimentul, găzduit, în numele României, de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, reprezintă prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, de la declanşarea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022. La reuniune participă şi miniştrii de externe din Georgia, Bosnia-Herţegovina, Ucraina şi, pentru prima dată, ministrul de externe al Republicii Moldova. Este primul eveniment de acest tip organizat in Romania de la aderarea țării la Alianta, in 2004.


    Stoltenberg va fi primit luni, la Palatul Cotroceni, de preşedintele României, Klaus Iohannis. Cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete, la finalul cărora vor susţine declaraţii de presă comune.

    Marţi, Stoltenberg va ține un discurs la Aspen – GMF Bucharest Forum. Secretarul General NATO va avea întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă, cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.


    Reuniunea de la București este, potrivit secretarului general adjunct NATO, MIrcea Geoană, o punte între summitul din vară de la Madrid şi următorul de la Vilnius. Situația din Ucraina rămâne subiectul principal pe agenda NATO.

    Sunt aproape 50 de națiuni care contribuie, nu direct în NATO, dar într-un proces condus de Statele Unite, în Grupul de Contact pentru Ucraina. Vedem în continuare dorința activă a aliaților și partenerilor să continuăm să ajutăm Ucraina din punct de vedere militar. În același timp, trebuie să spunem că din punct de vedere politic, de această dată, nu vedem condiții pentru o negociere între cele două părți în viitorul apropiat, dintr-un motiv care este evident și pozițiile sunt atât de diferite și atât de masiv îndepărtate una de alta, încât astăzi nu vedem condiții pentru un minim de teren unde să se poată ajunge la un început de negociere, spune Geoană.

    Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO are loc la Bucureşti pe 29 şi 30 noiembrie. Arcul de Triumf este iluminat, în aceste zile, în culoarea albastră, iar drapelele României şi al Alianţei Nord-Atlantice au fost arborate deja pe principalele artere ale Bucureştiului. În mijloacele de transport STB rulează un material informativ ce prezintă pe scurt rolul Alianţei Nord-Atlantice, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

  • Clădiri reprezentative ale Bucureștiului în anii 1930

    Clădiri reprezentative ale Bucureștiului în anii 1930

    Istoria modernă a capitalei României începe odată cu a
    doua jumătate a secolului al 19-lea, în jurul anului 1850, când se transformă
    dintr-un oraș oriental într-unul european. Cine privește o hartă ori un desen
    care înfățișează orașul de acum mai bine de 150 de ani cu greu mai poate
    recunoaște locurile. Aceasta pentru că transformările au fost atât de profunde
    încât actualul Centru Vechi, fost cartier comercial, și câteva biserici
    medievale mai amintesc vag de vechea capitală a Munteniei. Istoria
    Bucureștiului cuprinde trei mari perioade de transformări importante. Prima
    este cea din timpul regelui Carol I din 1866 și până în 1914. Cea de-a doua a
    fost marcată de domnia regelui Carol al II-lea din anii 1930. Iar cea de-a
    treia a fost cea din timpul conducătorului comunist Nicolae Ceaușescu din anii
    1980. Rezultanta celor trei perioade se vede astăzi pentru orice pieton care ia
    Bucureștiul la pas.


    Regele
    Carol al II-lea a fost cel mai controversat suveran român din cei patru pe care
    i-a avut România. Cu o puternică personalitate, inteligent dar și plin de
    defecte și slăbiciuni, Carol al II-lea a reușit să transforme Bucureștiul în
    conformitate cu necesitățile capitalei și cu tendințele arhitectonice din
    vremea sa. Perioada domniei lui Carol al II-lea dintre 1930 și 1940 a fost una
    în care au revenit marile proiecte și care amintea de cea a străbunului său
    Carol I. Domnia tatălui său Ferdinand I, între 1914 și 1927, a însemnat primul
    război mondial și consolidarea statului nou creat România Mare prin unirea
    teritoriilor locuite de români cu România în anul 1918. Anii 1920 au fost anii
    integrării și ai așezării după tumultul provocat de război. Abia din anii 1930
    România a reluat marile proiecte de dezvoltare, unul dintre ele fiind
    Bucureștiul. În vremea lui Carol al II-lea s-a continuat deschiderea marilor
    magistrale, cea nord-sud fiind cea mai importantă, și construirea unor clădiri
    ale instituțiilor de stat și de cultură.


