Radio România Internațional

Tag: Panama papers

  • Parlamentul European: start înscrieri Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism

    Parlamentul European: start înscrieri Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism

    Fără jurnalism independent nu existăo societate liberă.

    Sunt cuvintele rostite de fostul președinte al Parlamentului European, David Sassoli, în octombrie 2021, la prima ceremonie de acordare a premiului Daphne Caruana Galizia. O distincție care poartă numele unei jurnaliste malteze, specializată în investigații anticorupție. A făcut reportaje despre spălarea de bani, crima organizată, vânzarea cetățeniei și implicarea guvernului de la Valetta în scandalul Panama Papers, privind ascunderea banilor în așa numitele paradisuri fiscale.

    Jurnalista a fost hărțuită și amenințată, apoi asasinată în octombrie 2017 într-un atac cu mașină-capcană. Moartea ei a dus la proteste de amploare în întreaga țară.

    Dacă ne uităm atent la subiectele pentru care jurnaliștii sunt uciși, aproape întotdeauna este vorba despre aceleași domenii pentru care Daphne și-a pierdut viața: corupție, spălare de bani, încălcarea drepturilor omului, mediu…a atras atenția Laurent Richard, jurnalist implicat în proiectul Pegasus, primul câștigător al premiului acordat de Parlamentul European. A fost recompensată astfel munca a peste 80 de reporteri din 10 țări. Ancheta lor a scos la iveală faptul că activiști, jurnaliști și avocați din întreaga lume au fost spionați de guverne autoritare cu ajutorul unuo software vândut de o companie israeliană de supraveghere.

    Pentru noi, distincția este un mesaj pentru toţi cei care ameninţă libertatea presei. Poţi ucide un jurnalist, dar întotdeauna va fi cineva care să îi ducă munca mai departe, crede unul dintre realizatorii documentarului premiat anul trecut, jurnalistul francez, Carol Valad. Alături de Clément Di Roma, un alt jurnalist francez, stabilit în Rwanda, el a realizat o peliculă despre implicarea grupului de mercenari ruși Wagner, apropiat Kremlinului, în violențele din Republica Centrafricană. Cei doi au dus la bun sfârșit investigațiile a trei colegi ruși, asasinați în 2018 în timp ce investigau grupul.

    Cei care vor săparticiple la ediţia din acest an se pot înscrie până pe 31 iulie. Câștigătorul va fi ales de un juriu independent format din reprezentanți ai presei și ai societății civile, iar premiul este în valoare de 20 de mii de euro. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la mijlocul lunii octombrie, în preajma zilei în care a fost asasinată Daphne Caruana Galizia.


  • Parlamentul European susține impozitarea cu 15 la sută a profitului marilor companii

    Parlamentul European susține impozitarea cu 15 la sută a profitului marilor companii

    Nu este vorba de o propunere venită din partea Uniunii Europene. Discutăm despre punerea în practică a unei înțelegeri obținute la nivel global. Mai bine de o sută de țări din întreaga lume și-au dat acordul pentru această înțelegere, a afirmat la dezbaterile care au precedat votul din Parlament eurodeputatul Luděk Niedermayer.

    Și într-adevăr este vorba de acordul obținut anul trecut, în octombrie, de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind impozitarea companiilor multinaţionale cu cel puțin 15 la sută din profitul obținut anual începând din 2023. Acordul a fost obţinut după doi ani de negocieri intense care au avut ca scop adaptarea sistemului fiscal internaţional la secolul 21, în contextul digitalizării economiilor.

    S-a ținut însă cont și numeroasele scandaluri de evaziune fiscală din ultimii ani. Cele mai multe valuri a făcut dosarul Panama Papers. Amploarea a fost dată de sumele vehiculate, de mecanismele juridico-financiare făcute publice, dar și de țările, companiile sau persoanele asociate, de la președinți și premieri până la artiști și oameni de fotbal.

    În centru s-a aflat cabinetul de avocatură Mossack Fonseca din Panama, care i-ar fi ajutat, potrivit dezvăluirilor apărute în presă, pe mai marii lumii să-şi ascundă averile, iar în unele cazuri chiar să spele bani. Totul s-ar fi făcut prin intermediul unor societăți offshore care permit plasarea de active în teritorii cu taxe și impozite foarte scăzute.

    Este o zi importantă pentru fiscalitatea europeană. Pentru că le arătăm cetățenilor europeni că facem un prim pas către scăderea interesului pentru paradisurile fiscale,a spus un alt europarlamentar, Claude Gruffat.

    Iar votul din plen a arătat că aproape două treimi din membrii legislativului comunitar au fost de acord cu propunerea Comisiei de a implementa rapid acordul obținut de OCDE. Termenul limită ar urma să fie 31 decembrie, dar spre deosebire de executivul comunitar care și-ar dori ca impozitul să se aplice societăților cu o cifră de afaceri de cel puțin 750 de milioane de euro pe an, Parlamentul European vrea o revizuire anuală a acestui prag.

    Ultimul cuvânt îl are acum Consiliul, din care fac parte reprezentanții statelor membre și care trebuie să țină însă cont de avizul legislativului comunitar.


  • Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Miniştrii din
    statele Uniunii Europene au adoptat la începutul săptămânii trecute, pe 7
    octombrie, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări
    ale dreptului Uniunii, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI),
    care s-a desfăşurat la Luxemburg.



    Directiva
    privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii
    acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării
    banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii,
    siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului
    înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul
    Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data
    publicării.


    Directiva este
    necesară deoarece protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE
    este fragmentară și inegală.



    Christian
    Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisie Europene ne-a spus mai multe: În urma scandalurilor recente de tip Dieselgate, Panama Papers sau
    revelaţiile Cambridge Analytica, a devenit clar că avertizorii pot juca un rol
    foarte important în dezvăluirea unor activităţi ilegale, ce dăunează
    interesului public sau stării de bine a cetăţenilor sau a societăţii. A fost
    important pentru Comisia Europeană să vină cu această propunere, stabilind
    astfel noi standarde la nivelul întregii Uniuni Europene pentru
    avertizorii de integritate, pentru aceia ce lucrează în interesul public, să
    creeze canale sigure de raportare a ilegalităţilor, dar şi să îi protejeze,
    astfel încât să nu sufere de pe urma concedierilor sau de pe urma altor forme de
    răzbunare.


