Tag: pandemie covid-19

  • Planul UE de luptă împotriva cancerului

    Planul UE de luptă împotriva cancerului

    Având ca punct de plecare noi tehnologii,
    cercetare și inovare, Planul UE de combatere a cancerului – o prioritate majoră
    în domeniul sănătății a Comisiei von der Leyen – stabilește o nouă abordare a
    Uniunii în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul
    acestei maladii din cauza căreia, doar în 2020, de exemplu, 1,3 milioane de
    persoane din UE și-au pierdut viața. În același timp, 2,7 milioane de persoane
    au fost diagnosticate cu această boală. Planul a fost conceput astfel încât să
    abordeze întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții
    pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit
    acestei boli.

    Despre acest plan complex european am discutat cu eurodeputatul
    Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru
    Programul de Sănătate al UE:

    Este o inițiativă extrem de importantă a UE, a Comisiei Europene, este una
    dintre prioritățile în materie de sănătate. De la bun început, doamna comisar
    Kyriakides a promit de la președintele Comisiei, d-na von der Leyen,
    însărcinarea de a construi un plan de luptă împotriva cancerului, EU beating
    cancer plan. Asta va însemna că UE va face din lupta împotriva cancerului o
    prioritate. Va revizui legislația, va face un program-cadru, o platformă
    europeană după care statele naționale vor fi invitate să își construiască
    propriile planuri de cancer sau să-și revizuiască planurile deja existente.

    De
    asemenea, în domeniul cercetării misiunea pentru cancer este misiunea
    prioritară în ceea ce privește cercetarea în sănătate din programul Orizont
    Europa. Vor fi acțiuni finanțate și din programul de sănătate al UE, EU4Health,
    am introdus în acest program al UE posibilitatea ca anumite acțiuni ale Comisiei
    Europene de a pune laolaltă cunoștințe comune, de a pune laolaltă și a schimba
    bune experiențe, de a finanța experți europeni care să ajute la lupta împotriva
    cancerului, deci și din acest program vor fi fonduri disponibile pentru lupta
    împotriva cancerului. Cel mai important este, însă, că prin această inițiativă
    europeană se va pune o presiune pozitivă pe statele membre de a face ceva
    consistent în lupta împotriva cancerului și sigur se va crea și o platformă europeană,
    o rețea europeană, dacă vreți, de profesioniști care vor lupta împotriva
    cancerului.

    Planul European de combatere a cancerului este
    structurat în jurul a patru domenii principale de acțiune, cu 10 inițiative
    emblematice și numeroase acțiuni de sprijin. El este cu atât mai important cu
    cât estimările arată că, în lipsa unor măsuri concludente, numărul cazurilor de
    cancer va crește cu aproape 25% până în 2035, această boală devenind principala
    cauză de deces în UE. În plus,
    pandemia de COVID-19 a afectat grav activitățile de îngrijire în domeniul
    cancerului, perturbând tratamentele, întârziind stabilirea diagnosticului și
    vaccinarea și afectând accesul la medicamente.


  • Sebastian Şerban, şeful diplomaţiei Ligii Studenţilor Români din Străinătate

    Sebastian Şerban, şeful diplomaţiei Ligii Studenţilor Români din Străinătate

    S-a născut la Iaşi şi, deşi iniţial nu cocheta cu ideea
    de a se alătura colegilor care învăţau peste hotare, s-a decis să plece în
    străinătate după ce a citit un articol scris de o fostă colegă de liceu aflată
    în Olanda, care vorbea despre respectul cu care sunt trataţii studenţii acolo
    precum şi despre perspectivele pe care aceştia le au după absolvire. În 2017, a
    ales London School of Economics din Marea Britanie deoarece era printre primele
    universităţi din lume în domeniul economic şi oferea pachete de burse foarte
    generoase.
    Un an mai târziu, dorul de ţară l-a îndemnat să se alăture LSRS.