    Inginerul
    constructor, profesor universitar și academician Nicolae Noica este directorul
    Bibliotecii Academiei Române. El a trecut în revistă câteva clădiri
    reprezentative pe care Bucureștiul de azi le datorează domniei controversatului
    rege Carol al II-lea. Și lista nu putea începe cu altceva decât cu reședința
    regală. Track: O primă clădire este
    Palatul regal. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 1926 a izbucnit un incendiu
    care a distrus întreaga parte centrală. Consolidarea fundațiilor, structura de
    rezistență la roșu a fost făcută de inginerul Pragher. După 1932 se vor
    executa lucrări de construcție la nivelul corpului central iar ulterior se va
    încheia un proces-verbal de recepție a Palatului regal. Eu am găsit acel
    proces-verbal. Ulterior, la începutul anului 1938, vor începe lucrările și la
    aripa dinspre Ateneu, lucrări care au fost continuate până în 1940. Remarcăm că
    cutremurul din 1940 nu a afectat clădirea.


    Proiectele
    au continuat alert. Instituțiile statului dublat ca teritoriu și populație în
    1918 aveau nevoie de clădiri mai mari. Nicolae Noica. O altă clădire importantă a fost noul sediu al Ministerului
    de externe, azi sediul guvernului. Această clădire a fost proiectată de Duiliu
    Marcu și lucrările de beton armat au fost făcute de inginerul Gheorghiu între
    1937 și 1938. Acolo exista vechiul minister de externe. Palatul nou al Băncii
    Naționale este făcut în perioada în care are loc un studiu de sistematizare
    când Consiliul Tehnic Superior a analizat toate modificările de alinieri care
    au fost făcute în zonă. Decretul regelui Carol al II-lea, pentru utilitate
    publică, a expropriat zonele respective.


    Regele
    Carol al II-lea a rămas în istorie ca un mare sprijinitor al culturii. Nu a
    fost exceptată nici Academia de la sprijinul pe care l-a acordat. Noica a
    menționat chiar clădirea instituției pe care o conduce. O altă clădire impresionantă este clădirea Bibliotecii
    Academiei Române. Pentru prima oară, după ce în 1931 profesorul Duiliu Marcu
    prezentase un proiect Academiei pentru un corp al clădirii bilbiotecii, între
    anii 1935 și 1937 este realizată remarcabila construcție de către inginerul
    Ioanovici. Inaugurarea va avea loc pe 5 iunie 1937 în prezența regelui Carol al
    II-lea care a insistat să fie prezent la ședința Academiei în care era primit
    Lucian Blaga.


    Pe unul
    dintre marile bulevarde bucureștene se găsește o altă clădire ridicată pe
    vremea lui Carol al II-lea, sediul Arhivelor Naționale. Iar spre vest, în
    apropierea Palatului Cotroceni, sediul președinției române de azi, se înalță
    Academia Militară, monument reprezentativ al stilului Bauhaus. Nicolae Noica. O altă clădire reprezentativă
    este Patrimoniul Monitorului oficial, astăzi sediul Arhivelor Naționale, vizavi
    de grădina Cișmigiu. Școala Superioară de Război, astăzi Academia Militară, a
    fost construită între 1937-1939. Clădirea principală a Școlii Superioare de
    Război este dezvoltată pe un front de 120 de metri și are o suprafață de 3650
    de metri pătrați. Întreaga construcție a fost realizată în numai 2 ani.
    Lucrările au fost realizate de inginerul Emil Pragher al cărui nume îl găsim în
    multe locuri, o mare personalitate.



    Pe lista scurtă mai pot fi amintite Institutul
    de Cercetări Agronomice, Muzeul Satului, Arcul de Triumf din București,
    reședința regală din localitatea Scroviștea, Castelul Foișor de la Sinaia și
    catedralele ortodoxe de la Cluj, Mediaș și Timișoara.