    Odată intrată
    în vigoare directiva, ţările membre UE vor avea doi ani la dispoziţie, pentru
    transpunerea ei în legislaţia naţională    , ne-a mai spus interlocutorul nostru
    şi a precizat ce noutăţi aduce această directivă:

    Directiva prevede ca companiile să creze
    canale sigure pentru raportarea disfuncţionalităţilor. Astfel companiile ce au
    mai multe de 50 de angajați sau
    municipalitățile cu peste 10 000 de locuitori trebuie să creeze canale sigure
    de raportare interne. Apoi trebuie să existe o ierarhie de 14 canale, astfel
    încât avertizorii să fie încurajaţi să folosească canalele interne, din cadrul
    organizaţiilor, dacă ei consideră că aceasta este posibil, iar apoi să se
    adreseze publicului şi autorităţilor. Acesta este un element nou şi important.
    Iar un altul este protejarea avertizorilor împotriva concedierilor sau
    intimidărilor, pentru că s-a descoperit că 36% dintre lucrătorii ce raportează
    comportamente incorecte au de suportat de pe urma represaliilor.

  • Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Comisia
    Europeană     propune măsuri de protecţie suplimentare pentru avertizorii de
    integritate     (whistleblowers). Acestea ar urma să garanteze un nivel ridicat de
    protecţie persoanelor care denunţă încălcări ale dreptului comunitar    , prin
    stabilirea unor noi standarde aplicabile la nivelul Uniunii Europene. Noul act
    legislativ va crea canale sigure de raportare atât în cadrul unei organizaţii,
    cât şi către autorităţile publice. De asemenea, acesta va proteja avertizorii
    de integritate împotriva retrogradării, concedierii şi altor forme de
    represalii.

    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a
    subliniat rolul important pe care îl pot îndeplini avertizorii de integritate
    aducând la lumina zilei activităţi ilegale care dăunează interesului public şi
    bunăstării cetăţenilor şi a societăţii.
    Multe dintre recentele scandaluri, precum Dieselgate, LuxLeaks şi Panama
    Papers     sau cel provocat de dezvăluirile în curs cu privire la Cambridge
    Analytica    , nu ar fi fost niciodată aduse la lumina zilei dacă în interiorul
    organizaţiilor respective nu ar fi existat voci suficient de curajoase pentru a
    se exprima. Numai că persoanele respective şi-au asumat riscuri considerabile,
    inclusiv legate de integritatea lor fizică sau de carierele lor. Avertizorii de
    integritate pot adesea plăti scump pentru acţiunile lor. De aceea, consider că
    trebuie să îi protejăm mai mult decât o facem în prezent.

    Propunerea prezentată de Comisie le va
    oferi o protecție la nivelul întregii UE persoanelor care trag semnalul de
    alarmă cu privire la încălcări ale legislației UE din domeniile următoare:
    achizițiile publice; serviciile financiare, spălarea banilor și finanțarea
    terorismului; siguranța produselor; securitatea transporturilor; protecția
    mediului; securitatea nucleară; siguranța alimentară și siguranța hranei pentru
    animale, sănătatea și bunăstarea animalelor; sănătatea publică; protecția
    consumatorului; viața privată, protecția datelor și securitatea rețelelor și a
    sistemelor informatice. Această protecție se aplică, de asemenea, denunțurilor
    privind încălcări ale normelor Uniunii în materie de concurență, încălcări ale
    normelor privind impozitul pe profit și abuzurilor din domeniu, precum și
    denunțurilor care semnalează prejudicii aduse intereselor financiare ale UE.
    Comisia încurajează statele membre să depășească acest standard minim și să
    creeze, pe baza acelorași principii, cadre cuprinzătoare pentru protecția
    denunțătorilor de nereguli.


  • Taxe: opt jurisdicţii scoase de pe lista neagră a UE

    Taxe: opt jurisdicţii scoase de pe lista neagră a UE

    Lista neagra a paradisurilor fiscale a fost revizuită de miniștrii europeni de finanțe, aceeași care au întocmit documentul la începutul lunii decembrie. Lista, o premieră în istoria Uniunii, a apărut în urma numeroaselor scandaluri de evaziune fiscală. A fost mai întâi ‘LuxLeaks’ la finele lui 2014, apoi ‘Panama Papers’ în aprilie 2016 şi ‘Paradise Papers’ în noiembrie anul trecut.

    Cele mai multe valuri a făcut scandalul Panama Papers. Amploarea a fost dată de sumele vehiculate, de mecanismele juridico-financiare facute publice, dar și de țările, companiile sau persoanele asociate, de la președinți și premieri până la artiști și oameni de fotbal. În centru s-a aflat cabinetul de avocatură Mossack Fonseca din Panama, care i-ar fi ajutat, potrivit dezvăluirilor apărute în presă, pe mai marii lumii să-şi ascundă averile, iar în unele cazuri chiar să spele bani. Totul s-ar fi făcut prin intermediul unor societăți offshore care permit plasarea de active în teritorii cu o fiscalitate foarte scăzută.

    Acum Panama promite să-şi schimbe regulile privind transparenţa şi cooperarea în domeniul fiscal și cel puțin, pentru moment scapă de lista neagră a Uniunii Europene care cuprindea initial 17 state și teritorii din afara spațiului comunitar. Cooperare au promis și Barbados, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Grenada, Macao, Mongolia şi Tunisia. Toate aceste țări sunt acum pe o așa numită listă gri, care ajunge acum la 55 de state. Ce înseamnă această etapă explică Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice și financiare: Lista gri cuprinde țările care și-au asumat angajamente de bună conduită în materie fiscal, conforme cu standardele internaționale de bună guvernanță. Toate aceste angajamente trebuie strict monitorizate, de aceea mi-aș dori ca ele să fie făcute publice. Nu putem cere altora să dea dovadă de transparență, iar noi să nu fim. Îmi doresc ca organizațiile nonguvernamentale, presa și cetățenii să poată ști despre ce este vorba, ce se va schimba. La sfârșitul anului vom vedea dacă aceste angajamente au fost puse sau nu în practică și vom decide dacă aceste țări vor fi scoase și de pe această listă gri sau se vor întoarce pe cea neagră.

