Radio România Internațional

Tag: Palestina

  • Reacții după eliberarea celor trei ostatice din Gaza

    Reacții după eliberarea celor trei ostatice din Gaza

    Trei ostatice israeliene au fost eliberate, duminică, de mișcarea islamistă palestiniană Hamas, la mai bine de 15 luni după ce au fost răpite, în cursul atacului terorist de pe 7 octombrie 2023, care a dus la declanşarea războiului din Fâșia Gaza. Israelul a eliberat, la rându-i, 90 de deținuți palestinieni, adolescenţi şi femei, din închisorile sale. A fost primul schimb de prizonieri după perfectarea acordului de încetare a focului în enclava palestiniană.

    Corespondentul Radio România în Israel precizează că Romi Gonen, Doron Steinbrecher şi Emily Damari, cu vârste cuprinse între 24 şi 31 de ani, au fost eliberate după 471 de zile de captivitate. El adaugă că, după un prim examen medical, cele trei au fost transportate la un spital din centrul ţării, unde vor rămâne mai multe zile, pentru examinări complete. Aparent, au revenit în ţară în bune condiţii de sănătate.

    Doron Steinbrecher, asistent veterinar, are și cetățenie română. Romi Gonen, dansatoare, are, asemenea câtorva sute de mii de de israelieni, rădăcini românești.

    Prin ministerul său de Externe, România salută eliberarea primilor ostatici israelieni, după 15 luni de captivitate. Diplomația de la București mulțumește, într-un comunicat, pentru excelenta și permanenta cooperare, inclusiv la cel mai înalt nivel, a tuturor instituțiilor naționale implicate. „Eliberarea primilor ostatici după semnarea acordului este un moment de bucurie și ușurare pentru familii. Implementarea deplină a acordului de armistițiu este necesară pentru a asigura întoarcerea în siguranță a celor încă deținuți și pentru a pune capăt suferinței familiilor și apropiaților precum, și a populației civile din Gaza. Totodată, implementarea acordului deschide perspectiva pentru o pace durabilă, care să asigure securitatea regiunii precum și reconstrucția și asistența umanitară în Gaza” – subliniază comunicatul citat.

    De asemenea, România salută ceea ce numește eforturile substanțiale ale Statelor Unite, Egiptului și Qatarului în medierea acordului dintre Israel și Hamas. Acesta prevede ca, într-o primă etapă, să fie eliberaţi în total 33 de ostatici şi peste o mie de prizonieri palestinieni. De asemenea, ar urma să crească volumul ajutoarelor umanitare destinate populației din Gaza, unde, de la declanșarea intervenției militare israeliene, au fost uciși aproape 47 de mii de oameni.

    Într-o a doua etapă, Hamas ar urma să elibereze şi ultimii 65 de ostatici, iar statul evreu şi-ar retrage trupele din enclavă. Ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid, citat de media de la București, îndeamnă la un optimism moderat, fiindcă în Orientul Mijlociu situația e foarte fluidă, iar „ceea ce este astăzi cenușiu mâine este roz și poimâine este negru”.

     

     

  • Ariadna Petri din Germania

    Ariadna Petri din Germania

    Ploieşteanca Ariadna Petri, care a trăit, studiat sau lucrat în România, Marea Britanie, Spania, Israel ori Palestina, cu un doctorat la Universitatea Complutense din Madrid, Spania, pe tema negocierilor de pace informale dintre palestinieni şi israelieni, în prezent, lector şi cercetătoare în ştiinţe sociale, în studii de pace şi conflict, la Universitatea Philipps din Marburg, Germania.




  • Alți 283 români au fost repatriați

    Alți 283 români au fost repatriați


    Alţi 283 de cetăţeni români au revenit în siguranţă în România cu trei curse Tarom – două din Tel Aviv, Israel, şi una din Amman, Iordania – precum şi a unei curse operate de o companie privată, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE).



    Echipa consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv şi a Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah şi echipa din cadrul Unităţii de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză MAE rămân în continuare pe Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv pentru a acorda asistenţă consulară cetăţenilor români aflaţi pe aeroport.



    Purtătorul de cuvânt al MAE, Radu Filip, spune că circa 350 de români din Fâşia Gaza sunt în atenţia Celulei de criză a MAE, iar dintre aceştia aproape 150 au cerut sprijin pentru a se întoarce în ţară.



    În prezent menţinem în atenţie aproximativ 300 de cetăţeni români care au solicitat sprijin în vederea revenirii în România şi aceştia urmează să ajungă în perioada imediat următoare, până mâine dimineaţă”





    Ministerul reaminteşte că cetăţenii români care se află pe teritoriul acestui stat se pot adresa Ambasadei României la Tel Aviv şi îşi pot anunţa prezenţa în regiune, comunicând astfel datele de identificare şi propriile coordonate la adresa de e-mail telaviv@mae.ro şi la numărul de telefon de permanenţă al Ambasadei României la Tel Aviv: +972 54 5643279, precum şi cel al Consulatului General de la Haifa: +972 543 998 038, pentru a putea fi contactaţi.





    MAE subliniază importanţa utilizării acestor canale de către cetăţenii români pentru centralizarea corectă a informaţiilor şi eficientizarea dialogului în vederea acordării asistenţei consulare. Reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români care intenţionează să călătorească în Statul Israel să îşi reprogrameze călătoria şi să urmărească rubrica Alerte de călătorie de pe pagina de internet a MAE (https://www.mae.ro/travel-alerts/2938).





    Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet telaviv.mae.ro, consular-protection.ec şi www.mae.ro – rubrica Sfaturi de călătorie şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Comisia Europeană anunță o revizuire a ajutorului financiar acordat Palestinei

    Comisia Europeană anunță o revizuire a ajutorului financiar acordat Palestinei

    Uniunea Europeană anunţase luni seara că va proceda la o reexaminare a programului său de ajutor pentru dezvoltare acordat palestinienilor, după atacul Hamas de sâmbătă asupra Israelului, soldat cu sute de morți de ambele părți. Anunțul venea ca o corectură, la câteva ore după ce comisarul european pentru Vecinătate și Extindere declara pe o rețea de socializare, în numele întregului bloc comunitar, că Uniunea Europeană suspendă toate ajutoarele acordate palestinienilor.