  • Klaus Iohannis – Ziua Internațională a Copilului

    Klaus Iohannis – Ziua Internațională a Copilului

    Președintele României, Klaus Iohannis, a participat marți, 1 iunie a.c., la deschiderea celei de-a doua ediții a concursului Cotroceni Creativ Junior, organizat la Muzeul Național Cotroceni, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.

    La competiție participă artiști cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani. Tinerii au acceptat provocarea să reinterpreteze muzeul și evoluția sa cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființare. Juriul concursului va selecta cinci lucrări din fiecare categorie, ce vor fi premiate. Alături de acestea, alte 14 lucrări vor intra în expoziția care va fi lansată de Ziua Muzeului Naţional Cotroceni, pe 10 iulie, și se va încheia pe 01 septembrie 2021.

    Elevii Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza din București au participat la un atelier de desen, pentru a se familiariza cu metodele de recreare, în manieră artistică, a elementelor de patrimoniu sau a portretelor personalităților care au influențat evoluția Palatului Cotroceni. Copiii și-au prezentat schițele elaborate în cadrul sesiunii și au discutat cu Președintele României despre lucrările pe care își propun să le înscrie în concurs.

    Iohannis a participat și la vernisajul expoziției de arte vizuale Copilăria fantastică, găzduite în Salonul Cerchez al Muzeului Național Cotroceni până la data de 6 iulie. Autorii lucrărilor, tineri artiști, alături de profesorii lor îndrumători, au discutat cu președintele României despre trăirile și evenimentele care i-au inspirat, despre impactul ultimului an asupra procesului creativ și despre soluțiile pe care le-au identificat pentru a-și urma vocația chiar și în contextul învățământului la distanță și al contactului redus cu colegii și profesorii lor.

    Se vede că unde este multă suferință, este și multă speranță și vă mulțumesc că voi ați venit cu speranța. Sunt convins că veți rămâne artiști dedicați și o să mai auzim multe despre voi., le-a spus Preşedintele României copiilor prezenți la vernisaj.

  • Declaraţii la Palatul Cotroceni cu privire la campania de vaccinare anti-COVID

    Declaraţii la Palatul Cotroceni cu privire la campania de vaccinare anti-COVID

    Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declaraţii, luni seara, la Palatul Cotroceni, în urma şedinţei pe tema campaniei de vaccinare anti-COVID, şedinţă la care au luat parte ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

    Preşedintele a anunţat că strategia de vaccinare, fiind o problemă de securitate naţională, va fi adoptată într-o şedinţă a CSAT ce urmează a fi convocată.

    Vaccinul anti-COVID a devenit speranța noastră de a ne
    reîntoarce, cât mai curând, la o viață normală. La începutul pandemiei au fost
    multe incertitudini. Vaccinurile s-au transformat într-o certitudine.


    Avem de-a face cu o problemă de securitate națională.
    Autoritățile s-au mobilizat foarte bine și avem o strategie de vaccinare
    națională. Au fost stabilite toate mecanismele de aprovizionare și stocare, dar
    și planul de acțiune cu etape clare.



    Voi
    convoca CSAT în perioada următoare pentru a aproba strategia națională, a declarat Klaus Iohannis.


    Klaus Iohannis a anunţat că vaccinarea se va face etapizat şi
    se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății și
    prin centrele de vaccinare, medicină de familie, echipe mobile pentru celelalte
    categorii. Conform strategiei, din grupurile prioritare fac parte personalul
    din domeniul sănătății, ca și cel din centre rezidențiale, populația cu risc
    ridicat și personalul din domenii cheie. Ministerul Apărării va asigura
    depozitul central și cele șase depozite regionale.

  • Klaus Iohannis face apel la români să poarte mască şi să păstreze distanţa

    Klaus Iohannis face apel la români să poarte mască şi să păstreze distanţa

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a făcut apel, miercuri, la români să poarte mască şi să păstreze distanţa, în contextul în care România a înregistrat un nou record privind numărul de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2.

    Dragi români, astăzi din păcate avem iarăşi un record total nedorit peste 1.400 de persoane găsite de ieri până astăzi cu COVID 19. Este prea mult şi vă rog, vă invit pe toţi purtaţi mască, păstraţi distanţa ca să scăpăm de epidemie, a spus şeful statului într-o conferinţă de presă, susținută la Palatul Cotroceni.