    Miniștrii europeni de finanțe nu au ținut totuși cont de solicitarea comisarului Pierre Moscovici și au decis să nu facă publice angajamentele luate de cele 8 state scoase de pe lista neagră.

    Este și motivul pentru care mai mulți europarlamentari și-au manifestat public nemulțumirea. Decizia este o mărturisire a eșecului. Eliminarea Panama, unul dintre cele mai prolifice paradisuri fiscale din lista neagră, este un semn dezastruos în lupta împotriva evaziunii fiscale , a spus pentru Reuters Markus Ferber, vicepreședinte al comisiei economice a Parlamentului European. În opinia sa, miniștrii ar fi trebuit să extindă lista și să includă și țări sau jurisdicții ale Uniunii, cum ar fi Malta și teritoriile de peste mări ale Marii Britanii.​


  • Acţiunile la purtător

    Acţiunile la purtător

    Europarlamentarii Cătălin Ivan, din România, şi Ana Gomes, din
    Portugalia, ambii membri ai Comisiei Speciale Panama Papers din cadrul
    Parlamentului European, şi-au unit eforturile pentru combaterea corupţiei şi
    spălării banilor în cadrul Uniunii. Cea mai recentă iniţiativă a celor doi
    vizează România, mai exact acţiunile la purtător, o campanie pentru
    interzicerea acestora fiind lansată de curând.

    Sume uriaşe de bani sunt ascunse de cetăţeni europeni în ţări din afara
    Uniunii, atrage atenţia europarlamentarul Cătălin Ivan, membru al Comisiei de
    Control Bugetar şi al Comisiei Speciale de Anchetă Panama Papers. Cătălin Ivan
    a declarat că, deşi aceste sume nu sunt cunoscute, există estimări potrivit
    cărora peste 6000 de miliarde de euro ar fi ascunse în conturi off-shore ale
    unor cetăţeni europeni, iar astfel de activităţi economice reprezintă un
    pericol.


    Riscurile sunt imense. Astfel de acţiuni la purtător sau firme
    off-shore cu acţionariat ascuns pot să ascundă multe lucruri. Pot să ascundă,
    de exemplu, finanţarea unor celule teroriste. Pot să ascundă crimă organizată.
    Şi tot felul de lucruri care sunt nocive pe multe planuri: social, economic,
    politic… E obligatoriu să introducem transparenţă în tot ce înseamnă economie.


    Parlamentul şi Consiliul European au
    adoptat, în 2014, o a patra directivă menită să prevină spălarea banilor şi
    finanţarea grupărilor teroriste, însă aceasta nu a fost transferată în
    legislaţie în toate ţările membre, iar România se numără printre acestea.
    Europarlamentarul Cătălin Ivan a lansat, în cadrul Comisiei de Control Bugetar,
    şi o iniţiativă privind formarea unui mecanism la nivel european de recuperare
    a averilor ascunse în afara Uniunii.


    Foarte mulţi îşi creează averi uriaşe din fraudă, corupţie, crimă
    organizată, tot felul de astfel de activităţi ilegale, dar îşi protejează
    aceste averi în afara UE, în ţări care nu colaborează foarte bine cu UE, unde
    nu ai acces la informaţii, de unde este cumplit de greu şi foarte costisitor să
    obţii informaţii şi să recuperezi sumele respective, niciun stat neavând sume
    atât de mari alocate recuperării banilor scoşi în afară. Şi atunci trebuie să
    creăm un mecanism ca la nivel european să colaborăm, să gestionăm baza de date
    împreună, să avem relaţii negociate cu statele respective, la pachet, toate
    cele 27 de state UE. Şi acest mecanism să ajute toate statele să recupereze
    mult mai uşor sumele scoase în afara UE.



    Tot în cadrul
    eforturilor de combatere a corupţiei şi spălării banilor, Cătălin Ivan a
    lansat, recent, şi în România o iniţiativă de interzicere totală a acţiunilor
    la purtător. Acest tip de instrumente financiare nu sunt înregistrate pe numele
    titularului, astfel încât acesta este greu de identificat. De asemenea,
    transferul între părţi este foarte greu de controlat. Iniţiativa lui Cătălin
    Ivan este sprijinită de euro-parlamentarul portughez Ana Gomes, vicepreşedinte
    a comisiei speciale Panama Papers, dar şi de o serie de organizaţii din
    România, între care Blocul Naţional Sindical, Rise Project, Funky Citizens şi
    Transparency International. Acţiunile la Purtător au fost, de altfel, interzise
    deja în mai multe ţări europene, cel mai recent în Portugalia.


  • IWF nimmt Panama Papers unter die Lupe

    IWF nimmt Panama Papers unter die Lupe

    Die Finanzminister der G20, der Gruppe der wichtigsten Wirtschaften der Welt sind Ende letzter Woche in der US-Hauptstadt zu den Frühlingstreffen des IWF und der Weltbank zusammengekommen. Diese erzielten das Einvernehmen gemeinsam in der sogenannten Panama Papers Affäre zu handeln. Zum ersten Mal auf einer so hohen Ebene und zum ersten Mal einstimmig hat man betont, dass nur durch die Transparenzsteigerung der internationalen Finanzen die Verwendung von Steuerparadiesen für Korruption, Steuerhinterziehung, Finanzierung des Terrorismus und Geldwäsche gehindert werden kann.



    Wir erinnern daran, dass eine Untersuchung von rund hundert Publikationen weltweit zur Enthüllung einiger Konten von politischen Entscheidungsträgern und Prominenten in Steuerparadiesen geführt hat. Die Unterlagen wurden unter der Bezeichnung Panama Papers ausgeführt. Die G20 nahm in dieser Affäre Stellung und forderte die Aufhebung des Geheimnisses über Offshore-Gesellschaften und die Zusammenstellung einer schwarzen Liste der Steuerparadiese. Sie forderte dem Weltforum für Transparenz der OSZE, bis Oktober, Ma‎ßnahmen zu treffen, die den Staaten einen besseren Zugriff auf Informationen über jene ermöglichen, die sich hinter Scheinfirmen in Steuerparadiesen verstecken.