    Amploarea terorii și a brutalității împotriva Israelului și a poporului său este un punct de cotitură. Nu mai pot exista afaceri ca până acum, scria ungurul Oliver Varhelyi, într-o postare făcută pe platforma de socializare X, fostă Twitter.

    Potrivit declarațiilor sale, în calitate de cel mai mare donator pentru Palestina, Comisia Europeană urma să își suspende imediat toate plățile și întregul portofoliu de dezvoltare pentru aceste teritorii, în valoare totală de 691 milioane de euro. Guvernul spaniol a criticat în termeni duri anunțul și și-a exprimat dezacordul cu acesta.

    Potrivit France Presse, șeful diplomaţiei spaniole, José Manuel Albares, a avut o discuţie la telefon cu Oliver Varhelyi, cerând ca subiectul ajutorului financiar pentru Palestina să fie introdus pe ordinea de zi a reuniunii de ieri a miniştrilor de externe din UE, ceea ce s-a și întâmplat.

    La finalul discuțiilor, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat că Uniunea va continua să sprijine financiar Palestina și că ajutorul umanitar ar trebui să crească. În același timp, el a condamnat atacul Hamas asupra Israelului, pe care l-a caracterizat drept barbar și terorist, și a subliniat că Israelul are dreptul să se apere în fața acestor atacuri.

    Tăierea utilităților și a hranei pentru populația palestiniană din Gaza este însă o încălcare a legislației internaționale, a punctat Josep Borrell.

    Cu excepția a două sau trei state comunitare, majoritatea Uniunii s-a pronunțat pentru continuarea programelor de sprijin pentru palestinieni. Uniunea Europeană intenţiona să cheltuiască aproximativ 1,2 miliarde de euro între 2021 şi 2024 pentru a finanţa proiecte, în special în educaţie sau sănătate, în teritoriile palestiniene. Numai anul trecut, Uniunea a oferit aproximativ 300 de milioane de euro ajutor pentru entităţile palestiniene. Banii au contribuit la plata salariilor funcţionarilor publici, la finanţarea de proiecte şi la ajutorarea refugiaţilor.


  • Azzam AlMoataz Billan din Siria

    Azzam AlMoataz Billan din Siria

    Mă numesc Azzam AlMoataz Billan, sunt din Palestina, dar am locuit în Siria, am 23 de ani şi, după terminarea anului pregătitor, vreau să studiez stomatologia aici, la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila” din Bucureşti.”


    Limba română Azzam AlMoataz Billan o studiază doar de câteva luni, la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A sosit în Capitală în toamna lui 2022 pentru a începe anul pregătitor. Însă pe la vârsta de 10-11 ani a mai venit în ţara noastră în vizită la rude.


    Am familia mea aici, în România, am rude aici, am mai venit aici înainte, e frumos şi interesant, e vechi şi e frumos, e multă tradiţie, mâncarea tradiţională îmi place, sunt multe parcuri, vremea e minunată, iar oamenii sunt simpli, e interesant.”



    Viitor student la stomatologie, la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila” din Bucureşti, oraş în care trăieşte în prezent, Azzam AlMoataz Billan ne povestea că a mers în Siria în urmă cu aproximativ un an, iar în urmă cu alţi aproape 3 ani a ajuns şi prin Palestina.


    Toată viaţa mea, 20 de ani am locuit acolo, aproape toată viaţa mea. Siria e o ţară interesantă şi e probabil cea mai aproape de inima mea, acolo e ceva război, e ceva politic, nu ştiu, dar sper să fie mai bine. Am multe rude în Palestina, care e ţara de origine pentru mine, şi şi acolo e o situaţie specială, cum ştiţi, şi sper să fie mai bine, să fie pace pentru toată lumea.”



    Pasionat în timpul liber de sport, joacă adesea fotbal cu prietenii, Azzam AlMoataz Billan îşi face timp să şi călătorească. Inclusiv prin România s-a mai plimbat. Un oraş preferat de la noi? Şi totodată un mesaj din partea sa la final:


    Cel mai frumos oraş pentru mine e Constanţa, pentru că am fost acolo de mai multe ori şi e foarte frumos şi interesant. Un mesaj? În opinia mea, România, cu Bucureştiul în special, e o ţară interesantă şi are ceva special şi îi sfătuiesc pe toţi să vină aici dacă vor să studieze sau să locuiască aici.”



  • Khaled Matar din Italia

    Khaled Matar din Italia

    Khaled Matar, pictorul ieşean care studiază la Florenţa, ale cărui două lucrări vor ajunge pe Lună graţie proiectului Lunar Codex/Codex Lunar, o arhivă de lucrări de artă, cărţi, muzică şi filme, rezultatul muncii a peste 30.000 de creatori din mai mult de 150 de ţări, lansată pe Lună în patru misiuni NASA


    Fire Keeper” şi Reaching for the Holy Grail” sunt lucrările românului Khaled Matar premiate cu câte o menţiune de onoare în 2022 la competiţia International ARC Salon organizată de către The Art Renewal Center din statul american New Jersey. Graţie acestui concurs, imagini ale picturilor sale vor ajunge, cu ajutorul NASA, pe Lună în 2024, ele fiind incluse în Colecţia Polaris, a patra, a proiectului Lunar Codex. Denumit şi maşină a timpului spre viitor sau muzeul de pe Lună, Codexul Lunar este o arhivă de lucrări de artă, dar şi de cărţi, muzică, piese de teatru sau filme, rezultatul muncii a peste 30.000 de creatori din mai mult de 150 de ţări.


    Mă simt onorat să fac parte din acest proiect. Mi se pare extraordinar şi aproape ireal că două din imaginile create de mine vor ajunge atât de departe. Vor ajunge acolo în format digital, vor fi stocate într-un fel de card de memorie şi vor fi şi gravate pe nişte microfişe de nichel.”