    Este important pentru români să ştie că la acest moment în UE nu există un vaccin acceptat, aprobat, însă UE sprijină mai multe proiecte de cercetare şi sperăm ca într-un viitor cât se poate de apropiat să beneficieze de un vaccin. România este parte din acest efort şi România s-a înscris la UE în prima etapă pentru 10 milioane de doze de vaccin atunci când primul vaccin va fi disponibil în UE.

    Șeful statului nu vede cu ochi buni racolările făcute de PNL de la PSD, arătând că traseismul politic este o boală gravă a politicii româneşti.

    Nu văd cu ochi buni aceste racolări. Eu am fost dintotdeauna şi sunt şi acum împotriva traseismului politic. Traseismul politic este o boală gravă a politicii româneşti şi ori de câte ori am avut ocazia m-am exprimat public împotriva traseismului politic. Eu nu mi-am schimbat opinia.


    Referitor la alegerile locale, Iohannis a declarat că acestea pot fi organizate dacă epidemia nu se agravează faţă de situaţia din prezent şi dacă sunt luate măsuri sanitare stricte.

    Asta cu ‘am fost acuzaţi’ sună puţin ciudat. Aşa funcţionează democraţia, din când în când se ţin alegeri. Ele trebuiau să se ţină în iunie, nu s-au putut organiza atunci fiindcă nu s-a găsit o cale de organizare cu măsuri de siguranţă suficiente. Acum s-au amânat, Parlamentul a decis că alegerile locale să aibă loc pe 27. Deci asta nu am stabilit nici eu, nici Guvernul, a fost stabilit de Parlament, ca să ne înţelegem foarte bine cine pe cine acuză de ceva. După părerea mea, dacă epidemia nu se agravează faţă de situaţia de acum şi se iau măsuri sanitare stricte se pot organiza aceste alegeri, însă care este numărul critic când nu se mai pot organiza alegeri, asta trebuie să ne spună Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică.


    Moţiunea de cenzură anuntaţă de PSD este ”populistă”, ”electoralistă”, ”fără niciun rost” şi ”neavenită”, a spus șeful statului.

    După părerea mea, nu trebuie, este o măsură strict populistă, electoralistă, fără niciun rost. Mai sunt puţine luni până la alegeri. Pentru ce să depui moţiune de cenzură? Doar aşa, să arăţi că, în continuare, te opui bunului mers al treburilor publice? Probabil de asta vrea să convingă PSD, că se opune unui guvern care gestionează criza, se opune unui guvern care pregăteşte alegerile.

    (…) Vom urmări cu mare atenţie dacă trece sau nu trece. Am avut situaţii când a trecut şi situaţii când nu a trecut. Eu nu îmi doresc să treacă moţiunea.

    (…) această moţiune este neavenită politic. Dacă trece sau nu, vom şti atunci când se votează, însă eu nu sunt dispus să intru într-un joc populist ordinar făcut de PSD doar ca să arate că are foarte mulţi parlamentari. Asta ştim şi noi că, din păcate, PSD are foarte mulţi parlamentari, dar nu a venit cu niciun fel de soluţii. PSD vine cu tot felul de texte populiste, încearcă să dărâme guvernul şi încearcă să prindă câteva voturi, probabil pentru alegeri. Ei nu au nici o soluţie şi nu au nici o abordare serioasă, însă sunt ahtiaţi după putere şi ştim că ei suferă că nu mai sunt conectaţi la resursele bugetare. Dacă vor să depună moţiune pentru aşa ceva, pentru România nu este bine, a mai spus Klaus Iohannis.


    Referitor la dosarul ”10 august” , președintele României a spus că doreşte ca vinovaţii să fie traşi la răspundere.