    Die Initiative wurde von der IWF-Generalleiterin Christine Lagarde begrü‎ßt. Diese erklärte, dass die internationalen Bemühungen zur Bekämpfung der Steuerhinterziehung schon einige Jahre zurück liegen. Allerdings muss man jetzt diese Gelegenheit ausnutzen, um klare Regeln auf globaler Ebene zu setzen: Das Problem, so Lagarde, ist, dass alle Länder sich an einem solchen Regelsystem für Transparenz beteiligen müssen. Denn, wenn es kleine Lücken im System gibt, dann wird es einfallsreiche Menschen geben, die diese Lücken ausnutzen werden.“



    NROs und die Presse behaupten, dass die in den Steuerparadiesen zwischen 2008 und 2014 versteckten Beträge höher als das BIP Spaniens, Russlands und Südkoreas insgesamt seien. Auch in Rumänien beschloss das Finanzamt die über rumänische Bürger in der Panama Papers Affäre aufgedeckten Informationen offiziell auszuwerten. Es wurden Ressourcen zugewiesen, um die Daten zu untersuchen, die aus offenen Quellen kommen und sich auf 100 Firmen und Privatpersonen beziehen. Die Anonymisierung und das Parken der Aktiva“ in Shell-Gesellschaften in Offshore-Territorien sind an sich nicht illegal. Die Frage, die sich stellt, ist aber, warum man diese Risiken eingehen und die Kosten für eine solche Operation tragen möchte, wenn nicht um die illegale Herkunft dieser Aktiva zu verstecken?

  • FMI şi problema corupţiei

    FMI şi problema corupţiei

    Miniştrii de finanţe din G
    20, grupul celor mai importante economii ale lumii, aflaţi, la sfârşitul
    săptămânii trecute, în capitala SUA,
    pentru reuniunile de primăvară ale FMI şi BM, au făcut front comun în
    scandalul Panama Papers.

    Pentru prima dată la un asemenea nivel şi într-o
    asemenea unanimitate, s-a reafirmat că doar transparentizarea finanţelor
    internaţionale poate să împiedice utilizarea paradisurilor fiscale pentru
    corupţie, evaziune fiscală, finanţarea terorismului sau spălarea banilor.

    Amintim că o anchetă realizată de circa o sută de publicaţii din întreaga lume
    a dus la dezvăluirea unor conturi în
    paradisuri fiscale aparţinând unor
    responsabili politici sau personalităţi. Documentele au fost regrupate sub denumirea de Panama Papers.
    Luând poziţie în acest scandal, ţările
    din G 20 au cerut înlăturarea secretului legat de companiile
    off-shore şi stabilirea unei liste negre a paradisurilor fiscale. Ele au cerut
    Forumului Mondial pentru Transparenţă al Organizaţiei pentru Cooperare şi
    Dezvoltare Economică să ia, până în luna octombrie, masuri care să permită statelor un mai bun
    acces la informaţiile despre cei care se ascund în spatele companiilor-paravan
    din paradisurile fiscale.

    Iniţiativa a fost salutată de
    directorul general al FMI, Christine Lagarde, care a declarat că eforturile la
    nivel internaţional de a combate evaziunea fiscală datează de mai mulţi ani,
    dar ca acum trebuie folosit momentul prielnic şi trebuie stabilite reguli
    clare, la nivel global: Problema, a spus Lagarde, este că toate ţările trebuie să participe la
    un asemenea sistem de reguli de transparenţă, pentru că, dacă există mici
    scăpări în sistem, atunci diverse minţi creative vor găsi căi pentru a exploata
    aceste scăpări.

    Organizaţii neguvernamentale şi presa afirmă că sumele ascunse
    în paradisurile fiscale, între 2008-2014, ar fi
    mai mari decat PIB-ul Spaniei, Rusiei şi Coreei de Sud, laolaltă.

    Şi în
    România, Fiscul a decis sa verifice, oficial, informaţiile apărute în legatură
    cu cetăţenii români ale căror nume apar în scandalul Panama Papers. Au fost
    alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitor
    la identitatea a peste 100 de persoane
    fizice şi juridice despre care se crede că ar fi implicate în acest
    scandal internaţional. Anonimizarea şi parcarea activelor în shell
    companies din jurisdicţii fiscale cu regim de offshore nu este, în sine,
    ilegală; întrebarea care se pune este, însă, de ce şi-ar asuma cineva riscurile
    şi costurile asociate cu această operaţiune, dacă nu pentru a ascunde provenienţa ilegală a acestor active?

  • The IMF and the fight against tax evasion

    The IMF and the fight against tax evasion

    Finance ministers from the G20 leading economies who gathered in Washington DC last week for the spring meetings of the International Monetary Fund and the World Bank agreed on a crackdown on international tax dogging, in the wake of the Panama Papers scandal. The Group has unanimously agreed that transparency in managing international finances is the only efficient instrument in fighting tax evasion, money laundering and the financing of terrorism. We remind you that an investigation conducted jointly by around one hundred publications worldwide has exposed the offshore holdings of an impressive number of politicians, celebrities and criminals.



    These giant leaks of offshore financial records, exposing a global array of corruption and crime, have been grouped under the name of Panama Papers. Against this background, the G20 countries have agreed that secrecy around offshore companies will be lifted and an international blacklist of tax havens will be drawn up. The Group has called on the OECDs Global Forum on Transparency and Exchange of Information for Tax Purposes to take some measures, by October, which should ease states access to information on the identity of the people hiding behind shell companies in tax havens.



    The IMF chief, Christine Lagarde, hailed the initiative, saying that international efforts to fight tax evasion have been constant in the past few years. Lagarde has said: The IMF very strongly welcomes and supports this new momentum to fight corruption and tax evasion… we at the IMF will question whether the technical assistance that we provide to anti-money laundering and to counter-terrorism financing can be better leveraged to identify what more is needed in terms of implementation.



