Radio România Internațional

Tag: pandimie

  • Mpărmuturi tut ma scumpi

    Mpărmuturi tut ma scumpi

    Indiţile Robor la trei meşi andicra di cari sfaţi isapi custusearea mpărmuturilor di consum tru lei cu dobândă variabilă ș-duţi ninti creastirea, tru România, şi agiumsi la 8,11% tru an. Un nivel ma mari fu nregistrat la 1 di şcurtu 2010, respectiv 8,15%, simfunu cu BNR. Tru ahurhita aluştui an, aestu indiţi eara 3% tru an. Aproapea giumitati ditu mpărmuturli tru lei date tru România suntu calculate tru aestu kiro andicra di indiţili Robor.



    Adrian Negrescu, analistu financiar, spuni că mulţă români suntu tru catandisea tra s’păltească rate cu 50% ică baş 80% ma mări andicra di anlu ţi tricu. Ună protă cearei easti triţearea la indicele di referinţă tră mpărmuturli a consumatorilor (IRCC), aşe că ratele să scadă tră ună perioadă di 1-2 ani, easti cu minduita Adrian Negrescu:


    “Tra s’treacă di la Robor la IRCC nu lipseaşti s’adari altuţiva că maş s’nedz la banca iu ai mpărmutlu şi s’dipuñi ună căftari, ună căftari cari s’ndreeadzi di arada tru 30 di dzăli. Easti ună căftari legală, pi cari bănţăli lipseaşti s’u aproaki tru nai şcurtu kiro. Cara ti dialihea banca nu aproaki şi ari posibilitatea s’nu ţă aproaki triţearea la IRCC, soluţia easti s’cafţă Centrul di Soluţionare a Litigiilor ditu Domeniul Bancar, CSALB, ună instituţie cari ti agiută practic fără păradz s’păzărăpseşţă cu banca aesti năi condiţii di mpărmutari.”



    Ună altă variantă easti refinanţarea mpărmuturlor, avănda tru isapi ofertili a bănţălor. Tră atelli cari armân fără loc di lucru goala cearei easti amânarea a ratilor tră nodi meşi, până va s’poată s’intră diznău pi lucru.


    Adrian Negrescu: “Ti aţea, tră aţelli aflaţ tru ună catandisi greauă, dimi fără posibilitatea tra ş-află un loc di lucru, falimentul personal ică darea tru plată sunt dauă alti soluţii, cari pot să-lli ascapă di fortuma a unlui mpărmutu pi cari numata pot tra ş-lu păltească.”



    Analistul financiar faţi timbihi că ahât kiro cât inflaţia va s’armănă pi un livelu analtu, tocurli va s’crească. El spune că easti di aştiptat ca Robor s’agiungă pi un procent di 9% tru perioada yinitoari. Creaștirea a toclui di politică monetară easti misura ti da di mănă neise pritu cari bănţăli ţentrali — dimi instituțiile tru borgea a curi cadi stabilitatea a păhadzloru – apeleadză cându vor s’ñicureadză inflația. Tra s’ñicureadză disponibilitatea di lichiditate tru piață, creaștirea a tocurloru discurajează creditarea nauă. Efectul s’duţi ama și cătă mpărmuturli veclli, pritu criştearea a tocurloru variabile. Cu cât banca centrală da a bănţălor comerciale mpărmuturi ma scumpe, cu ahât aestea va s’ahurhească s’bagă tru lucru, tru arada a loru, tocuri ma mări pe păzarea interbancară.


    La nivel european, ma multi bănţă ţentrale crescu tocurli, di itia a catandisillei economiţi globale. Europa s’ampuliseaşti nica cu pandimia di COVID-19, cari li “scurtcircuitat” şingirili di aprovizionari, diapoa, tru şcurtu vini polimlu ditu Ucraina ş-dupu elu sancțiunile băgati ali Rusie, cari zdrunţinară păzărli energhetiţi.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Ună nauă dalgă di Covid tru România?

    Ună nauă dalgă di Covid tru România?




