Tag: palinca

Spre deosebire de
celelalte provincii româneşti, Transilvania se remarcă prin preparatele cu
multe calorii, în care predomină carnea de porc. Gastronomia este influenţată de specificul zonei, de podiş sau de munte,
unde muncile în gospodărie presupun un efort fizic mai mare, cum este cazul în
Munţii Apuseni, efort care trebuie echilibrat cu mâncăruri consistente. Carnea
de porc şi de oaie, varza, cartofii şi produsele derivate din lapte sunt
folosite mult în bucătăriile din Apuseni. Se foloseşte destul de mult untură,
iar şunca, slănina afumată, ceapa şi pâinea de casă, însoţite de un pahar de
palincă sunt consumate frecvent, dacă
nu chiar zilnic. Ciorbele cu carne se aromează cu tarhon, iar supele se fac cu
găluşte sau cu tăiţei de casă. Pâinea se face în mod tradiţional din făină de
grîu şi din cartofi.

O mâncare consistentă
este mămăliga toponită, asemănătoare bulzului din zona Munteniei sau a
Bucovinei. I se mai spune şi mămăligă în straturi. Se pregăteşte într-o tavă,
într-o cratiţă sau într-un vas de lut. Avem nevoie de cârnaţi, pe care îi tăiem
în bucăţi mici şi de carne de porc, pe care o tăiem în cubuleţe, toate acestea
rumenindu-le într-un ceaun. Separat, facem o mămăligă moale din care întindem
un strat subţire într-un vas, uns în prealabil cu grăsimea în care am rumenit
carnea şi cârnaţii. Deasupra acestui prim strat de mămăligă, împrăştiem carnea,
cârnaţii şi nişte jumări de porc, după care întindem un nou strat de mămăligă,
peste care punem nişte brânză sărată de oaie, sfărâmată sau rasă, acoperită
apoi de un nou strat de mămăligă. Deasupra ultimului strat de mămăligă se poate
întinde un ou bătut şi se lasă la copt. După ce s-a rumenit, înainte de a o
servi, turnăm deasupra şi puţină smântână.

Un alt preparat
specific are şi denumirea de origine: tocană moţească, cu carne de porc şi cu cârnaţi, după numele celor care
trăiesc în Apuseni. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de jumătate de kg de
cârnaţi afumaţi, de 3 … 4 cepe şi de doi ardei graşi. Ceapa, tocată mărunt, o
călim puţin în ulei sau, dacă respectăm reţeta moţească, în untură sau
unsoare cum se mai spune în Apuseni. Adăugăm carnea tăiată în cubuleţe,
precum şi cârnaţii tăiaţi rondele. Lăsăm totul la prăjit ca să se rumenească
puţin, apoi turnăm apă şi lăsăm la fiert. După ce a scăzut zeama, adăugăm
puţină smântănă, boia de ardei şi sare, după gust. Se serveşte imediat, cu un
pahar de vin roşu, demisec, la temperatura camerei.

Spre deosebire de
celelalte provincii româneşti, Transilvania se remarcă prin preparatele cu
multe calorii, în care predomină carnea de porc. Gastronomia este influenţată de specificul zonei, de podiş sau de munte,
unde muncile în gospodărie presupun un efort fizic mai mare, cum este cazul în
Munţii Apuseni, efort care trebuie echilibrat cu mâncăruri consistente. Carnea
de porc şi de oaie, varza, cartofii şi produsele derivate din lapte sunt
folosite mult în bucătăriile din Apuseni. Se foloseşte destul de mult untură,
iar şunca, slănina afumată, ceapa şi pâinea de casă, însoţite de un pahar de
palincă sunt consumate frecvent, dacă
nu chiar zilnic. Ciorbele cu carne se aromează cu tarhon, iar supele se fac cu
găluşte sau cu tăiţei de casă. Pâinea se face în mod tradiţional din făină de
grîu şi din cartofi.

O mâncare consistentă
este mămăliga toponită, asemănătoare bulzului din zona Munteniei sau a
Bucovinei. I se mai spune şi mămăligă în straturi. Se pregăteşte într-o tavă,
într-o cratiţă sau într-un vas de lut. Avem nevoie de cârnaţi, pe care îi tăiem
în bucăţi mici şi de carne de porc, pe care o tăiem în cubuleţe, toate acestea
rumenindu-le într-un ceaun. Separat, facem o mămăligă moale din care întindem
un strat subţire într-un vas, uns în prealabil cu grăsimea în care am rumenit
carnea şi cârnaţii. Deasupra acestui prim strat de mămăligă, împrăştiem carnea,
cârnaţii şi nişte jumări de porc, după care întindem un nou strat de mămăligă,
peste care punem nişte brânză sărată de oaie, sfărâmată sau rasă, acoperită
apoi de un nou strat de mămăligă. Deasupra ultimului strat de mămăligă se poate
întinde un ou bătut şi se lasă la copt. După ce s-a rumenit, înainte de a o
servi, turnăm deasupra şi puţină smântână.

Un alt preparat
specific are şi denumirea de origine: tocană moţească, cu carne de porc şi cu cârnaţi, după numele celor care
trăiesc în Apuseni. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de jumătate de kg de
cârnaţi afumaţi, de 3 … 4 cepe şi de doi ardei graşi. Ceapa, tocată mărunt, o
călim puţin în ulei sau, dacă respectăm reţeta moţească, în untură sau
unsoare cum se mai spune în Apuseni. Adăugăm carnea tăiată în cubuleţe,
precum şi cârnaţii tăiaţi rondele. Lăsăm totul la prăjit ca să se rumenească
puţin, apoi turnăm apă şi lăsăm la fiert. După ce a scăzut zeama, adăugăm
puţină smântănă, boia de ardei şi sare, după gust. Se serveşte imediat, cu un
pahar de vin roşu, demisec, la temperatura camerei.