    Khaled Matar a mai obţinut premii de-a lungul timpului. Primul i-a fost acordat chiar în clasa a III-a, în Iaşiul natal, la concursul Culorile Copilăriei”. În 2021, câştiga o menţiune onorabilă la Portrait society of America, tot atunci a câştigat şi o bursă de vară în Italia, la Florence Academy of Art, în 2022 obţine premiul al II-lea şi o altă bursă oferită de The Art Renewal Center din Statele Unite. Unul dintre cele mai importante premii ale sale l-a primit în 2019, când a fost recompesat cu locul al III-lea la competiţia International ARC Salon, categoria Da Vinci Initiative, pentru autoportretul I ripped the key from around my neck”.


    Atunci a fost momentul în care am ştiut că acesta este drumul pe care vreau să merg. Câştigând acel premiu, văzând că sunt apreciat, m-a ambiţionat enorm de mult, inclusiv mai ales faptul că am şi fost în Barcelona, la premiere, festivitatea de premiere s-a ţinut acolo, la Muzeul European de Artă Modernă, în plus, fiind acolo cu toţi artiştii respectivi, a fost superb.”



    După absolvirea la Iaşi a Colegiului Național de Artă Octav Băncilă, Khaled Matar alege să înveţe în Suedia, la The Swedish Academy of Realist Art. În acest timp obţine şi o bursă de vară în Italia, la The Florence Academy of Art, expune la Bucureşti, la Galeria Rotenberg-Uzunov, sub titlul Call to Adventure”, după care se întoarce în Florenţa pentru începe un ciclu complet de studii la The Florence Academy of Art. Dacă Suedia e locul în care a început să se maturizeze pentru Khaled Matar, Italia ce înseamnă pentru tânărul artist?


    Sincer să fiu mă bucur enorm să fiu aici, pentru că, de exemplu, The Florence Academy of Art are nişte standarde foarte înalte, iar studiind aici eşti nevoit să-ţi ridici şi tu standardele pentru a evolua. E extraodinar să mă aflu într-un oraş atât de încărcat cu cultură şi istorie. E locul în care simt că cresc foarte mult din punct de vedere artistic, e unul din locurile în care mă simt cumva înconjurat de maeştrii mei, mergând la muzee şi văzând lucrări de Leonardo DaVinci, Michelangelo, cumva mă simt înconjurat de pasiunea mea aici, de artă.”



    Fascinat de artişti precum Corneliu Baba, Nicolae Grigorescu sau Rembrandt, Khaled Matar s-a inspirat în lucrările sale din filme ca “Stăpânul inelelor” ori “Războiul stelelor”, din legende, precum cea a Regelui Arthur, sau mai ales din scrierile americanului – fost discipol al lui Mircea Eliade, Joseph Campbell, despre monomit, conceptul care face referire la călătoria ciclică a eroului mitic standard. Studiile la The Florence Academy of Art Khaled Matar şi le va încheia peste doi ani. Cum se gândeşte la viitor?


    Marea mea ambiţie ca pictor e să ajung la un nivel atât de înalt încât să pot să fiu capabil să creez lucrări similare, tehnic şi tematic, cu lucrările vechilor maeştri. Încerc să studiez cât mai mult, să învâţ cât mai multe despre artă, să exersez cât mai des. Voi vedea ce opţiuni voi avea. Nu ştiu încă dacă mă voi întoarce în România sau unde voi merge mai departe, încerc să studiez cât mai mult, să învâţ cât mai multe, să-mi îmbunătăţesc tehnica şi voi vedea apoi. Mă atrage Suedia foarte mult, mi-ar plăcea să mă întorc acolo, mi-ar plăcea să vizitez Statele Unite, sunt foarte multe locuri pe care mi-ar plăcea să le vizitez, dar nu sunt încă hotărât în ce ţară aş vrea să mă stabilesc.”



    Acasă, în România, Khaled Matar vine ori de câte ori are ocazia. Ne povestea şi despre talentul artistic pe care crede că l-a moştenit de la tatăl său, palestinian cu studii în medicină la Iaşi, în prezent stomatolog.


    Are câteva lucrări făcute în tinereţe, peisaje de acasă, din Palestina. Aş dori să le mulţumesc din sufletul meu părinţilor mei pentru tot ce au făcut pentru mine. România va avea mereu un loc special în sufletul meu pentru că acolo se află cei dragi mie, părinţii, familia, e locul în care am copilărit şi pur şi simplu mereu o să mă gândesc la locurile natale cu drag.”





  • Majd Abuhani din Palestina

    Majd Abuhani din Palestina

    Majd Abuhani are 19 ani şi, din toamna lui 2020, învaţă limba română în anul pregătitor la Facultatea de Litere a Universităţii Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Vine din Palestina.


    “Tatăl meu m-a îndemnat să aleg o universitate din Europa unde vreau să studiez. Eu nu am vrut să învăţ în germană sau în franceză, ci am vrut să descopăr o limbă mai uşor de învăţat pentru mine. Aşa am ales limba română. Am început să caut pe internet detalii despre limba română şi despre România şi am găsit multe aplicaţii care să mă ajute să învăţ limba română, care mi s-a părut uşoară. Eu ştiu şi turcă şi multe cuvinte din turcă se regăsesc în vocabularul limbii române. Prin internet am dat şi de Catedra de Limba Română pentru Studenţi Străini de la Iaşi şi am ales să merg acolo. Acum studiez cu două dintre cele mai bune profesoare pe care le-am cunoscut vreodată, doamna Ludmila Branişte şi doamna Ana Maria Gheorghiu.Tatăl meu a fost de acord cu alegerea mea. În plus, trei prieteni de-ai lui, care sunt acum medici stomatologi într-o clinică importantă din Gaza, au studiat deja medicina în România şi ei m-au încurajat să vin în România.”