    România nregistră ună nouă dublare, di la ună stămână la alanta, a numirului di infectări cu SARS-CoV-2, cum și ună creastire semnificativă a numirului persoanelor internate şi a decesilor. Aproapea 15 di ñilli di cazuri năi fură nregistrate săptămâna tricută, iara tifrili ma largu va s’crească nica patru-ţinţi stămâni, estimează specialiştilli a Institutlui Național di Sănătate Publică.



    Ministrul a sănătatillei, Alexandru Rafila, declară că rata di pozitivitate agiumsi tora la 12 tru sută. Tru aesti condiții, autorităţile s’turnară, di marță, la raportarea cafi dzuuă a cazurilor di COVID, după un mesu tru cari isapea fu prezentată maş ună oară tru stămână. Specialiștilli suntu di păreari că noua subvariantă Omicron, cari adusi aesta di tora dalgă di infectări la nivel internaţional şi fu idintificată şi tru România, ñicureadză tru marea parti protecţia ţi u da vaccinlu, ama şi pritu tritearea pritu lăngoari, ghini ma, ngheneral, pari s’nu aducă turlii greali.



    Ministrul a sănătatilleii căndăseaşti turnarea la misurli di protecţie sanitară, purtarea a prusupidăllei şi afirirea di locurli cu călbălăki, și are recomandări şi tră atelli cari au simptome di COVID. Alexandru Rafila: “S’testeaază la Yeaturlu di familie I caftă, după caz, ambulanţa. Rezultatlu pozitiv nsimneadză neise caftă izolarea, prota, la domiciliu şi consultarea a Yeaturluui di familie tră situaţiile tru cari simptomatologia easti ma evidintă, la ţentrele ambulatorii, iarq tru cazul a n4scăntoru simptome ma greali la pacienţii cu comorbidităţi, spitalizarea.”



    Tu ţi mutreaşti testarea, acă unăoară cu bitisearea a aţillei ditu soni dalgă di Covid, s-ncllisiră multi ţentri di testare, tru aestu kiro suntu pisti 4.300 di locaţii iu românilli pot s-u facă, la cabinetele a yeaţărloru di familie, cum şi tru n făscănti farmacii, la cliniţ ică tru spitale. Tru aestu kiro, autorităţile ditu sănătate caftă turlii di finanţare tră centrele di evaluari şi tratament COVID-19, atea turlie c aesti s’poată s’aibă servicii şi tru weekend, tru contextul a năuăllei dalgă di infectări. Tru aestu kiro suntu funcţionale 169 di ahtări ţentre tru tută văsilia. Uidisitu cu spusa a ministrului Sănătatillei, toradioară, aestea nu suntu multu căftati, ama tu kirolu anda numirlu a cazurilor nău diagnosticate va crească, oamiñilli lipseaşti s’aibă căbilea s’li ufilisească.



    Tu ţi mutreaşti vaccinarea, Yeaturlu recomandă administrarea serului anti-COVID tru toamnă, când va apărea o nouă variantă a acestuia. Ministrul sănătăţii a subliniat, la un post privat di televiziune, că actualul vaccin nu mai easti eficient contra noilor tulpini Omicron.



    Alexandru Rafila: ”Noi himu tora tru a daua dalgă Omicron, iara vaccinul hăirlăticu contra variantăllei Omicron, cari s’dănăsească transmiterea, easti limitat. Minduescu că lipseasti s’himu ndrepţă tamam tra s’criştem pistipsearea a oamiñiloru tru vaccinare, tră atea că, ma s’lă spunemu averlu, atumţea putem s’lă spunemu averlu cafi oară, şi cându easti ună catastisi ma puţăn favorabilă, cum easti tora, şi atumţea cându ea agiundzi diznău favorabilă, cum avemu umuti s’agiungă diznău ti di toamnă.”


