Radio România Internațional

Tag: Palatul Victoria

  • Reuniune de lucru la București privind combaterea antisemitismului

    Reuniune de lucru la București privind combaterea antisemitismului

    Evoluțiile naționale și
    europene din domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții
    evreiești, tema centrală a dezbaterilor purtate timp de trei zile la București



    Guvernul României și Comisia Europeană, cu
    sprijinul Federației Comunităților Evreiești din România, au organizat, în
    perioada 2 – 4 mai a.c., cea de-a IV-a reuniune a Grupului de Lucru pentru
    implementarea Strategiei Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului
    și promovarea vieții evreiești.


    Evenimentul a reunit reprezentanți speciali,
    coordonatori și responsabili cu atribuții în domeniul combaterii
    antisemitismului din statele membre UE, precum și ai organizațiilor naționale,
    europene și internaționale ale comunităților evreiești, ai organizațiilor
    internaționale relevante și experți. De asemenea, reuniunea s-a bucurat de
    prezența unor reprezentanți ai autorităților și ai comunităților evreiești din
    Ucraina și Republica Moldova, ca dovadă a sprijinului pe care statele membre și
    instituțiile Uniunii Europene îl oferă statelor din vecinătate, astfel încât
    acestea să fie pregătite să facă față provocărilor și să se inspire din
    modelele de bune practici prezentate. Această participare a adus în atenție
    faptul că agresiunea militară ilegală, ilegitimă și neprovocată a
    Federației Ruse împotriva Ucrainei a pus în pericol locurile memoriei
    Holocaustului din această țară, unde în prezent locuiește a patra cea mai mare
    comunitate de evrei din Europa, și a evidențiat modele noi de distorsionare a
    Holocaustului, de revizionism istoric și dezinformare susținute de la nivel
    statal, care ne obligă la o intensificare a eforturilor de a preveni și combate
    eficient aceste evoluții.





    În cadrul sesiunii de
    deschidere, organizate marți, 2 mai a.c., la Palatul Victoria, premierul
    Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanța găzduirii acestui eveniment la
    București, ca expresie a susținerii constante pe care România o acordă tuturor
    proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului, arătând că în
    ultimii ani, România a devenit un model regional în ceea ce privește combaterea
    antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului și educația privind
    Holocaustul. Asumarea, de către statul român, a trecutului său traumatic din
    perioada Holocaustului a început odată cu adoptarea, în 2004, a raportului
    final al Comisiei internaționale Elie Wiesel. Recomandările conținute în raport
    ne-au determinat să luăm măsuri imediate și ferme pentru implementarea lor.
    Drept urmare, în ultimii 20 ani, am fost martori la progrese importante
    realizate de România în materia comemorării Holocaustului și a educației
    privind Holocaustul.




    De asemenea,
    Vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european,
    Margaritis Schinas, a evidențiat contribuția României în lupta împotriva
    antisemitismului și a reiterat hotărârea Uniunii Europene de a câștiga lupta
    împotriva antisemitismului: În prezent, 14 state membre dispun de o strategie
    națională și sperăm că acesta va fi cazul tuturor până la sfârșitul acestui an.
    Am fost foarte încurajat de schimbul de opinii cu miniștrii justiției din
    decembrie și de nivelul ridicat de angajament exprimat de toți cei prezenți în
    sală. Ca urmare a acestui fapt, Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 10
    martie a decis ca de acum înainte să aibă un schimb de opinii regulat privind
    combaterea rasismului și antisemitismului și să servească drept platformă
    pentru îmbunătățirea coordonării politice. Acesta este un important pas
    înainte.



    Coordonatorul Comisiei Europene pentru combaterea
    antisemitismului și promovarea vieții evreiești, Katharina von Schnurbein, a
    subliniat importanța angajamentului politic al autorităților române în acest
    domeniu, mai ales în contextul în care, la nivel european, antisemitismul este
    în continuă creștere, iar evreii fac subiectul unor atacuri care le pun în
    pericol viețile.