    Majd Abuhani şi-a făcut noi prieteni în România, unde se simte foarte bine. E pasionat de motociclism şi înot. S-a şi plimbat puţin prin ţara noastră.


    “România e o ţară frumoasă, oamenii sunt prietenoşi şi amabili. Nivelul de educaţie e foarte ridicat. Mă simt confortabil aici. M-am plimbat puţin prin România, prin Iaşi în special şi prin împrejurimi. Am fost la Palatul Culturii, la Grădina Botanică, am vizitat şi Lacul Ciric de lângă Iaşi. Am ajuns şi în judeţul Braşov, la Bran, la Castelul lui Dracula. Ştiu câte ceva şi despre tradiţiile româneşti, ştiu despre mărţişor şi despre Paşti. Împreună cu alţi colegi şi profesoara noastră, Ana Maria Gheorghiu, am încondeiat ouă de Paşti.”



    Viitor medic stomatolog şcolit la Iaşi, Majd Abuhani nu exclude să rămână în România în viitor.


    “Îmi place ideea de a rămâne în România după încheierea studiilor, dacă găsesc o ofertă mai bună de lucru aici, de ce nu? Mi-ar plăcea şi să rămân aici pentru totdeauna. Aş vrea să devin medic stomatolog ca tatăl meu. Vreau să învăţ din această toamnă la Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa” din Iași. Voi fi student al Facultăţii de Medicină Dentară.”




  • Planul american de pace pentru Orientul Mijlociu

    Planul american de pace pentru Orientul Mijlociu

    Liderul palestinian, Mahmoud Abbas, a respins, în această săptămână, din nou, de această dată în faţa Consiliului de Securitate al ONU, propunerea de pace în Orientul Mijlociu făcută de preşedintele Statelor Unite, Donald Trump. Planul de pace este un cadou pentru Israel şi este inacceptabil pentru palestinieni, Ierusalimul de Est nu ar face parte din Palestina şi aceasta este suficient pentru a-l refuza, a precizat Mahmoud Abbas.



    Fluturând o copie a hărţii care reprezintă soluţia americană cu două state, Israel şi Palestina, Mahmoud Abbas a declarat că statul care a fost conturat pentru palestinieni arată ca o bucată fragmentată de şvaiţer. În opinia sa, planul ar face din Palestina un stat fragmentat, fără control aerian, fără control maritim. Cine dintre voi ar accepta un astfel de stat?, a întrebat preşedintele palestinian, adresându-se reprezentanţilor celor 15 membri ai Consiliului de Securitate şi evocând o situaţie de apartheid.



    Prezentat drept planul secolului, propunerea de pace a lui Trump, definitivată după trei ani de consilierul şi ginerele său Jared Kushner, recunoaşte autoritatea Israelului asupra coloniilor şi le cere palestinienilor să îndeplinească mai multe condiţii pentru a avea un stat cu capitala într-o localitate din Cisiordania, la est de Ierusalim. Corespondentul Radio România în Israel, Dragoş Ciocîrlan:


    Preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, a declarat, la Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, că planul american de pace care permite crearea unui stat palestinian în 70% din Cisiordania încalcă drepturile palestinienilor la autodeterminare şi independenţă. În opinia liderului Autorităţii de la Ramallah, ar fi un plan preventiv, israelo-american, care pune capăt chestiunii palestiniene. El a deplâns că, potrivit planului, Ierusalimul nu se află sub suveranitatea statului palestinian, cu toate că niciodată nu a existat un asemenea stat. Abbas i-a felicitat pe cei care au ieşit în stradă în Cisiordania şi Gaza pentru a protesta împotriva planului american de pace şi a declarat că israelienii şi palestinienii ar trebui să ajungă la pace fără să li se impună din exterior. Ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite, Danny Danon, a chemat la negocieri directe între Israel şi palestinieni, afirmând că Mahmoud Abbas nu e cinstit când pretinde că vrea pace. Dacă ar fi interesat cu adevărat, nu s-ar afla la Consiliul de Securitate, ci la Ierusalim, pentru negocieri, referindu-se la fostul preşedinte egiptean Anwar Sadat, care a vorbit în Knesset înainte de a semna un tratat de pace cu Israelul.



    Pacea încă este posibilă între palestinieni şi israelieni, dar nu prin “planul nedrept elaborat de Administraţia Trump, care încearcă să legitimeze ceea ce este ilegal, a conchis preşedintele Autorităţii Palestiniene. De cealaltă parte, planul american are susţinerea premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a principalului său rival, Benny Gantz, liderul formaţiunii de centru Albastru-Alb. Dacă sunt pregătiţi cu adevărat să facă pace cu statul evreilor, Israelul va fi pregătit să negocieze imediat, a declarat Netanyahu, subliniind, în acelaşi timp, că e necesară dezarmarea Hamas şi demilitarizarea Fâşiei Gaza.



    Dincolo de declaraţii, agenţiile de presă au remarcat că pentru prima oară în acest conflict s-a ajuns la un acord cu Israelul pentru o hartă care delimitează frontierele dintre două state vecine. Invitat la Radio România, analistul politic Iulian Chifu crede că, în pofida disensiunilor, este posibil ca în acest plan de pace să existe suficiente elemente care să fie atrăgătoare mai ales pentru noile generaţii de palestinieni, care nu au fost prinşi neapărat în bătăliile acestea intestine şi care să nu privească neapărat statul Israel ca pe duşmanul istoric:


    Eu cred că acest plan nu trebuie minimizat, nici nu trebuie distrus, pentru că are elemente care ar putea fi utilizabile într-o negociere directă, chiar dacă nu neapărat forma în care a fost el livrat public şi susţinut avantajează ambele părţi. Însuşi anunţul mutării ambasadei la Ierusalim şi recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a statului Israel de către SUA nu a fost întâmpinat cu un salut pozitiv de către Autoritatea Palestiniană sau statele arabe în întregimea lor. Poate lucrurile trebuie gândite cu mai mare atenţie, însă planul are elemente extrem de interesante. Merită considerat cu atenţie acest plan şi merită citit până la ultima consecinţă. Poate fi o nouă încercare de evaluare şi de soluţionare a unuia dintre cele mai complicate conflicte din lume. Pentru că este foarte vechi, au fost generaţii suprapuse care au trecut prin acest conflict.