    Yeaturlu dimăndă că naua formulă di vaccin poati s’agiungă tru România tru meslu yismăciun.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 07.11 – 13.11.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 07.11 – 13.11.2021


    Catandisea politică di București


    București, PNL, aflat la guvernare, numata va s-u znuească suţata cu USR și s-ndriptă cătă PSD, cu cari nica ari guvernată, tru pirioada 2013 – 2014. Ditu yinitorlu guvernu easti minduită ta s’llia parte și UDMR. Aeșţă avură, marţă, protili negocieri oficiale tră formarea a unei majoritati, iara muabeţli di cama amănatu avură tu amprotusa programlu di guvernari. Suntu multi capitole la cari PNL, PSD și UDMR s-akicăsiră nica ditu ahurhită, ama suntu şi dizacorduri. La negocierli pi temi economiţi, ti exemplu, social-dimocraţlli pripusiră creastirea a tiñiillei di cafi mesu nai cama ñică, ama şi a alocaţiilor tră cilimeañi, ama liberalii spunu că tră majorarea aluştoru venituri bugetlu lipseaşti s’aibă axia s’li ţănă ma largu. Dupu ţi va s’huibă aufusitu unu programu comun di guvernare, muabeţli va s’acaţă calea ti cumu s’hibă năulu Cabinet. Aduţemu aminti că, după fudzearea-a USR, tru yismăciuni, ditu Guvern, Cabinetul minoritar PNL-UDMR fu dimis pritu moțiune di cenzură dipusă di PSD și votată nica şi di USR. Di atumţea, dupu consultărli cu partidili politiţi, șeflu a statului, Klaus Iohannis, feaţi dauă pripuniri di premier, ditu partea USR și PNL, cari nu amintară ama, votlu di pistipseari tru Parlamentu.



    Sistemu medical parastuhinatu și rată di vaccinari scădzută


    Unăoară cu scădearea numirlu di cazuri năi di Covid tru România, scădzu şi sinferlu a românilor tră vaccinare, acă raportul a Institutlui Național di Sănătate Publică ditu aestă stămână spuni că aproapea 70 tru sută ditu cazurli di infectari și 90 tru sută ditu decesi eara la persoani nivaccinati. Autoritățli facu timbihi că maca până tu inşita-a anlui va s’armănă pi aestu ritmo tu cathi dzuuă di vaccinare, România va s’aibă 8,5 miliuñi di oamiñi vaccinaţ, dimi giumitati ditu populaţia eligibilă di pisti 12 di añi, ună rată di imunizari ţi nu easti duri. Cu cilăstăsearea tra s’ţănă keptu a aliştei di a patra dalgă a pandemiillei, autorităţli suplimentara bugetlu a Ministerului tră Sănătati, cu pisti 330 di miliuñi di lei (pisti 66 miliuni di euro). Păradzlli suntu ditu fondul di rezervă a Guvernului şi va s’hibă investiţ tru yitrii anti-Covid şi tru programili naţionale di sănătate. Tru kirolu anda sistemlu sanitar ghiuşbilea s’mină di itia a călbălăkillei bababgeană și di numirlu mari di cazuri greali Covid, România s-ampulisi, tru aesta stămână, cu un nău incendiu tru ună unitate sanitară, aesta arada la un spital ditu Ploiești, cari yitripseaşti pacienți Covid. Doi lăndzidz muriră carbonizaţ, iar ună infirmieră avu arderi mări. Nu easti protlu incidentu di aestă turlienti s’faţi tru România. Meslu ţi tricu, tru un incendiu cari s’feaţi la Spitalu di Lăngori Infecțioase Constanța, muriră 7 paciență. Ma ninti, Piatra Neamț, muriră 10 pacienț, iara la Institutlu “Matei Balș” ditu capitala, 4 persoane ş’kirură bana tru incendii plăscănti tru sectii covid.



    Ahurhi sculia


    Aproapea dauă ditu ateali trei miliuñi di elevi și preșcolari ditu România s’turnară, luni, fizic la școală, după dauă stămâni di vacanţă băgată cu zorea di itia a pandemiillei di COVID 19. S-dişcllisiră şculiile tru cari minim 60% ditu lucrători suntu vaccinaţi contra virusului. Coordonatorlu a campaniei di vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, spuni că elevllii au ananghi di cursuri cu prezenţă fizică, iar adulţăllii lipseaşti s’facă gaereti tra s’lă da sigurlăki la şcoală. Tu arada a lui, ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpianu, spune că noile condiții tru cari s-a revenit la școală, acă eara disputate, avură efectu și deadiră silă a cadriloru didactice să s’vaccineadza. Ma multu, tră recuperarea a materiillei cari lipsea s’hibă studiată tru perioada di vacanță impusă, Ministerul Educaţiillei alăxi structura a anului şcolar și scurtă vacanța di iarnă tră elevii di gimnaziu şi di liceu.