    În continuare consider că acest dosar ’10 august’ este extrem de important pentru noi ca şi naţiune, trebuie să se facă lumină. Aceste lucruri le-am mai spus. În acelaşi timp, daţi-mi voie, că şi eu dumneavoastră şi mulţi de aici ne-am luptat ani de zile să consolidăm o justiţie independentă unde politicienii nu se amestecă în dosare şi nu se amestecă în proceduri disciplinare. Aşa că mă rezum în a spune că e bine că dosarul va fi în continuare cercetat mai în profunzime şi că am toată încrederea că justiţia îşi va face treaba şi la final vom avea o situaţie clară asupra vinovăţiei unora sau nevinovăţia altora. Nu fac o vânătoare de vrăjitoare. Nu caut vinovaţi. Procedural, pe mine mă interesează ca vinovaţii pentru 10 august să fie traşi la răspundere.


    sursa: agerpres

  • București

    București

    Are peste 2,4
    milioane de locuitori şi se află pe locul şase ca dimensiune în topul oraşelor
    din Uniunea Europeană. Bucureştiul
    figurează, alături de litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Bucovina şi
    Maramureş, pe lista preferinţelor turiştilor străini care vizitează România.
    Deşi este situată într-o zonă de câmpie, capitala României nu are un relief cu
    totul plat. Totuşi, diferenţa de nivel nu depăşeşte 100 de metri.

    Am aflat de
    la Traian Bădulescu că numărul turiștilor este în creștere în București pe un
    anume segment de turism. Bucureștiul e un oraș destul de interesant
    și a început să intre pe harta city-breakurilor în Europa și în UE. De altfel,
    este al zecelea oraș ca mărime din UE. Au început din ce în ce mai multe
    programe inedite de city-break culturale sau tematice. Deși Bucureștiul e
    cunoscut și ca un oraș al distracției, un oraș ieftin, cu viață non-stop,
    capitala României are multe palate. Puțini realizează acest lucru. De exemplu, există oferte de
    1.000 de lei, cu cazare două nopți la hotel de cinci stele, care includ
    vizitarea a nu mai puțin de șapte palate, de la cele mai vechi până la cele
    moderne. Acest program este adresat atât turiștilor străini cât și celor români.


    Puțini știu că
    Bucureștiul are zeci de palate, spune Traian Bădulescu. Unele dintre ele n-au
    fost promovate până recent. Circuitul presupune vizitarea Palatul Regal al
    României, azi Muzeul de Artă, Palatul Șuțu, în prezent sediu al Muzeului de
    Istorie și Artă al municipiului București. Este un palat nobiliar care a
    aparținut familiei Șuțu și a fost ridicat la începutul secolului al XIX-lea. Al
    fost un loc al protipendadei în București. De asemenea, să nu uităm de Palatul
    Parlamentului, un palat construit ceva mai recent, a cărui construcție a
    început în 1984, la ordinele fostului președinte comunist Nicolae Ceaușescu. Aș
    putea spune că este prima clădire administrativă civilă din lume. Este
    considerată și cea mai grea clădire din lume.

    Apoi, avem Palatul Prezidențial
    Cotroceni. Reprezintă și el un palat cu istorie bogată. Palatul Patriarhal este
    și el o clădire de secol XIX. Acesta a găzduit în trecut și Camera Deputaților.
    Pe de altă parte, se remarcă Palatul Justiției și Palatul CEC, clădiri
    realizate în stil francez, la sfârșit de secol XIX, început de secol XX. Sunt
    două clădiri care justifică de ce, cândva, Bucureștiul se numea Micul Paris. Pe
    lângă aceste palate, un turist se poate plimba pe Calea Victoriei, care chiar amintește
    de Bucureștiul interbelic. De asemenea, se poate plimba prin cel mai vechi parc
    al Bucureștiului, parcul Cișmigiu, care a fost inaugurat la jumătatea secolului
    al XIX-lea. A fost și atunci și este și acum la nivelul oricărei capitale
    europene.


    Calea Victoriei
    nu este doar o arteră foarte importantă, ci este presărată cu obiective şi clădiri
    declarate monument istoric. Prima oprire recomandată este la Muzeul Naţional
    George Enescu, găzduit de Palatul Cantacuzino. Clădirea este o adevărată
    bijuterie arhitectonică, construită în 1903 de către Gheorghe Grigore
    Cantacuzino. Compozitorul George Enescu a locuit o perioadă în Palatul
    Cantacuzino şi din 1956, după moartea acestuia, clădirea a fost transformată
    într-un muzeu dedicat vieţii şi operei lui George Enescu. Nu ratați o vizită
    nici la Ateneu. Acesta a fost inaugurat în 1889 şi a fost construit la
    iniţiativa societăţii omonime printr-o campanie celebră denumită Daţi un leu
    pentru Ateneu. Banii s-au strâns în câţiva ani, iar construcţia a devenit unul
    dintre motivele pentru care Bucureştiul a primit supranumele de Micul Paris.
    Stilul arhitectonic este neoclasic, dar se regăsesc şi elemente ale
    eclectismului şi ale arhitecturii franceze de secol XIX.