    Nu mai putem să vorbim de reconciliere când avem deja a patra, a cincea generaţie care este în confruntare continuă cu cealaltă parte, sunt 70 de ani şi probabil chiar ar fi timpul să închidem acest contencios, mai spune analistul Iulian Chifu.

  • UE continuă să sprijine soluţia a 2 state, aşa cum a fost schiţată de Acordurile de la Oslo

    UE continuă să sprijine soluţia a 2 state, aşa cum a fost schiţată de Acordurile de la Oslo

    Uniunea Europeană continuă să susțină soluția a două state, Israel și Palestina, în ciuda faptului că tot mai multe voci afirmă că aceasta nu mai e viabilă. Bruxellesul este direct interesat de regiune și este cel mai important donator internațional pentru palestinieni.

    Soluția a două state a fost convenită prin acordurile de la Oslo, însă procesul de pace inițiat de acestea a stagnat iar realitățile din teren s-au schimbat în ultimii 25 de ani. La o reuniune recentă a grupului de coordonare a donatorilor internaționali pentru Palestina, șefa diplomației europene, Federica Mogherini, atrăgea atenția că aplicarea soluției a două state devine tot mai puțin posibilă în contextul în care continuă extinderea coloniilor israeliene în Cisiordania iar mecanismele internaționale care protejează palestinienii din teritoriile ocupate sunt eliminate. Potrivit Federicăi Mogherini, diferendele interne continuă să submineze unitatea și democrația palestinienilor, dialogul politic între cele două părți este inexistent în acest moment, iar în ambele societăți, atât în Israel cât și în Palestina, încrederea în posibilitatea păcii, securității și a soluției celor două state este în scădere. Cu toate acestea, Uniunea Europeană continuă să fie un susținător ferm al acesteia, a dat asigurări Federica Mogherini, care a prezentat și cele trei principia și priorități ale Bruxellesului in regiune:

    În primul rând, stringența. Este nevoie urgentă ca părțile să reia dialogul pentru a păstra și re-lansa cadrul convenit la Oslo. Acordurile economice și fiscale dintre Israel și Autoritatea Palestiniană, inclusiv Protocolul de la Paris, trebuie deplin implementate. Trebuie găsită o soluție la actuala criză fiscală pentru a evita un colaps financiar care ar avea consecințe teribile pentru securitatea regiunii. Economia palestiniană are nevoie de resurse pentru a crește. Noi, ca Uniune Europeană, suntem gata să ajutăm părțile să revină la dialog conform acordurilor pe care le-au semnat. Al doilea aspect pe care vreau să îl subliniez este că Uniunea Europeană este și va rămâne cel mai mare și mai serios donator pentru palestinieni.


    Asistența UE pentru aceștia a fost de peste 300 de milioane de euro anul în ultimii 15 ani. Acest sprijin va continua pentru că palestinienii au dreptul să trăiască demn iar noi europenii știm că acești bani sunt o investiție în securitate pentru palestinieni, pentru israelieni, pentru regiune și pentru noi. De aceea astăzi Uniunea Europeană anunță peste 22 de milioane de euro pentru asistență umanitară în Gaza și Cisiordania. Aceasta mă aduce la punctul trei. Munca noastră nu este pentru caritate ci pentru sprijinirea unui obiectiv politic împreună cu restul comunității internaționale și cu regiunea, în primul rând lumea arabă care este unită în această privință. Obiectivul politic este soluția a două state. Asistența noastră economică pentru palestinieni nu poate fi un substitut pentru soluția a două state.


    Procesul de pace este în impas în condițiile în care părțile nu au reușit, în anii care au trecut de la semnarea Acordurilor de la Oslo, să se înțeleagă cu privire la o serie de aspecte între care statutul Ierusalimului, situația coloniilor din Cisiordania sau dreptul de întoarcere revendicat de palestinieni.


  • Noi reacţii după declaraţiile premierului Dăncilă privind ambasada României din Israel

    Noi reacţii după declaraţiile premierului Dăncilă privind ambasada României din Israel


    Inabilitate diplomatică, amatorism cras într-un domeniu atât de complicat cum este politica externă, calcul eronat privind avantajele unui astfel de gest, în acest registru a fost comentat intern anunţul făcut, la Washington, de premierul Viorica Dăncilă cu privire la mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.



    După ce a sancţionat ceea ce a numit deplina ignoranţă a premierului în materie de politică externă şi i-a reamintit că decizia finală privind ambasada îi aparţine lui, preşedintele Klaus Iohannis a început să cuantifice daunele provocate de anunţ. El a spus că acesta l-a determinat pe regele Abdullah al Iordaniei să-şi anuleze vizita pe care urma să o efectueze la începutul acestei săptămâni în România. Iar gestul liderului iordanian vine după criticile vehemente formulate de OEP.



    Klaus Iohannis: “Regele Iordaniei s-a simţit personal jignit de abordarea doamnei prim-ministru la acel congres din America şi a contramandat vizita. Este o reală problemă pentru România. România a construit o relaţie de încredere cu lumea arabă. Asta este una din puţinele constante, a fost cel puţin una din puţinele constante din politica externă a României”.



    Din contră, şeful de partid al primului ministru, liderul PSD Liviu Dragnea, susţine că mutarea Ambasadei României la Ierusalim ar aduce numai beneficii. Dragnea îi cere preşedintelui Iohannis să ia cât mai rapid o decizie în CSAT şi îi reproşează întârzierea numirii unui ambasador în Israel.



    Liviu Dragnea: “E nevoie de o discuţie în CSAT, care trebuie începută, purtată şi finalizată; doar schimbul de replici nu ajută. În acelaşi timp, o foarte mare problemă pe care noi o avem cu Statul Israel este generată de refuzul de doi ani de zile al preşedintelui Iohannis de a numi un ambasador român, cu toate că a primit mai multe propuneri din partea guvernului”. Din opoziţie, liberalii solicită demisia premierului, despre care spun că a afectat imaginea ţării.