    Inflație record tru România


    Inflaţia tru România creaşti ma largu pisti previziuni şi aduţi nai cama mărli păhadz ditu añilli ditu soni. Raportul anual tra inflație publicat gioi di Banca Națională a României spuni că rata inflației poati s’agiungă la 7,5% mesli ţi yini şi easti pruvidzută să se tempereadză până la 5,9% la inşita a anlui yinitoru. Uidisitu cu BNR și analiștillli politici, creaştirili di păhadz ditu energie şi combustibili adusiră majorări, cari numata va s’dănăsească pănă la giumitatea anului yinitor. Purtătorlu di zboru a BNR, Dan Suciu, declară, tră Radio România, că puseulu inflaţionistu şi crsişterli importante di păhadz s’au faptă.


    Dan Suciu: “Marea parte a creastirillei easti năpoi. Creastirile cata s’au faptă. Aesta nu nusimneadză că di aoa şi nclo va s’avemu păhadz cari scadu. Vahi va s’aibă crişteri di păhadz, ama elli va s’hibă ca di mardzina”.


    Tru contextu, Banca Națională aufusi, marță, emu majorarea a toclui di politică monetară, emu a ratăllei toclui la cari nica pot si s’mpărmuta bănţăli di la Banca Centrală, cu scupolu ta s’aibă sumu control inflația pi mari iruşi.



    Discuții româno – americane la Washington


    Șeflu a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, aflat tru ahurhita-a stămânălleii la Washington tră anvărtuşeari cooperarea cu Statele Unite tru materie di securitate, feaţi timbihi ti vecllili conflicte la Amarea Lae, nica niandreapti. Kiro di daua deckenii ş-cama, România cundille Washington tru ligătură cu importanţa securitatille la Amarea Lae ca parte a securitatillei transatlantiţi – spusi, la Consiliul Atlantic, Bogdan Aurescu. Ma ninti, oficialul ălli căftă a secretarlui di stat Anthony Blinken creaştirea a prezenţăllei americane tru regiune şi tru România. Aţeali dauă văsilii năpoi şi spusiră angajamentul tră anvartusearea a Parteneriatului strategic, di la cooperarea militară şi di securitate la cooperarea politică, tru domeniul economiillei, energiei şi relaţiilor interumane. Ma multu, Bogdan Aurescu năpoi adusi aminti ti interesul României, ca Partener Strategic ali SUA, ta s’nreghistreadză progrese concrete tru aţea ţi mutreaşti includirea a văsiliillei tru Programlu Visa Waiver, pritu cari poati s’hibă eliminati vizili tră cetăţeañilli români cari urdină tru Statele Unite.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Timbihi faptă di OMS vinită București

    Timbihi faptă di OMS vinită București

    Catandisea tru spitalele ditu România easti dramatică şi suntu anănghisiti meatri sanitare ntrăoară tră protejarea, nai cama multu, a persoanelor vulnearabile. Easti concluzia a unei delegații a Organizațiillei Mondiale a Sănătatillei aflată București cari vizită unităț sanitare ditu văsilie și s-andămusi cu membrilli a comisiilor parlamentare di sănătate ditu Senat şi Cameara a Deputaţlor. Vaccinarea easti prota cearei tră s-nu s’facă năi dăldză di infecţie, ama importante suntu şi tinisearea-a misurilor sanitare şi asiguripsearea a unei comunicări limbidă şi coerente, aţea turlie că informaţiile s-agiungă corect la populaţie – sumlinie Heather Papowitz, managerlu di criză a OMS tră România:


    “Nai ma important easti s’aduţemu tuţ factorllii mintiţ la idyea measă, tră s’aibă maş unu planu şi ună goală boaţi tră controlu a pandemiillei. Ca acţiune imediată, lipseaşti s’dănăsimu aestă dalgă şi s’ñicurămu nivelu mari a mortalitatillei. Traseulu tră yitripsearea a pacientului nkiseaşti di la casa a lui, la sistemlu ti dari aistenţăllei medicală primare, la unitatea di urgenţe, spital şi secţia di terapie intensivă. Importantu easti s’nu agiundzemu tru situaţia tru cari bana a pacienţălor easti băgată tru piriclliu”.