    Invitația a fost lansată. Până data viitoare, când vă
    așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!

  • Recepţie la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Naţionale

    Recepţie la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Naţionale

    Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut vineri, la Palatul Cotroceni, un discurs cu prilejul recepției oferite cu ocazia Zilei Naționale a României. Şeful statului a subliniat că este important să-i amintim pe cei care au făcut posibilă România anului 2018. Este vorba despre românii care au murit pe fronturile de luptă, în teatrele de operații din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989.

    Cei care au făcut posibil evenimentul istoric major din veacul trecut ne-au lăsat un bogat patrimoniu de idealuri, valori și viziune. Dintre toate, cea mai frumoasă moștenire spirituală pe care mi-aș dori să o redescoperim în aceste zile este că Marea Unire a fost, în fapt, o mare și profundă unire a tuturor românilor în jurul unei năzuințe comune, pentru a cărei înfăptuire nici un sacrificiu nu a fost prea mare. Momentul de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibil fără jertfa soldaților pe câmpurile de luptă, fără înțelepciunea elitelor politice preocupate să transforme în realitate idealul național al românilor din provinciile istorice sau fără contribuțiile Familiei Regale, ori ale minorităților naționale. Cu toții ne-au lăsat exemple de curaj, hotărâre și implicare demne de urmat, a continuat preşedintele României.

    Klaus Iohannis le-a transmis, românilor că naţiunea are nevoie de energia şi implicarea tuturor. celor care împărtășim aceleași valori, a tuturor celor pentru care democrația, libertatea, egalitatea în fața legii fac parte din identitatea lor. Doar uniți în jurul acestor principii și lăsând în plan secund alte opțiuni care ne despart avem forța de a construi împreună România următorului secol.


    La mulți ani, dragi români! La mulți ani, România!


    Discursul Preşedintelui României, Klaus Iohannis, susţinut la recepţia oferită cu ocazia Zilei Naţionale.




  • Noi proteste în București și în țară

    Noi proteste în București și în țară

    Câteva zeci de mii de manifestanți aflați la protestul antiguvernamental în Piața Victoriei au format duminică seara, la ora 21,00, un tricolor uman, ridicând deasupra capetelor hârtii colorate și luminându-le cu ajutorul telefoanelor mobile. Potrivit unor surse, aproximativ 30.000 de persoane s-au strâns duminică seara din Piața Victoriei. Manifestanții suflau în vuvuzele, fluturau steaguri tricolore și ale UE și au cerut demisia Guvernului. La ora 22,00, cei prezenți în fața sediului Guvernului au intonat imnul și au aprins luminile telefoanelor mobile.



    Peste 1.000 de manifestanți s-au strâns duminică seară în fața Palatului Cotroceni, ei solicitând demisia președintelui Klaus Iohannis. Ei au venit la manifestație cu steaguri tricolore și vuvuzele, strigând lozinci de susținere pentru Guvernul Grindeanu.



    Protestul la care au participat aproximativ 10.000 de persoane la Cluj-Napoca s-a încheiat în Piața Unirii după intonarea Imnului României. Peste 5.000 de sibieni au cerut, duminică-seară, demisia Guvernului, în cadrul unui protest autorizat de primărie și Jandarmerie, potrivit unor surse oficiale. Peste 4.000 de protestatari au revenit duminică seara în Piața Victoriei din Timișoara, ei cerând demisia președinților celor două Camere ale Parlamentului, dar și a Avocatului Poporului.



    Circa 1.500 de persoane manifestau duminică seara pe străzile centrale din Brașov, un număr similar fiind înregistrat și la protestul antiguvernamental din Piața Unirii a municipiului Iași, manifestații de amploare mai redusă având loc și în alte orașe din țară.