    According to NGOs and the media, the amounts hidden in tax havens between 2008 and 2014 exceed the GDP of Spain, Russia and South Korea put together. In Romania, authorities have decided to open an investigation into the Romanian citizens whose names are mentioned in the Panama Papers. Over 100 natural persons and companies are currently investigated.


    (Translated by E. Enache)

  • Panama, exotismul afacerilor

    Panama, exotismul afacerilor

    Deşi sună îngrozitor,
    paradisul poate fi şi fiscal. La fel de nepotrivit este să asociem exoticul cu
    potlogăriile financiare. Şi, totuşi, este deja un domeniu consacrat, acesta al
    manipulării banilor în locuri superbe din lume, asociate mai ales cu turismul
    şi petrecerea timpului în moduri foarte plăcute. Exotismul a migrat astfel din
    peisaj şi turism în teoria economică şi în practica afacerilor. Colţurile de
    lume care atrag prin taxe şi legislaţie extrem de permisive au apărut încă din
    secolul al XlX-lea. În secolul XX s-au
    înmulţit rapid, stimulate de soare şi peisajul exotic.

    Cel mai recent nume
    venit în această galerie este Panama, ţara, canalul, colţul din America
    Centrală, unde activează firma germano-panameză Mossack Fonseca. Partea germană
    a fost creată în 1977 iar în 1986 a intrat în afacere şi Ramon Fonseca, avocat
    şi scriitor. La fix 40 de ani de existenţă comună, germano-panameză, firma a
    fost făcută celebră de o publicaţie germană care i-a publicat listele de
    clienţi şi foarte multe alte documente secrete. Sediul principal al firmei este
    în Panama dar birourile şi afacerile ei se desfăşoară în întreaga lume, în cele
    mai neaşteptate locuri şi niveluri. Pe listă, aşadar, găsim persoane cunoscute
    sau de-a dreptul celebre, din toată lumea şi din toate domeniile. Dar şi mai
    multe sunt companiile de tip offshore, nume asociat aproape unanim cu
    încercarea de evaziune fiscală sau de ieşire de sub rigoarea unor legi stricte,
    cum sunt cele care funcţionează prin ţările cu performanţă economică reală.

    Acum
    un an, fiscul german, care ancheta ceva speţe de spălare de bani şi evaziune
    fiscală la o mare bancă gemană, ajunge şi la Mossack Fonseca. Se pare că atunci
    s-a produs şi scurgerea masivă de informaţii care a dus la afacerea Dosarelor
    Panama de astăzi. Oricum, publicaţia germană recunoaşte că deţine aceste
    informaţii de un an. Informaţiile publicate sunt extrem de diverse, cum diverse
    sunt şi situaţiile prezentate şi punctele de vedere asupra faptelor revelate.
    Firma în cauză spune că nu este nimic ilegal în ce a făcut, că şi-a făcut
    datoria profesională de a ajuta clienţii să îşi minimizeze pierderile fiscale
    şi să-şi maximizeze profitul. Pentru unii, însă, această intenţie dă foarte rău
    la locul de muncă. Mai ales când în discuţie sunt oameni politici şi mai şi
    exercită funcţii în care au fost aleşi de cei care nu au folosit serviciile
    unei firme de paradis fiscal pentru a avea mai mulţi bani în buzunar şi a plăti
    mai puţine taxe şi impozite ţărilor lor.

    Premierul islandez şi-a dat, deja,
    demisia, premierul britanic a trebuit să dea explicaţii, iar preşedintele rus,
    fost şi el premier, pentru un mandat, a oferit acuzaţii. Miniştri şi alţi
    oficiali îşi dau, la rândul lor, demisia sau se retrag mai spre umbră,
    încercând să dispară din atenţia iscată de dosarele din Panama. Efectele asupra
    vieţii politicienilor sunt imediate, rapide şi vizibile, dar s-ar putea să fie
    singurele. Se fac anchete şi reproşuri dar nu sunt aşteptate inculpări sau
    măsuri juridice mai serioase. Desigur, anchetele naţionale ar putea evidenţia
    situaţii de neacceptat pentru un stat sau altul, fiecare ţară şi-a evidenţiat
    propriii cetăţeni sau chiar lideri pe listele din Panama şi îi priveşte, acum,
    cu alţi ochi.

    Şi totuşi, mai avem un alt efect cert, ba chiar de anvergură şi
    de perspectivă, este vorba de punerea în discuţie a fenomenului offshore. Dacă
    până acum acest tip de companii era acceptat şi utilizat, după Panama va exista
    mereu o prezumpţie de vinovăţie faţă de companiile offshore. S-a produs o clară
    şi radicală schimbare de percepţie şi nu este exclus ca ţările mai hotărâte să
    ia chiar măsuri legislative împotriva acestui tip de afaceri, cu spaţii ample
    şi nevăzute, sinonime cu ilegalitatea.

  • Bukarest will bessere Gesetze für die Bekämpfung der Steuerhinterziehung

    Bukarest will bessere Gesetze für die Bekämpfung der Steuerhinterziehung

    Alles fing mit der Suche nach Lösungen an, um niedrigere Gebühren und Steuer zu zahlen. Es ist nicht illegal, dass Personen mit viel Geld diese offshores bevorzugt haben, doch vielleicht unmoralisch. Aber auch in diesem Fall gibt es gegen-Argumente. Finanzfachleute haben später ein Alarmzeichen gegeben und behaupteten, die Steuerparadiese sei mehr als eine einfache Mechanik der Optimisierung der Steuerzahlung geworden, sie eskamotieren eventuelle Probleme im Residenzstaat. Unter dem Schutz der Anonymität kann durch diese offshores steuerfreies Geld oder illegal gewonnenes Geld versteckt werden.




