Radio România Internațional

Tag: pandemia COVID 19

  • O nouă finanțare pentru a proteja copiii de poliomielită

    O nouă finanțare pentru a proteja copiii de poliomielită

    Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și Fundația Bill și
    Melinda Gates au anunțat un nou parteneriat de finanțare pentru soluționarea
    unor probleme de sănătate de importanță critică la nivel mondial. Pachetul de
    finanțare, preconizat să atingă valoarea de 1,1 miliarde EUR, își propune să
    ofere noi fonduri pentru eradicarea unei boli (lucru care nu s-a mai întâmplat
    decât o singură dată în istoria umanității). Este vorba despre poliomielită.

    De
    asemenea, finanțarea va contribui la soluționarea provocărilor în materie de
    sănătate și de dezvoltare cu care se confruntă oamenii cei mai vulnerabili din
    lume, care altfel nu beneficiază de acces echitabil la servicii de sănătate și
    la inovații.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Campania globală împotriva
    poliomielitei ne arată puterea științei, dar ne arată, de asemenea, puterea
    unității noastre. Suntem pe punctul de a șterge poliomielita de pe fața Pământului.
    Comisia Europeană, BEI și Fundația Bill și Melinda Gates își unesc forțele
    pentru a ajuta lumea să parcurgă și ultima etapă în eradicarea acestei boli.


    Finanțarea de 1 miliard EUR susținută de strategia noastră de investiții
    Global Gateway ne va ajuta să investim la nivel global în sisteme medicale
    mai solide, iar la nivel local în producția, fabricarea și administrarea de
    vaccinuri și medicamente, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.


    Cooperarea internațională ne-a ajutat să punem capăt pandemiei de COVID-19.
    Acum ne va ajuta să eliminăm definitiv poliomielita. Împreună vom pune capăt
    poliomielitei, împreună vom susține toate continentele să producă vaccinuri și
    medicamentele de care au nevoie, pentru că nu contează unde te-ai născut și
    unde trăiești, sănătatea este un drept universal al omului.

    Pentru
    progrese rapide în eradicarea virusului poliomielitic sălbatic, parteneriatul
    își propune să acorde plăți totalizând 500 de milioane EUR Inițiativei mondiale
    de eradicare a poliomielitei – în special Organizației Mondiale a Sănătății și
    UNICEF. Fondurile vor acoperi vaccinarea împotriva poliomielitei a circa 370 de
    milioane de copii pe an. Vor permite ca, în paralel cu campaniile de vaccinare
    împotriva poliomielitei, să se desfășoare și alte campanii de vaccinare în
    beneficiul copiilor (inclusiv vaccinări împotriva rujeolei și alte imunizări de
    rutină).

    De asemenea, vor consolida sistemele de sănătate, pentru ca acestea să
    fie mai bine pregătite să răspundă eficient amenințărilor emergente la adresa
    sănătății. Alte 500 de milioane EUR sunt menite să extindă capacitatea de
    inovare a sistemelor de sănătate din țările cu venituri mici și medii. Este
    vorba de noi finanțări pentru inițiativele sprijinite de Comisia Europeană, cum
    ar fi eforturile de a facilita accesul la inovațiile medicale precum
    vaccinurile și terapiile bazate pe ARNm pentru persoanele din țările cu
    venituri mici și medii, în cadrul Global Gateway, planul de investiții al
    Europei pentru întreaga lume.

    Din partea fundației Bill și Melinda Gates este
    vorba de granturi și investiții în valoare de 250 de milioane EUR, pe măsura
    investițiilor de 250 de milioane EUR pe care le va face Banca Europeană de
    Investiții și care vor fi garantate de Fondul european de dezvoltare durabilă
    Plus.

    De asemenea, granturi în valoare de 40 milioane EUR pentru asistență
    tehnică vor veni de la Fundația Bill și Melinda Gates, pe măsura celor de 40 de
    milioane EUR oferite de Comisia Europeană pentru a furniza asistență tehnică și
    pentru a se asigura că programele de sănătate de la nivel mondial își ating
    întregul potențial.

    În prezent, virusul poliomielitic sălbatic rămâne endemic
    în doar două țări (Pakistan și Afganistan), iar 80 % din cazurile de
    variante ale virusului poliomielitic se întâlnesc în doar patru regiuni
    subnaționale.


  • Măsuri de urgenţă în pandemie

    Măsuri de urgenţă în pandemie

    România
    se îndreaptă cu pași repezi către vârful valului patru al pandemiei de
    Covid-19. Crește alarmant numărul celor confirmaţi cu Sars Cov-2 și internaţi
    în spitalele din întreaga ţară, precum și numărul celor cu forme grave, care au
    nevoie de îngrijiri la terapie intensivă, unde cele circa 1.500 de locuri
    disponibile sunt aproape în totalitate ocupate. Cazurile noi sunt cu aproape
    50% peste nivelul de acum o săptămână, iar numărul deceselor se menține, de
    asemenea, ridicat.


