Pandemia de COVID, pe trend ascedent in
Romania
România a
atins, în această săptămână, recordul absolut de cazuri de COVID-19
înregistrate în 24 de ore – raportarea de joi a indicat peste 19000 de
îmbolnăviri, mai mult decât în oricare zi din valurile anterioare. Mortalitatea
asociată SARS – Cov-2 este, însă, în prezent de până la zece ori mai mică decât
în octombrie, când se înregistra un număr aproape la fel de mare de cazuri. Interesul pentru vaccinare este în continuare
foarte redus, dar relativ constant, cu circa 4000 de persoane făcând prima doză
pe zi. Până acum, peste 8 milioane de
români au primit cel puţin o doză, rata de imunizare a populaţiei eligibile de
peste 12 ani fiind de 47,5% – a anunţat, joi, preşedintele coordonatorul
campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă.Între timp, ministrul
Sănătății, Alexandru Rafila, a precizat că în scurt timp va fi disponibil şi în România tratamentul
antiviral inovativ. În spitale, rata de ocupare a paturilor destinate
pacienților COVID este de 22%, astfel că școlile își pot continua activitatea
în clase, săptămâna viitoare.
Grevă
de avertisment în învățământ, grevă în transportul de suprafață din București
Sindicatele din învățământul românesc au reluat
protestele, printr-o grevă de avertisment de două ore. Angajaţii din Educație
solicită Guvernului acordarea salariilor de bază prevăzute într-o lege din
2017, potrivit căreia ar fi trebuit să primească încă de acum doi ani o
majorare salarială de 16%. Sindicaliştii mai cer alocarea a 6 procente din PIB
pentru finanţarea Educaţiei, vor să primească sporurile pentru condiţiile de
muncă, să fie plătiţi pentru orele suplimentare, dar şi să fie majorat numărul
de posturi didactice. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, consideră că
solicitările sunt pertinente, dar a făcut apel la înțelegerea profesorilor, cu
atât mai mult cu cât procesul de învățare este deja afectat din cauza
contextului epidemiologic. Nu doar profesorii au recurs în această săptămână la
proteste. Nemulţumiţi că nu li s-au
majorat salariile, șoferii autobuzelor, troleibuzelor şi tramvaielor din
capitală au declanşat o grevă generală, acţiunea lor afectând sute de mii de
bucureşteni.
Noi măsuri pentru
scăderea facturilor la energie
Soluția guvernului de
la București pentru prețurile mari la facturile de energie merge pe două
direcții – plafonul va scădea, iar limita de consum va creşte. Măsurile pentru
populație și firme au fosta convenite în coaliția aflată la guvernare și se vor
aplica de la 1 februarie până la 31 martie. La energie plafonul va scădea de la
1 leu la 0,8 lei per KW, în timp ce limita consumului pentru care se calculează
acest preţ va crește de la 300 la 500 de KW. Pentru
IMM-uri, prețul va fi plafonat la 1 leu per KW. La gaz, plafonul va scădea de
la 0,37 la 0,31 lei per KW, iar limita de consum pentru cinci luni de zile va
creşte de la 1.000 la 1.500 KW. Totodată, facturile care au fost emise
greşit vor fi recalculate, în același timp fiind interzisă debranșarea sau
aplicarea de penalități celor care nu și-au achitat facturile. Măsurile vor fi
promovate printr-o ordonanţă de urgenţă, care urmează să fie aprobată săptămâna
viitoare.
Planul național de combatere a cancerului
La București, a fost
lansat Planul Naţional de Combatere a Cancerului, care fixează obiective
realiste şi măsurabile, defineşte un traseu standardizat al pacientului şi pune
accent pe încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale. În
februarie anul trecut, Comisia Europeană lansa Planul European de Combatere a
Cancerului, care alocă 4 miliarde de euro pentru finanţarea programelor de
prevenţie, cercetare şi tratare în interiorul Uniunii. Ulterior, în România
s-a creat un grup de lucru care a urmărit transpunerea în legislaţia românească
a planului european. România are în prezent un program naţional de cancer la
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin care sunt decontate o parte din
tratamente şi analize, precum şi câteva programe de prevenţie la nivelul
Ministerului Sănătăţii. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că, în prezent,
există oportunitatea, dar şi mijloacele pentru regândirea sistemului de
sănătate, vulnerabilizat prin lipsa de investiţii adecvate timp de câteva
decenii.
România, în ecuația Rusia-NATO
Preşedintele
Klaus Iohannis a salutat, joi, anunţul din ajun al omologului american, Joe
Biden, privind creşterea prezenţei militare americane în România, pe flancul de
est al NATO, dacă situaţia de securitate se deteriorează. Parteneriatul
strategic România-SUA şi solidaritatea NATO sunt foarte puternice – a scris, pe Twitter, Klaus Iohannis. El a
declarat, totodată, că parteneriatul strategic România-Franța va fi consolidat
în regiunea Mării Negre, după anunţul omologului
francez, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea Franţei de a participa la
prezenţa militară întărită a NATO în România. Anunțurile vin într-un moment de tensiune în estul
Europei, unde Rusia a masat peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina,
cerând garanții că NATO nu se va extinde spre est și retragerea trupelor din
țările membre ale Alianței aflate în est, țări printre care se numără și
România.
Asistență tehnică și financiară pentru Republica Moldova
Guvernul de la
București a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în
continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova
(ex-sovietică, majoritar românofonă) în mai multe domenii, pentru a-i
sprijini parcursul european. Este o decizie importantă și necesară, în
condițiile în care precedentul
Acord de acest tip, semnat la 27 aprilie 2010, a ieşit din vigoare la 28 martie
2021. Prin decizia de acum de la București, practic s-a dat undă verde pentru
negocierile și semnarea unui nou acord privind implementarea
programului de asistenţă în baza unui ajutor financiar în valoare de 100 de
milioane de euro.