    În intervenția sa,
    susținută în prima sesiune de lucru, deputatul Alexandru Muraru, Reprezentantul
    special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea
    antisemitismului și a xenofobiei, a reafirmat angajamentul statului român,
    evidențiind faptul că: România va continua să se implice în eforturile de
    cooperare internațională pentru combaterea antisemitismului, rasismului,
    xenofobiei, consolidarea educației despre Holocaust și promovarea comemorării.





    La rândul său,
    Coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării
    Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului,
    xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, Irina-Dumitrița
    Solomon, a subliniat, în cadrul sesiunii dedicate evaluării stadiului de
    implementare a strategiilor naționale în domeniul combaterii antisemitismului
    că la fel ca în cazul consolidării democrației, lupta pentru combaterea
    antisemitismului este una continuă. Primul pas este ca fiecare stat să
    recunoască faptul că se confruntă cu flagelul antisemitismului și apoi să
    înceapă o muncă hotărâtă de combatere a acestuia. Din aceste motive, statele au
    datoria de a adopta strategii naționale specifice.




    Structurate pe cinci
    sesiuni, dezbaterile au vizat tematici precum: lupta împotriva antisemitismului
    și combaterea negării și distorsionării Holocaustului și teoriilor conspirației
    ca premise pentru democrații reziliente, stadiul implementării strategiilor
    naționale în domeniul combaterii antisemitismului, memoria Holocaustului sub
    presiune – studii de caz Ucraina și Republica Moldova, exemple de bune practici
    la nivel local și regional în domeniul combaterii antisemitismului și
    negaționismului și implicarea statelor membre în procesul de implementare a
    Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții
    evreiești.





    Programul a cuprins, de
    asemenea, și o vizită la Memorialul Victimelor Holocaustului din București,
    organizată cu sprijinul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului
    din România Elie Wiesel, precum și o serie de vizite culturale dedicate
    istoriei și culturii evreilor din România, găzduite de Federația Comunităților
    Evreiești din România, menite să sublinieze contribuția acestei comunități la
    dezvoltarea și modernizarea societății românești, dar și la promovarea
    dialogului, coeziunii, diversității, drepturilor și libertăților fundamentale,
    elemente care definesc România europeană de astăzi.

  • Perspective pentru Palatul Victoria

    Perspective pentru Palatul Victoria

    Cinci
    sunt formațiunile care au intrat în noul Parlament de la București, în urma
    alegerilor legislative din 6 decembrie. Acestea au fost câștigate, potrivit
    rezultatelor finale ale Biroului Electoral Central, de Partidul Social
    Democrat, care a obţinut, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților în jur de
    29%. Este urmat de Partidul Național Liberal – cu circa 25% din sufragii și deAlianţa USR PLUS, cu peste 15 procente. Locul
    patru a revenit Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care, abia constituită
    și foarte puțin cunoscută, a reușit, spre surprinderea generală, să obțină
    circa 9% din sufragii,iar cu
    aproape 6 procente, locul cinci a fost ocupat de Uniunea Democrată a
    Maghiarilor din România. Totul, pe fondul celei mai scăzute prezențe la urne
    din ultimele circa trei decenii: doar aproximativ 32%.


    Încă
    de duminică seară, de la închiderea urnelor, liderii social-democrat Marcel
    Ciolacu și liberal Ludovic Orban erau conștienți că formațiunile lor nu vor
    putea guverna singure. De aceea, ulterior, PNL a anunțat că începe negocierile
    pentru formarea unei majorităţi parlamentare, dar şi a viitorului Guvern,
    propunându-l pe actualul ministru de Finanţe, Florin Cîţu, pentru postul de
    premier. Ludovic Orban: Va urma o perioadă dificilă în care este
    nevoie de o bună cunoaştere a administraţiei, a situaţiei finanţelor publice.
    Este nevoie de un premier care să aibă credibilitate în faţa mediului de
    afaceri, în faţa instituţiilor financiare internaţionale. Cred că este o
    propunere foarte bună. Sper să reuşim, prin negocieri, să constituim
    majoritatea parlamentară.