    Pe fondul presiunii tot mai mari cu care se confruntă
    sistemul medical şi cel de urgenţă, autorităţile au decis suspendarea
    operaţiilor şi internările pacienţilor non-Covid, care nu reprezintă urgenţe,
    timp de 30 de zile. Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed
    Arafat, explică de ce s-a luat o astfel de măsură:

    Este una din
    soluţiile care s-a aplicat în foarte multe ţări când au fost probleme serioase
    şi când au intrat în valuri grave, cum este valul prin care trecem la acest
    moment. Suntem nevoiţi să emitem un ordin de 30 de zile, care prevede că,
    începând cu data emiterii acestuia, managerii unităţilor sanitare publice
    dispun măsuri pentru suspendarea internărilor pentru intervenţii chirurgicale
    şi pentru alte tratamente şi investigaţii medicale care nu reprezintă o urgenţă.

    Raed Arafat a precizat că managerii acestor unităţi
    publice vor distribui personalul, care devine, astfel, disponibil către
    structurile care tratează pacienţii COVID. Totodată, personalul de la unităţile
    de primiri urgenţe va fi completat cu medici rezidenţi, iar la spitalele cu
    deficit de cadre se vor face ture de 12 ore. Pe
    de altă parte, șeful DSU și-a expimat speranța că oamenii vor respecta regulile
    impuse pentru ca situaţia să poată fi ţinută sub control. Mai mult, el a
    anunțat că în acest moment, nu s-a luat în calcul carantinarea Capitalei, unde
    se înregistrează cele mai multe noi cazuri de Covid, şi că acest lucru se
    urmăreşte a fi evitat, întrucât ar avea un ‘impact major’.


    Din partea medicilor,
    managerul Institutului Marius Nasta din București, Beatrice Mahler, a spus, la
    Radio România, că ce se întâmplă în acest moment este fără precedent de la
    începutul pandemiei. Beatrice Mahler:     Cu certitudine ce trăim în
    acest moment nu am trăit în niciunul din valurile anterioare, nici ca număr de
    cazuri, nici ca dificultate a cazurilor şi nici ca forme severe care au nevoie
    de terapie intensive. Din păcate şi în terapie intensivă au nevoie de
    intubaţie, aproape toţi. Nu există în acest moment niciun tratament care să
    ştim că ar fi curativ. Singurul tratament destinat prevenirii infecţiei
    SARS-CoV-2 care a fost creat pentru asta este vaccinul.


    Agenţia
    Europeană a Medicamentului a aprobat, luni, administrarea celei de-a treia doze
    de vaccin Pfizer la persoanele peste 18 ani, la cel puţin şase luni de la a
    doua doză. În contextul agravării situației din țară, România administrează a
    treia doză începând de săptămâna trecută.



  • UE și vecinătatea sudică

    UE și vecinătatea sudică

    Provocările din zona
    euro-mediteraneană necesită un răspuns dinamic comun, ferm şi coordonat     -
    consideră șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, care a participat, joi, la
    reuniunea ministerială Uniunea Europeană – Vecinătatea Sudică, desfăşurată în
    format videoconferinţă. Potrivit unui comunicat al MAE, întâlnirea şefilor
    diplomaţiilor europene cu omologii din Vecinătatea Sudică a avut loc în
    contextul aniversării a 25 de ani de la lansarea Procesului Barcelona (Procesul
    Euro-Med), oferind oportunitatea dezbaterii modalităţilor de consolidare a
    parteneriatului euro-mediteranean.

    Această inițiativă subliniază angajamentul
    susținut al Uniunii Europene față de regiunea mediteraneană, o zonă de
    importanță strategică vitală atât din punct de vedere politic, cât și economic.
    Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu a menţionat că România ‘va rămâne
    angajată în promovarea unui dialog politic consistent, a cooperării
    multidimensionale şi integrării în regiunea euro-mediteraneană’.

    Totodată,
    România continuă să acţioneze, alături de partenerii regionali şi
    internaţionali, în direcţia asigurării securităţii şi dezvoltării durabile în
    regiune. Șeful diplomației române a vorbit despre o interdependenţă regională
    şi internaţională puternică, demonstrată inclusiv de criza sanitară declanşată
    de pandemia de COVID-19. Potrivit lui Bogdan Aurescu, lecţiile învăţate ca
    urmare a crizei pandemice trebuie extinse şi la alte domenii care necesită
    acţiune colectivă, precum schimbările climatice şi consecinţele acestora,
    statele din regiune fiind afectate de fenomene precum creşterea nivelului
    mărilor, oceanelor şi deşertificarea.

    Șeful diplomației de la București a
    subliniat, de asemenea, necesitatea întăririi dialogului politic între UE şi
    statele din Vecinătatea Sudică pentru realizarea unui climat de stabilitate şi
    soluţionarea prin negociere a conflictelor din regiune – mai precizează
    comunicatul Ministerului Afacerilor Externe. Bogdan Aurescu a încurajat, de
    altfel, găsirea celor mai bune modalităţi de modernizare şi adaptare a
    Politicii Europene de Vecinătate, în special ţinând cont de evoluţiile
    internaţionale recente care afectează Uniunea Europeană şi vecinătatea
    acesteia.

    Amintim căprin
    intermediul Politicii europene de vecinătate, Uniunea Europeană oferă vecinilor
    săi o relație privilegiată, care se bazează pe un angajament reciproc în
    favoarea valorilor comune precum democrație
    și drepturile omului, statul de drept, buna guvernare, principiile economiei de
    piață și dezvoltarea sustenabilă. Politica sprijină coordonarea politică și
    aprofundarea integrării economice, îmbunătățirea mobilității și contactele
    interpersonale.