    Liderul PNL Ludovic Orban: “La nivelul Uniunii Europene, cu siguranţă, imaginea României va fi profund afectată, pentru că îi readuc aminte doamnei Dăncilă că nu vorbeşte în calitate de persoană particulară, ci vorbeşte în calitate de premier al ţării care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi că orice declaraţie face, o face din această poziţie oficială”.



    Comentariile presei centrate pe problematica UE sunt defavorabile. “Anunţul primului ministru român a spart poziţia comună a UE şi ONU, conform căreia Ierusalimul aflat acum sub ocupaţia militară a Israelului trebuie să le revină deopotrivă Israelului şi Palestinei în cadrul unei viitoare soluţii a celor două state”, notează EUObserver. Publicaţia online consideră că anunţul a adus daune suplimentare politicii UE, întrucât România deţine în prezent preşedinţia de şase luni a blocului comunitar.



    Nu există, însă, doar reacţii negative la anunţul doamnei Dăncilă, făcut, amintim, duminică, la conferinţa Comitetului americano-israelian pentru politici publice de la Washington. Afirmaţiile sale au fost salutate de vicepreşedintele american Mike Pence şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu.


  • România refuză condamnarea mutării ambasadei SUA la Ierusalim

    România refuză condamnarea mutării ambasadei SUA la Ierusalim

    România, Ungaria și Cehia au blocat o declarație comună a statelor Uniunii Europene în care se condamna mutarea mutării ambasadei SUA la Ierusalim. Ministerul român al Afacerilor Externe a preciat, sâmbătă, că a luat decizia de a nu sprijini demersul, deoarece a găsit textul declarației “lipsit de echilibru”.



    “Ținând cont de contextul regional deosebit de complicat și în urma unei analize complexe a textului propus aprobării statelor membre de către Serviciul European de Acțiune Externă, la nivelul MAE s-a considerat că textul este unul lipsit de echilibru, prin punerea accentului pe un singur element, respectiv mutarea reprezentanțelor diplomatice europene în Israel la Ierusalim. Menționăm, de asemenea, că poziții similare au fost adoptate și de alte state membre UE, Ungaria și Cehia. În urma procesului de analiză desfăşurat la nivelul SEAE, s-a convenit transmiterea unei declaraţii în numele Înaltului Reprezentant Federica Mogherini”, a transmis diplomație de la București.

  • Sprijinul acordat de UE pentru soluţia “două state” – Israel şi Palestina

    Sprijinul acordat de UE pentru soluţia “două state” – Israel şi Palestina

    Uniunea Europeană şi-a reafirmat angajamentul ferm faţă de soluţia cu două state — israelian şi palestinian — şi cu Ierusalimul drept capitală a ambelor ţări. Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a făcut aceste precizări la Bruxelles, unde l-a primit pe liderul palestinian Mahmoud Abbas, care le-a cerut celor 28 să recunoscă Palestina ca stat independent.



    Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a venit la Bruxelles, la sfârşitul lunii trecute, să caute sprijin din partea europenilor după ce preşedintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului. Acesta a îndemnat statele membre ale Uniunii Europene să recunoască rapid Palestina ca stat independent. Nu există nicio contradicţie între recunoaştere şi reluarea negocierilor de pace cu Israelul” — a insistat Abbas, în contextul în care nouă ţări membre au recunoscut statul palestinian în trecut, dar care acum constituie un demers pe care Uniunea nu-l are în vedere în ansamblu, în acest stadiu. Mahmoud Abbas a subliniat că recunoaşterea europeană ar încuraja poporul palestinian să continue să spere în pace şi să deschidă uşa păcii. El a dat asigurări că palestinienii sunt hotărâţi să continue negocierile, deoarece consideră că acesta este singurul mod de a avansa pentru a găsi o soluţie negociată şi a face pace cu Israelul.



    Primindu-l pe Mahmoud Abbas, Înaltul reprezentant pentru afaceri europene Federica Mogherini a reiterat angajamentul ferm al Uniunii faţă de soluţia cu două state: Noi, europenii, ca şi lumea arabă şi Naţiunile Unite, continuăm să credem că cea mai pragmatică şi realistă soluţie este ca Ierusalimul să devină, prin negocieri directe, capitala a două state. Vom continua să lucrăm pentru a sprijini un cadru internaţional care să însoţească negocierile directe angajate cu prietenii noştri americani prin intermediul Quartetului. Aşadar, vom discuta modalităţile de continuare sau de reîncepere a negocierilor cu Statele Unite, Rusia, ONU şi — în primul şi în cel mai important rând — cu Israelul şi cu Palestina, precum şi cu prietenii noştri arabi: Iordania, Egiptul, Arabia Saudită, Liga Arabă.”



    Federica Mogherini a subliniat că nu este momentul pentru dezangajare”, în condiţiile în care conducerea palestiniană refuză să considere Statele Unite drept mediator legitim, iar Mahmoud Abbas a acuzat Israelul că a pus capăt acordurilor de pace de la Oslo (din 1993), destinate să conducă la reglementare negociată a conflictului israeliano-palestinian. Dimpotrivă — a subliniat dna Mogherini –, europenii cred că palestinienii şi Israelul ar trebui mai mult ca oricând să-şi manifeste voinţa de a se angaja în tratative”.



    France Presse notează că liderul palestinian a criticat îngheţarea de către Statele Unite a unei părţi a finanţării lor către Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni, apreciind acest pas drept echivalentul unei abandonări a refugiaţilor palestinieni sau al apelului la a părăsi teritoriile palestiniene.​




  • O decizie cu final deschis

    O decizie cu final deschis

    Decizia liderului de la Casa Albă de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului a produs ecouri masive în Orientul Mijlociu şi nu numai. Ce a urmat? O şedinţă de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU, tulburări în teritoriile palestiniene, demonstraţii de protest în mai multe ţări musulmane. Într-o încercare de a obţine susţinere şi din partea UE, premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut, la scurt timp, un turneu în Europa şi a discutat subiectul inclusiv cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă, Federica Mogherini.