    Der jungste Mega-skandal Panama Papers beweist, dass Staatschefs, Politiker, Milliardäre, Sportler, Finanzinstitutionen aber auch Verbrecher in über zwanzig Steuerparadiese ihr Geld versteckt haben. Das globaltätige Rechtsdienstleistungsunternehmen mit dem Sitz in Panama-Stadt hat seit 1977 bis 2015 über 214.000 Briefkastenfirmen gegründet. Die Kunden stammen aus mehr als 200 Länder und Territorien, einschließlich Rumänien. Der sozialdemokratische Euroabgeordneter Victor Negrescu erinnerte daran, dass laut der rumänischen Presse, die Summen, die von den rumänischen Geschäftsleuten versteckt wurden, gleich mit dem Haushalt für Gesundheit oder höher als der Haushalt für Jugend seien. Neculae Plăiaşu, Vorsitzender der Behörde für Geldwäscheprävention und -bekämpfung, kam mit konkreten Zahlen:




    Im Zeitraum 2003 – 31. März 2016 wurden 286 physische und juristische Personen eingetragen, die Außentransfers und Einkassierungen in Panama durchgeführt haben. 21,7 Millionen Euro ein und 50,5 Millionen Euro aus.




    Neculae Plăiaşu hob hervor, die von ihm geleitete Behörde habe im vergangenen Jahr 13 mal die Generalstaatsanwaltschaft und 6 mal den Rumänischen Nachrichtendienst hinsichtlich der verdächtigen Finanzaktivitäten informiert. Der Vorsitzende der Nationalen Agentur der Finanzverwaltung Dragoş Doroş erklärte, rumänische Bürger oder Unternehmen, die in Rumänien tätig sind, seien der Geldwäsche verdächtigt. Ihre Namen seien in den Panama-Papers zu finden. Der Rumänische Fiskaldienst hat Demarchen gestartet, um alle Daten zu erhalten. Dragoş Doroş dazu:




    In diesem Moment müssen wir die fiskalischen Informationen mit viel Aufmerksamkeit betrachten. Derartige Informationen kännen nicht in ein paar Tagen festgelegt werden. Kein Fiskaldienst in Europa hat bis jetzt ein Ergebnis bekanntgemacht.




    Die Vorsitzenden des Rumänischen Fiskaldienstes und der Behärde für Geldwäscheprävention und -bekämpfung plädierten für die Verbesserung des nationalen Gesetzrahmens für die Bekämpfung der Steuerhinterziehung.

  • La Roumanie et les « Panama Papers »

    La Roumanie et les « Panama Papers »

    ‘Les jours de gloire’ des paradis fiscaux remontent au lendemain de la Seconde Guerre Mondiale. Tout a commencé par la quête de solutions permettant de payer des taxes et des impôts plus bas. Il n’y a rien d’illégal à ce que les riches aient préféré ces sociétés offshore. Le fait est tout au plus immoral. Pourtant, même dans ce dernier cas de figure, il existe des contre- arguments! Les experts financiers ont par la suite tiré la sonnette d’alarme et montré que les paradis fiscaux étaient devenus bien plus qu’un simple mécanisme d’optimisation du paiement des taxes. Ils dissimulent, au fait, d’éventuels problèmes dans l’Etat de résidence. A l’abri de l’anonymat, ces sociétés extraterritoriales font circuler de l’argent non fiscalisé ou provenant de circuits illégaux.

    Le récent scandale connu sous le nom de « Panama Papers », révèle que certains chefs d’Etat, politiciens de haut rang, milliardaires, ainsi que personnalités célèbres, sportifs, institutions financières ou réseaux criminels se sont servi de plus 20 paradis fiscaux pour cacher leur fortune. Entre 1977 et 2015, la société Mossack Fonseca, quatrième cabinet de droit offshore au monde, basé au Panama, a créé ou géré plus de 214.000 entités de ce type à l’intention de clients originaires de plus 200 pays et territoires, y compris de Roumanie.

    Le député européen social-démocrate Victor Negrescu a rappelé le fait que, selon les informations parues dans la presse locale, les sommes cachées dans ces paradis fiscaux par des hommes d’affaires roumains seraient l’équivalent de l’enveloppe destinée à la santé ou dépasseraient le montant alloué à la jeunesse.

    Neculae Plăiaşu, président de l’Office national de prévention et de lutte contre le blanchiment de capitaux en a offerts les chiffres exacts : « Dans l’intervalle 2003 – 31 mars 2016, dans la base de données de l’Office ont été enregistrées 286 personnes physiques et morales qui ont effectué des opérations d’encaissement ou de transferts d’argent depuis et vers le Panama. Concrètement, 21,7 millions d’euros sont entrés, tandis que 50,5 millions sont sortis. » Neculae Plăiaşu a également précisé que, l’année dernière, l’institution qu’il dirige avait saisi 13 fois le Parquet général près la Haute Cour de Cassation et de Justice et 6 fois le Service roumain de renseignement au sujet d’activités financières suspectes.

    Pour sa part, le président de l’Agence nationale d’administration fiscale, Dragoş Doroş, a fait savoir que des citoyens et des compagnies de Roumanie étaient soupçonnés d’activités de blanchiment d’argent en liaison avec l’affaire des « Panama Papers ». C’est la raison pour laquelle le fisc roumain a démarré des démarches pour obtenir toutes les données. Dragoş Doroş: « Il faut étudier très attentivement les informations fiscales. En plus, ce genre de données ne peut pas être établi en quelques jours. A preuve, l’absence, pour l’instant, de toute information émanant des autorités fiscales d’Europe. »

    Le président de l’Agence nationale d’administration fiscale et celui de l’Office national de prévention et de lutte contre le blanchiment d’argent ont, tous les deux, plaidé en faveur d’un meilleur encadrement de la lutte contre la fraude fiscale. (trad. Mariana Tudose)

  • Romania and the Panama Papers

    Romania and the Panama Papers

    The golden days of tax havens began after World War Two. Tax havens first appeared as a means of paying lower taxes. Using them is not considered illegal, only possibly immoral, but some may not even agree with this description. In recent years, financial experts have warned that tax havens have become more than a way of paying less tax, thus concealing a problem in the state of residence. Under the protection of anonymity, offshore companies may be used to channel untaxed or illegally obtained money.



