Premierul Islandei a devenit, marţi, primul om politic european victimă a dezvăluirilor care au arătat cum şefi de state, politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale s-au folosit de zeci de paradisuri fiscale pentru a-şi ascunde banii de sistemul de taxe din ţările lor. Ancheta jurnalistică este efectuată în comun de peste 100 de instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din Arhivele Secrete ale Societăţii de consultanţă Mossack Fonseca, a patra casă la nivel mondial de avocatură offshore, cu sediul în Panama, de unde şi denumirea generică a acestor documente – Panama Papers.
Documentele de arhivă relevă că, începând din 1977 până în 2015, Societatea Mossack Fonseca a creat sau administrat peste 214.000 de entităţi offshore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări şi teritorii, inclusiv din România. Rise Project, o comunitate de jurnalişti care investighează crima organizată şi corupţia din România, a avut acces la date. Directorul executiv, Paul Radu, a promis dezvăluiri despre oameni importanţi din ţară: « Avem în lucru peste 100 de nume care au folosit firme offshore, atât în afaceri din ţară, cât şi, să spunem, pentru deschiderea unor conturi bancare în alte părţi ale lumii.
Lucrăm la asta, vom avea foarte multe materiale pe Rise Project toată luna aceasta şi probabil şi luna viitoare. Sunt oameni din toate domeniile, dar nu pot să vă dau acum detalii. O să vă spun că este vorba şi de oameni de afaceri, avocaţi, oameni din diverse industrii, cum este industria petrolului, mineritului… sunt o grămadă de industrii, sunt unii dintre cei mai puternici afacerişti din ţară, sunt multe nume la care noi lucrăm şi, pe măsură ce aflăm despre cine este vorba, facem investigaţia, facem ancheta şi, evident, le vom publica pe Rise. »
Fiscul din România a anunţat, deja, că un grup de lucru format din inspectori antifraudă, inspectori fiscali şi inspectori specializaţi în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informaţiilor fiscale şi executări silite începe să verifice informaţiile apărute în urma investigaţiilor Panama Papers. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) va analiza, şi ea, aceste informaţii, pentru a se stabili dacă în dosarele actuale sau cele deja soluţionate există date care pot confirma detaliile apărute în urma anchetei.
Nu în ultimul rând, comisia de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor a informat că trimite invitaţii reprezentanţilor Fiscului şi Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor pentru discuţii pe marginea Documentelor Panama. Miza tuturor acestor demersuri este extrem de importantă, în condiţiile în care autorităţile române încearcă din răsputeri, de câţiva ani, să juguleze fenomenul corupţiei, al furtului din bani publici sau al clădirii de averi prin devalizare de bunuri.