    Cred că toate sau cele mai multe ţări europene îşi vor muta ambasadele la Ierusalim, îl vor recunoaşte drept capitală a statului evreu şi se vor angaja viguros, împreună cu noi, pentru securitate, prosperitate şi pace” — este mesajul liderului israelian pentru decidenţii europeni. Mesaj care s-a izbit, însă, de poziţia fermă comunitară, exprimată de Mogherini — Credem că singura soluţie realistă în conflictul dintre Israel şi Palestina este bazată pe două state, cu Ierusalimul drept capitală a amândurora, statul Israel şi statul Palestina. Aceasta este poziţia noastră consolidată şi vom continua să respectăm acordul internaţional asupra Ierusalimului până când statutul final al oraşului sfânt va fi stabilit prin negociere între părţile implicate.”



    Pacea în această zonă geopolitică, una dintre cele mai sensibile la nivel mondial, este dorită de toată lumea, iar acest lucru a fost subliniat în toate declaraţiile oficiale. A fost, de altfel, şi argumentul invocat de şeful de la Casa Albă atunci când a făcut, la începutul lui decembrie, gestul pe care preşedinţi ai Statelor Unite îl amânau de foarte multă vreme, pentru că există de mult timp o decizie a Congresului american de recunoaştere a Ierusalimului drept capitală a Statului Israel, amânată din 6 în 6 luni. Invitat la Radio România, Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor de la Bucureşti, a explicat contextul în zonă: “Este o întreagă dispută legată chiar de oraşul Ierusalim, acolo unde sunt elemente simbolice aparţinătoare celor trei religii monoteiste fundamentale şi unde şi arabii palestinieni şi-ar dori ca propria lor capitală să fie, în Ierusalimul de Est, acolo unde se află Moscheea Al-Aqsa. Deci, marea problemă a diviziunii oraşului Ierusalim, care ar fi, în acelaşi timp, o dublă capitală, a fost în discuţie şi a fost unul dintre subiectele pendinte pe toate procesele de pace până astăzi. Gestul este, deci, mai degrabă simbolic, aş spune eu, dar, cu un simbolism care, în Orientul Mijlociu, are un impact foarte mare, iar costurile, evident, se repercutează, o să vedem.”



    E clar că procesul de pace din Orientul Mijlociu era cumva gripat, bătând pasul pe loc, spun analiştii, iar decizia a fost considerată de Donald Trump ca singura variantă pentru deblocare. Din nou, Iulian Chifu: A fost o formulă de a reaşeza toate piesele. Acum speranţa mea este că Washingtonul a făcut şi componenta de management al consecinţelor unei asemenea schimbări. Pentru că, de obicei, când răstorni tabla de şah, lucrurile se pot aşeza şi într-o variantă favorabilă, dar de cele mai multe ori ele se aşează într-o formulă care îţi este detrimentală. Să nu uităm că povestea ucenicului vrăjitor este o chestiune care s-ar putea repercuta şi în această situaţie. Deci, aş lăsa momentul de emoţie acum, care probabil va dura, nu ştiu, poate două luni, şi abia după aceea vom vedea dacă următorul val va duce la o reaşezare potrivită, dacă zona aceasta arabo-palestiniană, dar şi lumea în general, marile puteri, puterile regionale, vor putea să absoarbă această realitate şi ulterior vom putea să concluzionăm în mod absolut dacă a fost un gest avantajos. La prima vedere, cred că este o încălcare a unor linii roşi, care nu face decât să arunce în aer pacea din Orientul Miljociu, aşa cum o cunoaştem noi pentru moment.”



    Pe de altă parte, mai spune analistul Iulian Chifu, nu există precedent ca un proces de pace să se poată realiza fără implicarea ambelor părţi: Un proces de pace unilateral se realizează doar atunci când cineva câştigă în mod absolut situaţie pe teren, ori ştim foarte bine, o asemenea situaţie nu este sustenabilă. Cel puţin, în Orientul Mijlociu ne-a arătat-o de nenumărate ori. Au mai fost momente în care unul sau altul dintre combatanţi fluturau streagurile victoriei, pentru ca ulterior să se confrunte cu realitatea de pe teren. De aici cred că aş fi încă o dată foarte rezervat în a vedea care vor fi mişcările ulterioare.”



    Nu mai există conflicte îndepărtate şi conflicte apropiate. Din acest punct de vedere orice conflict care pune în pericol stabilitatea, siguranţa cetăţenilor noştri, reprezintă o preocupare”, a exprimat, pe de altă parte, poziţia României, premierul Mihai Tudose, potrivit căruia, Bucureştiul rămâne implicat alături de partenerii din Uniunea Europeană, solidari şi cu partenerii din NATO, pentru orice efort care duce la stabilitate şi securitate în zonă. Deocamdată, finalul rămâne deschis.

  • Jurnal românesc – 27.10.2017

    Jurnal românesc – 27.10.2017

    Radio România Internaţional lansează, din
    29 octombrie, o emisiune experimentală, săptămânală, în limba ebraică, adresată
    evreilor originari din România şi descendenţilor acestora, dar şi tuturor
    vorbitorilor de limba ebraică interesaţi de România. Emisiunea se va difuza în
    fiecare duminică, între orele 19:05-20:00, ora României, şi va putea fi
    recepţionată pe unde scurte şi prin Internet, la www.rri.ro, canalul 2. De
    asemenea, conţinuturi radiofonice în limba ebraică vor putea fi găsite pe site,
    pe aplicaţiile RRI pentru Android şi iOS, pe profilul de Facebook în limba
    ebraică al RRI, dar şi pe Twitter şi SoundCloud. Radio România Internaţional
    are o bogată experienţă în emisiuni destinate sutelor de mii de evrei originari
    din România, cărora le oferă, din 1990, o emisiune în limba română.
    Descendenţii acestora, ajunşi la a treia generaţie după Aliyah, emigrarea
    evreilor către Israel, vorbesc din ce în ce mai mult limba ebraică, iar
    legătura lor cu ţara de origine a bunicilor şi părinţilor lor trebuie
    dezvoltată şi menţinută, inclusiv prin intermediul RRI.