    Tu arada a lui, fostul reprezentantu ali Românie la OMS, Alexandru Rafila, declară că București s-feaţiră alathusi di comunicari tru ligătură cu certificatlu veardi COVID, tră atea că nu s-exighisi ţi easti aestu document şi că el nu nsimneadză exclusiv vaccinarea. Uidisitu cu aestu, tru România s’fac puţăni testi tru comparație cu alti văsilii cari au un numiru idyea di cazuri și fac di ţinci ori, di dzaţi ori ma multi testi. Dimecu, easti limbidu că easti ună problemă, ună limitare a accesului la testari. Certificatlu veardi easti ună problemă sensibilă di discuţie tru România, aestu easti averlu, ama aesta nu nsimneadză că nu lipseaşti să zburămu. Voi s’bitisimu cu aesti minduiti partizani pro şi contra. Lipseaşti s’exighisimu căţe ari ufelie, că easti ună misură di protecţie individuală, easti ună misură di protecţie a comunitatillei şi că easti acceptabil cara statlu ndrupaşti ateali dauă elemente – vaccinari şi acceslu universal la testari, cundille yeaturlu.



    Di altă parti, la nivel mondial, OMS feaţi timbihi că Europa easti diznău “tru epicentrul” a pandeimiillei di COVID 19, iara continentul poati s’nregistreadza nica ună giumitati di miliuni di morţă până tru meslu şcurtu cara tendința armăne tru idyea scară. Și tru aestu caz, responsabilă tră creastire easti rata insuficientă a vaccinarillei. Uidisitu cu datili oficiale, aesta scădzu pi tut continentul tru meşlli ditu soni. Nai cama ndilicati situaţii li băneadză tru aestu kiro văsiliile ditu apirita ali Europă cari au ună anvăleari vaccinală multu slabă — nica dimăndă Organizația Mondială a Sănătatillei.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Spitalile tru dalga 4 a pandemiillei

    Spitalile tru dalga 4 a pandemiillei

    Spitalili ditu România nu suntu duri s’aproaki lăndziţlli dupu cazurli tutu ma multi și ma greali di Covid 19. Dalga 4 a pandemiillei nkisi di unu mesu ş’cama, ama tru dauli stămăñi ditu soni numirlu di cazuri nregistrati cafi dzuuă criscu lăhtărosu.



    Tru spitali, numirlu di internări easti tutu ma mare și năpoi ahurheaşti alumta ti unu loc la Tearapie Intensivă. Yeaţărlli spun că giumitate ditu persoanele internate tora tru spital di itia a infecției cu SARS-CoV-2 sunt persoane multu ma tiniri andicra di cum eara tru dăldzăli di ,ma ninti, cari yin la spital multu ma amănatu, cându lăngoarea agiumsi s’hibă multu greauă. Uidisitu cu ţi spunu yeaţărlli tru spital sunt ocupate prota secțiile di terapie intensivă, a deapoa locurli pi secțiile normale, ună situație ţi nu s’ari faptă până tora. Tru aestă oară, România ari pțănu pisti 1300 di apaturi di terapie intensivă ah4rdziti ti pacienţilor COVID-19, aproapea acutotalui acăţati.