    PNL dorește o majoritate în Parlament alături de
    Alianța USR PLUS, UDMR şi de reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale,
    altele decât cea maghiară. Negocierile nu sunt, însă, ușoare, în condițiile în
    care liberalii nu vor să renunţe la Finanţe, Justiţie sau Transporturi, pe care
    le-ar dori și USR PLUS. De cealaltă parte, social-democraţii revendică funcţia
    de prim-ministru pe care o vor pentru profesorul medic Alexandru Rafila şi
    insistă că preşedintele țării Klaus Iohannis trebuie să desemneze premierul
    propus de PSD, clasat pe primul loc în 6 decembrie.

    Alfred Simonis: Solicităm imperativ preşedintelui să lase jocurile de culise şi să
    respecte voinţa electoratului, să conştientizeze că este şeful unui stat aflat
    în criză profundă, că s-a încheiat campania electorală, să-şi reamintească
    faptul că în spate nu are steagul Partidului Naţional Liberal, ci steagul
    României.     Social-democraţii spun că nu vor vota în Parlament nicio
    propunere de prim-ministru din partea PNL şi nu exclud neparticiparea la
    consultările cu şeful statului, dacă PSD nu este invitat primul.

  • 70 de ani de la abdicarea regelui Mihai I

    70 de ani de la abdicarea regelui Mihai I

    Pe 30 decembrie 1947,
    regele Mihai I era forțat de către guvernul comunist să abdice și să plece în
    exil. Se instaura republica, formă nouă de guvernământ în istoria României,
    ilegitimă prin maniera în care se substituise ordinii statului de drept.


    Suveranul a povestit în numeroase
    ocazii cum a decurs acea zi care a schimbat istoria României contemporane, cum
    liderii comuniști i-au pus în față actul abdicării. Alte mărturii care rememorează
    acea zi descriu o situație apăsătoare în care se simțea brutalitatea noii
    ordini comuniste. Una dintre acele mărturii aparține sublocotenentului Milos
    Pavel, ofițer în Batalionul de Gardă Regală, cel care a comandat plutonul care
    a dat ultimul onor regelui României pe 30 decembrie 1947.


    Batalionul de Garda Regală era subordonat
    Ministerului Apărării Naţionale ca orice unitate militară din ţară. Cadrele,
    ofiţerii şi subofiţerii, aveau acelaşi drepturi de soldă ca şi cei din restul armatei,
    dar militarii din garda regală aveau o uniformă puţin deosebită datorită
    protocolului. Batalionul era organizat pe patru companii, câte două în fiecare
    reşedinţă regală, la Bucureşti şi la Sinaia. Fiecare companie avea un efectiv
    de circa 100 de militari, împărțiți în trei plutoane. Batalionul era înzestrat numai
    cu armament uşor de infanterie, pistoale-mitralieră şi puşti cu care se efectua
    serviciul de gardă. Intervievat în 1997 de Centrul de Istorie Orală din
    Radiodifuziunea Română, Milos Pavel își amintea cum era acceptat un militar în
    Batalionul de Gardă. Ofiţerii care erau mutaţi în această unitate de elită a
    armatei române se selecţionau pe baza clasificării din promoţiile respective,
    absolvenţi de şcoli militare din străinătate, precum şi cei cu merite
    profesionale deosebite, obţinute în activitatea militară din ţară. Originea
    socială a ofiţerilor nu era un criteriu de selecţie. Eu sunt fecior de ţăran
    iar cei trei camarazi de promoţie, transferaţi o dată cu mine acolo, proveneau
    din clasa de mijloc: funcţionari, comercianţi, etc. Şi la ostaşii recrutaţi
    pentru Garda Regală, criteriul social nu avea nici o semnificaţie. În schimb se
    cerea ştiinţă de carte şi o anumită condiţie fizică: înălţime de peste 1,80
    metri, prezentabil la chip, deoarece luau parte la misiuni de protocol.