    The recent Panama Papers scandal shows that heads of state, top-level politicians, billionaires, celebrities, sports figures and financial institutions, as well as criminal networks, have used more than 20 tax havens to hide their money. From 1977 until 2015, the Panama-based Mossack Fonseca law firm, the worlds fourth biggest offshore law firm, created and managed more than 214,000 shell companies for their clients from over 200 countries and territories, including Romania. The Social Democrat Euro MP Victor Negrescu said in a press release that according to revelations in the local media, the amount of money hidden away in tax havens by Romanian business people is equal to the countrys health care budget and more than the budget allocated to youth. Neculae Plaiasu, the head of the National Office for Prevention and Control of Money Laundering provides some specific figures:



    “From 2003 and March 2016, the Office has records of 286 natural persons and legal entities that transferred money to and from Panama. In specific figures, 21.7 million euros went in and 50.5 million came out.



    Neculae Plaiasu also said his Office last year submitted 13 reports to the General Prosecutors Office with the High Court of Cassation and Justice and another 6 to the Romanian Intelligence Service over suspicious financial activities. The president of the National Agency for Tax Management Dragos Doros says there are suspicions about Romanian citizens and companies who may have carried out money laundering activities in connection to the Panama Papers. The Agency is now working to obtain the necessary information. Dragos Doros:



    “At this point, every piece of tax information must be carefully weighed. This type of information cannot be established in a matter of days. No tax authority in Europe has so far made public its conclusion.



    Both the head of the National Agency for Tax Management and that of the National Office for Prevention and Control of Money Laundering have called for an improvement in the legal framework to prevent tax evasion.


    (Translated by C. Mateescu)

  • Die Woche 04.04 – 08.04.2016 im Überblick

    Die Woche 04.04 – 08.04.2016 im Überblick

    BNR-Bericht warnt vor Systemrisiken


    Rumänien bleibt finanziell stabil, doch die Risiken seien höher als 2015 – das geht aus dem Bericht der rumänischen Zentralbank BNR hervor. Notenbankchef Mugur Isărescu äußerte sich besorgt: Der aktuelle Bericht behält die sechs früheren Risiken bei, und fügt zwei neue hinzu: ein schweres Systemrisiko aus der unklaren und unberechenbaren Rechtslage im Finanz- und Bankwesen und zudem ein hohes Systemrisiko – ein Austritt Großbritanniens aus der EU. Es ist zum ersten Mal, dass die Notenbank ein schweres Systemrisiko erkennt. In den letzten sechs Monaten haben sich Rechtsetzungsvorstöße zur Regulierung von Finanzen und Banken intensiviert, bei denen es sich um die rückwirkende Abänderung von Verträgen zwischen Kunden und Banken handelt. Das Gesetz zur Leistung an Erfüllungs stattt bei Immobilienkrediten ist der bekannteste davon. Zentralbankchef Isarescu nannte auch das sinkende Vertrauen der Anleger in die Wirtschaft der Schwellenländer sowie die Flüchtlingskrise.



    DNA-Chefin Kövesi bestätigt


    Laura Codruţa Kövesi, die im Moment erfolgreichste Staatsanwältin Rumäniens, darf die Nationale Antikorruptionsbehörde DNA für weitere drei Jahre führen. Präsident Klaus Iohannis hatte ihre bisherige Arbeit wiederholt gelobt; auch der Oberste Richterrat hatte gegen ihre Nominierung durch Justizministerin Raluca Prună nichts einzuwenden.



    Krankenhausärzte drohen mit Warnstreik


    Am Donnerstag, dem Weltgesundheitstag, protestierten hunderte Mediziner vor dem Gesundheitsministerium, während ihre Gewerkschafter mit der Führung verhandelten. Sie sind unzufrieden, weil das Gesetz zur einheitlichen Lohnpolitik nicht umgesetzt wird und nicht alle Ärzte den Mindestlohn von umgerechnet etwa 280 Euro bekommen. Sie fordern, dass sämtliche Zulagen aufgrund der neuen Gehaltslage berechnet und ihnen voll ausgezahlt werden. Außerdem verlangen sie, dass die maximale Arbeitszeit eingehalten wird. Bis ihren Forderungen nachgekommen wird, wollen sie ab nächster Woche täglich für zwei Stunden die Arbeit niederlegen. Auch ein großer Teil der Hausärzte hat sich aus Protest geweigert, zwischen dem 1. und dem 4. April Rezepte für subventionierte Arzneimittel auszustellen und Patienten an Fachärzte zu verweisen. Sie protesitieren dagegen, dass die Krankenkasse ihre Dienstleistungen nicht mehr abrechnet, weil der Rahmenvertrag zwischen Kasse und Ärzten nicht verlängert wurde. Jetzt verlangen sie höhere Haushaktzuwendungen und eine transparentere Rechtslage.



    Strafermittlungen zur rumänischen Revolution von 1989 werden wiederaufgenommen


    Die Einstellung des Verfahren im Oktober letzten Jahres sei nach Ansicht des amtierenden Generalstaatsanwalts Bogdan Licu unbegründet und unrechtmäßig gewesen – die Ermittlungen waren unvollständig und haben wichtige Unterlagen ignoriert. Eine Verjährung der damaligen Straftatenmit Todesfolge käme nicht in Frage, sagte er. Der Europäische Gerichtshof für Menschenrechte hatte im Februar 2016 den rumänischen Staat zur Zahlung von Schadenswiedergutmachungen an mehrere Bürger verurteilt, weil die Gewalt gegen Demonstranten im Dezember 1989 nicht ausermittelt wurde. Die Bedeutung des Verfahrens für die rumänische Gesellschaft hätte die Behörden motivieren sollen, es zügig zu bearbeiten. Dass so viel Zeit verstrichen sei schade einer Unterschung und riskiere, den Erfolg zu beeinträchtigen.Nach amtlichen Daten sind im Dezember 1989 über 1.100 Menschen getötet worden, weitere 3.000 wurden verletzt.