    Aproximativ 30% din
    forţa de muncă şi 13% din populaţia României lucrează în străinătate, iar
    aceasta reprezintă Produsul Intern Brut pierdut al României, a declarat viceguvernatorul
    Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea, la conferinţa ’10 ani de la aderarea
    României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergenţă’. Problema
    îmbătrânirii populaţiei afectează PIB-ul potenţial, a atras atentia
    viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. El a subliniat că nivelul de trai
    şi diferenţialul de salarii continuă să explice valul de emigraţie chiar pe
    fondul ratelor înalte de creştere economică, aceasta fiind o creştere inegală
    la nivel interregional şi intergeneraţional, dezechilibrată ca structură, care
    adânceşte inegalităţile în societate.




    Românii vor putea opta fie pentru eliberarea unei cărţi de
    identitate electronice, fie pentru una simplă, fără cip, a decis Guvernul în
    şedinţa de joi. Posibilitatea va fi oferită şi minorilor, la solicitarea
    părinţilor sau a reprezentanţilor legali. Cartea electronică de identitate îi
    va permite titularului autentificarea în diferite sisteme informatice sociale,
    bancare, fiscale sau financiare. Guvernul a precizat, într-un comunicat, că
    noul document de identificare le va oferi cetăţenilor garanţii suplimentare de
    securitate, iar instituţiilor de drept public şi privat, certitudinea că
    persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor înscrise pe
    respectivul document.






    Seful diplomaţiei de
    la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a facut, miercuri, o vizită oficială în
    Palestina, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai mediului asociativ al
    comunităţii româno-palestiniene. Meleşcanu a apreciat rolul important pe care
    aceştia îl au în consolidarea relaţiilor bilaterale, în special în sectoarele
    economic, educaţional şi cultural. El
    s-a mai intalnit     cu premierul Rami Hamdallah şi omologul sau, Riad al-Malki. Potrivit MAE de la
    Bucuresti, partile au evaluat stadiul relaţiilor bilaterale şi au convenit o
    diversificare a cooperării economice. Meleşcanu a evidenţiat ca România va
    continua să acorde asistenţă instituţiilor palestiniene prin transferul de
    expertiză în sectoare precum agricultura, medicina de urgenţă, dar şi prin
    intermediul burselor oferite în domeniile medicină şi inginerie civilă.

  • Preşedintele României, în Israel şi Palestina

    Preşedintele României, în Israel şi Palestina

    Încă din 1967, când,
    deşi avea relaţii excelente cu palestinienii, a refuzat să rupă relaţiile
    diplomatice cu Israelul, România comunistă a jucat cartea echidistanţei în
    conflictul din Orientul Mijlociu. Ulterior, toţi preşedinţii români
    post-comunişti s-au raliat eforturilor de pace ale comunităţii internaţionale,
    au mers în regiune şi s-au întâlnit cu liderii de la Tel Aviv şi Ramallah.

    Săptămâna aceasta, a fost rândul actualului şef al statului român, Klaus
    Iohannis, să discute cu liderii israelieni şi palestinieni. La Ierusalim, el
    i-a spus omologului Reuven Rivlin că România acordă o importanţă specială
    relaţiilor cu Israelul, iar vizita lui e menită să onoreze tradiţia celor 68 de
    ani de raporturi diplomatice neîntrerupte şi, mai ales, să proiecteze viitorul
    cooperării bilaterale. Cele două state au un dialog foarte bun pe teme legate
    de actualitatea internaţională, a adăugat el, spunând că, pentru asigurarea
    securităţii Israelului, nu pot exista compromisuri.

    După vizita în Israel, Iohannis s-a întâlnit, joi, la Ramallah, şi cu
    preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Potrivit trimişilor Radio
    România, el a subliniat că în zonele afectate de crize şi conflicte este nevoie
    de soluţii politice şi eforturi conjugate pentru a oferi mai multă speranţă
    populaţiei. Klaus Iohannis: Credem că cea mai importantă chestiune care
    trebuie abordată la acest moment este edificarea unor căi de refacere a
    încrederii dintre părţi. Aspiraţiile legitime ale poporului palestinian, de a
    trăi în siguranţă şi prosperitate într-un stat propriu, se pot concretiza numai
    printr-un proces paşnic, prin soluţii care să fie acceptate şi asumate de
    ambele părţi. Bucureştiul, a mai spus Iohannis, îşi doreşte ca firmele
    româneşti să se implice în eforturile de reconstrucţie a instituţiilor şi
    economiei palestiniene.

    La rândul său, preşedintele Abbas a declarat: Invităm
    oamenii de afaceri din cele două părţi să caute împreună modalităţi de
    cooperare şi de schimburi comerciale, de investiţii în diverese domenii. Nu
    doresc să nu mă opresc aici şi să nu mulţumesc domnului preşedinte pentru
    bursele de studii care le-a oferit România de-a lungul deceniilor şi care în
    continuare sunt oferite tinerilor palestinieni. Ştim că în universităţile
    româneşti au învăţat un număr mare de studenţi, acest lucru a adus la întărirea
    relaţiilor interumane dintre cele două ţări, la nivelul familiilor, la nivelul
    comunităţilor româneşti şi, respectiv, palestiniene în cele două ţări. De
    asemenea, aceşti tineri, după ce s-au întorc acasă, au contribuit la întărirea
    legăturilor dintre cele două ţări şi popoare.

    Liderul palestinian s-a
    pronunţat pentru soluţia unei păci construite pe ceea ce a numit dreptate şi
    adevăr şi a menţionat că este împotriva violenţei şi a extremismului, oricare ar
    fi motivaţiile acestora.