    În toamna anului 1947, compania de gardă de la
    Castelul Peleş, Sinaia, era comandată de căpitanul Mihail Georgel. Milos Pavel
    comanda unul dintre aceste plutoane și pe 30 decembrie 1947 trebuia să fie
    înlocuit de un alt ofițer care mersese în permisie de Crăciun.În dimineaţa zilei de 30 Decembrie
    1947, la ora 8,30, am fost ultimul ofiţer de gardă la Peleş care a mai avut
    ocazia şi onoarea să prezint onorul cu garda la plecarea Majestăţilor lor,
    Regele Mihai şi Regina-mamă Elena spre Bucureşti, aşa cum era protocolul când
    se pleca de la o reşedinţă din altă localitate. Pe la ora 12 în această zi am
    predat serviciul de gardă camaradului întors din învoirea de Crăciun şi am
    început să mă pregătesc de plecare ca să ajung de Anul Nou la părinţii şi
    fraţii mei într-un sat din judeţul Râmnicu Sărat. Pentru a încasa solda
    cuvenită trebuia, însă, să trec pe la cazarma de la Palatul Victoria din
    Bucureşti unde era casieria batalionului. Astfel, către ora 13, am plecat spre
    Bucureşti cu un camion de ocazie al administraţiei Palatului care transporta
    personal civil şi materiale între diferite reşedinţe.


    Pentru a-și ușura misiunea, guvernul comunist a
    înlocuit garda regală de la palat cu militari din divizia Tudor Vladimirescu formată din
    prizonieri români din URSS care veniseră alături de armata sovietică. Milos
    Pavel își aducea aminte cum a fost arestat atunci când a ajuns la București. Vremea era închisă, de iarnă, cu puţină zăpadă, frig pătrunzător
    şi ceaţă, mai ales în zona montană. În aceste condiţii grele de circulaţie, am
    ajuns pe la ora 16 în Bucureşti şi voiam să intrăm pe la Palatul Victoria prin
    poarta de serviciu din spate. Pe tot drumul parcurs, nu observasem nici un semn
    sau manifestare care să ne indice că ceva se produsese în viaţa şi istoria
    poporului român. La poarta de intrare, păzită de regulă de un ostaş de la compania
    de gardă din Bucureşti, care cunoştea însemnele tuturor maşinilor Palatului ce
    purtau simbolul SR, adică Serviciul Regal, acum ne-au întâmpinat şi oprit două
    santinele echipate şi înarmate ca soldaţii ruşi, cu singura deosebire că
    vorbeau româneşte şi că pe braţul stâng al uniformei purtau ecusonul Diviziei
    de panduri Tudor Vladimirescu, însemnul trădării şi al ruşinii. Acesta a fost
    momentul şi ceasul astral în care spiritul şi fiinţa mea au fost străpunse ca
    de un fulger emanat din atmosfera de tensiune ce ne stăpânise în acea toamnă.
    Inevitabilul se produsese şi intram în necunoscut. Civilii de la Palatul Victoria
    au fost escortaţi spre biroul administraţiei, iar eu ca ofiţer spre cazarma companiei de gardă. Aici am întâlnit
    o parte din camarazii mei, ofiţeri din Batalionul de Gardă, care fuseseră
    surprinşi de evenimente în acest loc. Toţi erau dezarmaţi şi sub stare de arest
    în camerele destinate ofiţerilor iar ostaşii, de asemeni, dezarmaţi, erau
    ţinuţi sub pază în dormitoare.


    Astfel cădea și monarhia, ultima redută a
    democrației române în fața asaltului regimului comunist. S-a așternut
    resemnarea și oamenii au început o viață nouă, așa cum cereau noile timpuri.

  • Jurnal românesc – 25.03.2016

    Jurnal românesc – 25.03.2016

    Palatul
    Victoria a fost iluminat, joi seara, în culorile steagului belgian – negru,
    galben şi roşu, în semn de solidaritate cu victimele atentatelor teroriste de
    la Bruxelles. Ziua de joi a fost declarată zi de doliu naţional pe teritoriul
    Romaniei. Amintim ca în spitalele din
    Belgia se află, în continuare, internaţi trei cetăţeni români răniţi în
    atacurile teroriste. Aceştia sunt în stare stabilă şi sunt monitorizaţi
    permanent atât de cadrele medicale, cât şi de reprezentanţi ai statului român.
    Celula de Criză a Ministerului de Externe îşi continuă activitatea, fiind în
    legătură permanentă cu autorităţile belgiene.