    Iniţial, plecând în străinătate m-am gândit că nu voi mai avea prea multe
    legături cu românii, că mă voi integra perfect în societatea britanică şi, într-o
    anumită măsură, acest lucru s-a realizat. Însă, pe parcurs, îţi dai seama că
    ceva lipseşte. Fiind crescut în România şi trăind aici până la 19 ani, am rămas
    totuşi lipit de ceea ce înseamnă sufletul românilor, umorul românilor, mâncarea
    românească şi după primul semestru, întorcându-mă după vacanţa de Crăciun
    înapoi în Anglia, am început să caut moduri prin care aş putea să mă integrez
    şi în comunitatea studenţească a românilor din Marea Britanie şi Liga
    Studenţilor Români din Străinătate, având o filială şi în Marea Britanie, era
    prima oprire în acest sens.



    A condus filiala din Regatul
    Unit a Ligii Studenţilor Români din Străinătate timp de un an exact atunci când
    Marea Britanie a decis să iasă din Uniunea Europeană, o decizie despre care
    spune că i-a întristat pe tinerii români de acolo.

    Am încercat cumva să îndulcim această tranziţie, deşi,
    cu siguranţă, comunitatea studenţească de acolo va fi lovită puternic de acest
    proces. Deja ştim că studenţii de acolo nu vor mai primi împrumuturi, bursele
    la care aveau acces vor fi restricţionate în mare parte şi atunci cred că
    această filială va intra în declin. Dar, cât timp am fost acolo am încercat pe
    cât posibil să întărim comunitatea aceasta prin petreceri, prin programe de
    mentorat, printr-o conferinţă anuală pe care o organizăm de 11 ani.


    După
    şi-a încheiat studiile, în primăvara lui 2020, Sebastian a făcut tranziţia în
    centrala LSRS, locul în care este armonizată activitatea filialelor şi este
    menţinută legătura cu statul român şi cu instituţiile din România. Spune despre
    sine că este un fel de ministru de Externe al LSRS, deoarece leagă comunitatea
    studenţească de statul român şi de alţi actori din sectorul privat.

    Despre
    munca sa de până acum, a spus:

    Am lucrat pentru a întări legătura noastră cu statul român şi am hotărât să
    facem asta încheind o serie de parteneriate cu ministerele. Primul a fost
    Ministerul Afacerilor Externe. Acesta ne facilitează accesul la misiunile
    diplomatice din ţările unde avem filiale cu care putem relaţiona pe tot felul
    de subiecte, de la documentaţie, la ajutor financiar şi aşa mai departe. Apoi
    am continuat cu Ministerul Tineretului şi Sportului. Cumva de la sine înţeles,
    fiind o organizaţie de tineret, am hotărât să întărim parteneriatul şi cu
    aceştia. Şi acum suntem în ultima fază a validării unui protocol de colaborare
    şi cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru că noi am crezut, şi din
    fericire şi ministerul este de acord, că putem aduce puţin din experianţa
    noastră din străinătate pentru a vedea cum putem îmbunătăţii sistemul universitar
    din România.


    În
    afara atribuţiilor pe care le are în prezent în cadrul Ligii, Sebastian Şerban
    ocupă poziţia de consilier în Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Spune că
    planurile sale au fost date peste cap de pandemia de COVID-19.

    Deşi mie mi-ar plăcea să
    cred că aş putea să mă întorc în Marea Britanie şi să activez în sectorul
    privat sau chiar în sectorul guvernamental, depinde foarte mult de condiţiile
    în care voi putea face acest lucru, de situaţia vizelor, de perspectivele
    financiare pentru că, pe lângă pandemie care a lovit puternic Marea Britanie,
    şi acest Brexit va afecta puternic economia Marii Britanii şi s-ar putea ca,
    deşi eu să-mi fac unele planuri acum, pe termen lung ele să nu mai fie
    fezabile.