    Panama Papers in Rumänien


    Die rumänische Sonderstaatsanwaltschaft zur Bekämpfung des Organisierten Verbrechens und des Terrorismus will aus der Veröffentlichung der so genannten “Panama Papers zu den Briefkastenfirmen in Steuerparadiesen offenbar Konsequenzen ziehen. Auch die Steuerverwaltung wird die Erkenntnisse prüfen. Nach Daten des Handelsregisters kontrollieren 186 Off-shore-Firmen aus Panama 137 rumänische Unternehmen. Die Panama Papers werden nächste Woche auch im Haushaltsausschuss im Parlament diskutiert. Präsident Klaus Iohannis kritisierte rumänische Geschäftsleute, die ihre Unternehmen in Steurparadiesen registrieren lassen. Es sei moralisch, dass Steuern dort bezahlt werden, wo der Gewinn erwirtschaftet wird, so Klaus Iohannis. Die Steuerbehörden in mehreren Ländern haben nach den Enthüllungen aus Datenbeständen der Anwaltsfirma Mossack Fonseca Untersuchungen begonnen.


  • La semaine du 04 au 09 avril 2016

    La semaine du 04 au 09 avril 2016

    Nouveau rapport de la Banque centrale de Bucarest



    La Roumanie demeure stable du point de vue financier, pourtant les risques qui pourraient mener à la détérioration de cette situation ont augmenté par rapport à 2015 — indique la Banque centrale de Bucarest dans un communiqué. Son gouverneur, Mugur Isărescu, explique: « L’actuel rapport maintient les six risques mentionnés par le rapport précédent, auxquels il ajoute deux autres : un premier risque systémique sévère concerne le cadre législatif incertain — et, j’ajouterais imprédictible — dans le domaine financier et bancaire ; le second risque systémique est lié à l’éventuelle sortie du Royaume Uni de l’UE. C’est pour la première fois que la Banque centrale signale un risque systémique sévère. Depuis 6 mois, on assiste à une multiplication des initiatives législatives censées réglementer le domaine financier et bancaire — en intervenant rétroactivement sur les contrats signés entre les banques et les clients. La loi sur les crédits immobiliers est la plus connue initiative de ce genre. »



    Le rapport de la Banque centrale signale également parmi les risques les éventuelles fluctuations de la confiance des investisseurs par rapport aux marchés émergents et la crise des réfugiés.




    Laura Codruţa Kovesi — nouveau mandat à la tête de la Direction nationale anti-corruption



    Laura Codruţa Kövesi, procureure en chef de la Direction nationale anti-corruption, a été reconduite à ce poste pour un nouveau mandat de trois ans. Le président Klaus Iohannis a maintes fois déclaré qu’il en appréciait l’activité, ainsi que les résultats impressionnants de l’institution qu’elle dirige. La nomination de Laura Codruţa Kövesi a été faite par la ministre de la justice, Raluca Prună, après avoir reçu l’aval du Conseil Supérieur de la Magistrature.




    Protestations des médecins roumains



    Les médecins de Roumanie menacent de lancer une grève d’avertissement. Jeudi, à l’occasion de la Journée mondiale de la Santé, des centaines de médecins ont protesté devant le ministère de tutelle, alors que le leurs représentants étaient en train de négocier avec les responsables de cette institution. Les mécontentements du personnel sanitaire sont liés à l’application de la loi visant le salaire unitaire dans le système de Santé. Les médecins exigent également l’octroi de tous les bonus, calculés à partir du salaire net et le respect du temps légal de travail et de repos. En attendant une réponse, les médecins envisagent d’arrêter le travail pendant deux heures par jour à partir de la semaine prochaine.



    Mécontents du projet du nouveau contrat-cadre avec la Caisse nationale d’assurance maladie, pendant deux jours les médecins traitants ont refusé de délivrer des ordonnances partiellement remboursées et des recommandations pour consulter un spécialiste. Les médecins traitants exigent que ce contrat-cadre, reporté de trois mois, soit renégocié, que les fonds alloués à la médecine primaire soient doublés et que des amendements législatifs soient adoptés, entraînant une détente fiscale et une transparence des dépenses.




    Réouverture du dossier de la révolution



    Réouverture du dossier de la révolution, portant sur les événements qui ont mené à la chute du régime communiste en décembre 1989. Selon le procureur général par intérim de la Roumanie, Bogdan Licu, le classement de ce dossier, en octobre dernier, par les Parquets militaires est dépourvu de fondement et illégal, la décision en ce sens reposant sur des enquêtes incomplètes qui ignorent des documents essentiels. Bogdan Licu a également précisé que ce dossier n’était pas frappé de prescription de la responsabilité pénale.



    Rappelons que la Roumanie a été condamnée par la Cour européenne des droits de l’homme (CEDH) pour les retards pris dans le traitement du “dossier de la révolution”. Les autorités roumaines auraient dû l’instruire avec célérité, vu son importance pour la société, a souligné la Cour. Plus le temps passe, plus cela nuit à l’enquête et risque de compromettre définitivement les chances de la mener à bonne fin, a-t-elle estimé. Selon les statistiques officielles, quelque 1.100 personnes sont mortes et trois milliers ont été blessées en décembre ’89.




    “Panama Papers” en Roumanie



    La Direction d’investigation des infractions liées au crime organisé et au terrorisme (DIICOT) a fait savoir qu’elle allait procéder à une analyse suite au scandale “Panama Papers”. L’Agence nationale d’administration fiscale (ANAF) a elle aussi confirmé l’ouverture d’une enquête en ce sens. Selon le Registre du commerce, 186 entités offshore de Panama contrôlent 137 compagnies roumaines. Les révélations dans l’affaire des “Panama Papers” seront débattues, la semaine prochaine, à Bucarest, par la Commission parlementaire en charge du budget. Le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, critique les gens d’affaires roumains qui préfèrent enregistrer leurs sociétés dans des paradis fiscaux. Les taxes et impôts doivent être payés dans le pays où le profit est réalisé, a-t-il souligné. Les autorités fiscales de plusieurs pays ont démarré des enquêtes, suite à la fuite de données confidentielles du cabinet d’avocats panaméen Mossack Fonseca. (trad.: Mariana Tudose, Dominique)