    Ministerul
    Agriculturii va putea să onoreze plăţile directe pentru fermieri după ce
    guvernul a pus la dispoziţie suma de 3,6 miliarde de lei până la încasarea
    banilor alocaţi de Comisia Europeană acestui tip de sprijin. Purtătorul de
    cuvânt al executivului, Dan Suciu, a explicat că este vorba despre un avans pe
    care guvernul îl asigură de la buget pentru ca Ministerul Agriculturii să aibă
    capacitatea financiară de a-i susţine pe producătorii agricoli. Măsura a fost
    luată după ce aceştia au semnalat că întârzierea plăţilor le pune în pericol
    activitatea şi înfiinţarea de noi culturi.




    Numărul de tranzacţii
    imobiliare a crescut, anul trecut, cu peste 65.000 faţă de 2014, astfel ca la
    nivel naţional s-au înregistrat aproape 900.000 de contracte de
    vânzare-cumpărare, a anuntat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
    Imobiliară. Cele
    mai multe tranzacţii au avut loc în Bucureşti, judeţul Ilfov şi judeţul Timiş. Judeţele cu cele mai puţine imobile tranzacţionate anul trecut
    sunt Covasna, Bistriţa-Năsăud şi Gorj. Numărul ipotecilor şi al privilegiilor
    înscrise în cartea funciară la nivel naţional s-a cifrat la mai mult de
    185.000, faţă de circa 151.000 în 2014. Judeţele în care au fost înscrise în
    cartea funciară cele mai multe ipoteci şi privilegii sunt Bucureşti, Ilfov şi Cluj. Judeţele cu cele mai puţine ipoteci
    şi privilegii sunt Harghita, Teleorman şi Gorj. În 2015 s-au înregistrat, la
    nivel naţional, aproximativ 6,4 milioane de operaţiuni de cadastru şi
    publicitate imobiliară, în creştere cu peste 600.000.


    România pierde,
    anual, din cauza corupţiei 15% din PIB, arata un studiu comandat de Parlamentul
    European. Potrivit acestuia, pagubele sunt atât directe, prin licitaţii la care
    doar firma apropiată statului este conformă, dar şi indirecte, deoarece
    companiile de bună credinţă renunţă să mai participe la licitaţii şi la final
    rezultă un mediu necompetitiv. Pe lista neagră a corupţiei din UE, alături de
    România mai sunt Bulgaria, Croaţia şi Letonia. Studiul arată că preţul
    corupţiei la nivelul Uniunii merge de la 179 de miliarde de euro pe an, până la
    990 de miliarde. În raportul comandat de PE se propune extinderea mecanismului
    MCV, de sub care România vrea să iasă cât mai curând, sau înfiinţarea unui
    sistem online de achiziţii publice la nivelul UE care ar putea reduce pagubele
    anuale ale corupţiei cu circa 900 de milioane de euro. Alte 200 de milioane ar
    putea fi salvate dacă s-ar înfiinţa un Parchet Public European – mai arata
    studiul PE.




    Produse şi preparate alimentare, utilaje şi
    tehnologii agricole, dar şi expoziţii tematice sunt prezentate la Târgul Agro
    Expo Bucovina, deschis de vineri până duminică, la Suceava. Ajuns la a 14-a
    ediţie, cel mai mare târg de profil din zona Moldovei reuneşte peste 70 de
    expozanţi din ţară şi străinătate. Vizitatorii vor găsi o ofertă completă de
    produse şi servicii, de la legume, fructe, miere şi preparate alimentare
    proaspete sau conservate, până la tehnologii agricole. De asemenea, meşterii
    populari îi vor încânta pe vizitatori cu măiestria şi articolele tradiţionale
    realizate de ei.