Tag: pandemia de COVID 19

  • Starea Uniunii Europene

    Starea Uniunii Europene

    În discursul privind starea
    Uniunii Europene, Ursula von der Leyen a expus soluțiile Comisiei la cele mai
    presante provocări cu care se confruntă Uniunea și a prezentat inițiative pe
    care Comisia intenționează să le întreprindă în anul următor.

    Vlad Botoș,
    europarlamentar Renew Europe, trece în revistă câteva din inițiativele pe care
    Comisia le are în vedere pentru următorii ani:

    Discursul s-a bazat, ca în fiecare an, pe starea
    Uniunii Europene, președinta Comisiei venind cu proiecte foarte clare, pe care
    Comisia le va iniția în următorii doi ani și jumătate, perioadă în care mai are
    mandat. Este vorba de Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz
    de urgență sanitară (HERA), autoritate care ne ajută să fim pregătiți pentru eventualele
    provocări din viitor. Aici se vor investi aproximativ 50 miliarde de euro. Președinta
    Comisiei a mai anunțat în discursul ei o relansare a discuțiilor în ceea ce
    privește revizuirea Guvernanței Economice și un nou act european privind cipurile.
    Legat de cipuri, există o mare problemă în ceea ce privește aprovizionarea cu cipuri
    la nivel mondial. Au mai fost și alte proiecte pe care le-a menționat
    președinta, ca Pilonul European al Drepturilor Sociale sau un nou program
    pentru tinerii care nu au un loc de muncă, nu sunt încadrați profesional și nu
    urmează nici un program educațional sau de formare. De asemenea, Comisia
    Europeana va veni în sprijinul lor cu un nou program – ALMA. În același discurs a mai anunțat un nou fond
    social pentru climă, un pachet de sprijin pentru Afganistan și un proiect pe
    care și eu l-am susținut atât în campanii interne, când am candidat pentru un
    loc pe listele USR Plus, cât și în campania externă. Este vorba de politică
    europeană de apărare cibernetică, inclusiv de o legislație privind standardele
    comune, în cadrul unui nou Act european privind reziliența cibernetică. Se
    anunță și un summit european de apărare organizat sub președinția franceză a
    Consiliului Uniunii Europene, președinție care va fi în perioada ianuarie-iunie
    2022.


    Ursula von der Leyen a
    vorbit în discursul ei și despre domeniul digital, care joacă un rol decisiv. Statele
    membre împărtășesc această opinie, cheltuielile digitale din cadrul NextGenerationEU
    nu numai că vor îndeplini obiectivul de 20 % stabilit, s-au angajat chiar să-l
    depășească. Acest lucru reflectă atât oportunitățile, cât și importanța
    investițiilor în suveranitatea noastră tehnologică europeană.

    Vlad Botoș,
    europarlamentar Renew Europe: Vestea bună este că prin Next Generation vom investi acum atât în
    redresare pe termen scurt cât și în prosperitatea pe termen lung. Digitalul
    este un domeniu esențial de care depinde reușita acestui proiect. 2022 va fi
    declarat anul tineretuui european și toate aceste lucruri se vor face prin
    programul Next Generation Eu.


  • Un an

    Un an

    Acum un an, pandemia de COVID 19 se declanșa
    exploziv în întreaga lume. La începutul anului, era doar un zvon, care a
    evoluat odată cu imaginile venite din China, cu oameni închiși în case, cu
    clădiri și cartiere întregi zăvorâte, cu orașe pustii, cu oameni izolați, ca
    virusul să nu se extindă, să nu treacă de la un om la altul. Și, totuși, așa
    s-a întâmplat astfel că, într-o lume globalizată, virusul a călătorit cât mai
    repede, cu avionul, cu vaporul, cu autoturismul, cu trenul. Rapid, imaginile
    din China s-au mutat în SUA și în Europa, pentru că primul gând al decidenților
    a fost unul simplu, același, să se împiedice cât mai mult extinderea pandemiei,
    pentru a se putea lucra la tratarea și eliminarea maladiei. Nu se știa cât va
    dura pandemia dar puțini erau de ajuns de pesimiști să creadă că peste un an
    vom lupta în continuare cu pandemia. De aceea, la trecerea anului s-a preferat
    să se vorbească de împlinirea unui an de la declanșarea pandemiei și nu de
    trecerea primului an. Primul an ar însemna că vor fi și alții pe când
    menționarea unui an trecut recomandă bilanțuri și chiar optimism.

    Desigur,
    convențiile de măsurare a timpului nu au efecte medicale, nu putem apela la
    bunul simț al virusului care trebuie să înceteze această nebunie. De aceea,
    nici noțiunea de război nu este potrivită pentru efortul global de oprire și
    eliminare a pandemiei. Inevitabil, vom face bilanțuri, personale, locale sau
    generale și universale. Valurile și noile tulpini vorbesc despre evoluția
    virusului, carantina și închiderea a țări întregi arată că nu s-a evoluat prea
    mult în acest domeniu. Nici tratamentele nu au progresat radical. În schimb,
    acum avem vaccinul. Și nu unul, ci mai multe, și nu puține, ci sute de
    milioane, cu zeci de milioane de oameni vaccinați deja. Vaccinul este singurul
    progres remarcabil în combaterea virusului SARS-CoV-2. Este vorba, în primul rând,
    de rapiditatea apariției unui vaccin eficient, care a și fost multiplicat din
    ce în ce mai mult și distribuit în întreaga lume. Explicația vine din noua
    filosofie a vaccinului, care nu este din cel clasic, cu adenovirus, ci, am
    aflat deja cu toții, cu ARN mesager. Dar au apărut și vaccinuri pe vechiul
    principiu și, în cazul lor, cel puțin, asta este, într-adevăr o performanță.

    Desigur, epopeea vaccinurilor anti-COVID este lipsită de experiența care să îi
    ofere învățăminte și descoperiri. Acestea se derulează odată cu aruncarea în
    luptă a vaccinurilor și efectele lor sunt dintre cele mai încurajatoare.
    Departe de a fi o campanie ideală, care să ofere, în timp cât mai scurt,
    posibilitatea ca întreaga omenire să primească vaccinul salvator, efortul este
    uriaș și se derulează în ritm remarcabil. Apariția sa, în condiții
    excepționale, creează situații noi, care generează noi provocări pentru
    societate. Deja, ideea de lockdown se lovește de idealul libertății, sfânt
    pentru orice democrație. Acum, apar în discuție, dreptul de a refuza să facă
    vaccinul, alături de pașapoartele deschizătoare de drumuri, bazate pe
    vaccinare. Dincolo de intensa dezbatere publică de care beneficiază aceste
    aspecte sociale, vaccinarea este recunoscută ca o soluție, poate singura, la teribila
    pandemie, care a afectat profund omenirea.

    La un an de la declanșarea
    ravagiilor COVID, dezbaterea este mai intensă ca oricând și se încearcă lansarea
    unor estimări. Maximul de previziune promitea o Mare Resetare, adică lansarea
    unui proiect universal, relativ ocult, care stabilește cum va arăta omenirea
    post-COVID. Nu există, însă, o estimare științifică a momentului acestui
    sfârșit de pandemie și nou început de viață a omenirii. De aceea, între timp,
    pasiunea pentru nevăzuta resetare s-a cam veștejit și revenim la omeneasca dilemă
    existențială, la eternele întrebări: cât mai durează, oare când se va termina,
    când ne vom reveni la viața dinainte?