    Tra s’ţănă keptu a dalgăllei di lăndziţ, spitalile s’reorganizeadză şi bagă la dispoziţia pacienţilor saloane destinate a aţiloru cari suntu cu alti lăngori. La Arad, ti exemplu, numirlu apaturlor ATI COVID va crească ufilisinda-si aţeali disponibile tru alte secţii, după cum spuni managerlu a Spitalului Judeţean, Florina Ionescu:


    “Tru situaţia ocuparillei tuti locurli ditu cadrul a compartimentului, atumţea avem posibilitatea s’lărdzimu secţia cu nica 20 di apaturi tru una ditu ărkili a Secţiillei pediatrie 1, secţie aflată tru idyea casă cu compartimentul di lăngori infecţioase. Aesti apaturi sunt dotate cu prize di oxigen, instalaţia hiinda extinsă şi verificată di pţănu kiro”.



    Pandemia di COVID 19 ari efecte lăhtăroasi şi ti persoanili cari nu fac infecţia, ama tragu di lăngori greali şi nu negu la control di frixi s’nu s’ infecteadză. Situația easti greauă. Suti di căsăbadz năstrecu incidenţa di trei cazuri di COVID la ñillea di bănători, cumulati la 14 di dzăli, iara ndauă dzăţ, ntră cari Capitala și căsăbadz di aproapea, au incidenţa di pisti 6. Uidisitu cu statistiţli ufiţiali, România easti pi primili locuri tru Europa em la infectări emu la morţă.



    Premierul Florin Cîţu da asiguripseri că sistemul di sănătate va s’ţănă keptu dinintea a dalgăllei 4 a pandemiillei, menţionânda că autorităţli au un plan tra s’alăxească ma multe spitali, maxusu Bucureşti, tru spitali Covid.


    “Sunt soluţii pi cari va li ufilisimu, ama tru idyiulu kiro easti limbidu că lipseaşti s’avem soluţii şi pi lungu kiro şi aesta nsimneadză investiţii”, diclara, recent, ‘Florin Cîţu.



    Tru andamusea di lucru di ñiercuri, Guvernul di București apufusi că Ministerlu a Sănătatillei va s’aibă 386 di miliuñi di lei (circa 77 milioane di euro) tra s’ancup4ră yitriili ţi suntu ananghi ti yitripsearea-a pacienţălor cu COVID-19. Alti 70 di miliuñi di lei (circa 14 milioane di euro) va s’hibă dati a Ministerlui tra ună ma cu hăiri condiţiili di la tearapie intensivă.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Catandisea di alertă, prilundzită

    Catandisea di alertă, prilundzită

    România va s’armănă tu catandisi di alertă! Guvernul vulusi, tru andamusea di lucru di gioi, prilundzirea-a catandisillei di alertă cu nica 30 di dzăli ahurhinda cu data di 11 di agustu, ghini ma, va s’armănă tu lucru, ma largu restricțiili di tora. S’aduţemu aminti că, di anlu ţi tricu, ditu 15 di mai, după doi meşi di catandisi di ananghi, România easti tru catandisi di alertă, prilundzită, succesiv, până tru aestu kiro.



    Di altă parti, Bucureștiul u actualiză lista-a văsiliiloru cu riscu epidimiologhicu. Aşi, di dumănică, Franţa intră pi lista aroşe, deadunu cu Gărţia, Spania, Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia. Persoanili nivaccinati cari agiungu tru România ditu aesti stati va s’armănă tru carantină 14 di dzăli. Nu intră tu aestă pruvideari cilimeañilli sumu 3 añi, ama şi atelli cari au anamisa di 3 şi 16 di añi, ma s’facă un testu Covid cu rezultatu negativ. Pi lista galbină intră Turchia, iu nica suntu Belgia şi Israelu. Italia şi Ghirmănia armânu tru zona veardi. Alliumtrea, Marea Britanie u băgă România pi lista veardi a statiloru cu riscu epidimiologic, lucru ţi spuni că, tutu di dumănică, româñilli cari urdină tru Regat numata lipseaşti tra s’şeadă tru carantină, că suntu ică nu suntu vaccinaţ. Cu tuti aesti, cetăţeañilli români cari agiungu tru Marea Britanie lipseaşti s-aibă unu testu PCR negativ adratu ninti ta s’intră pi teritoriul aluştui cratu şi s’adară un doilu testu dupu dauă dzăli di anda agiumsi.



    Tuti aesti, di mansusu adusi aiminti, tu hăvaia a unăllei crişteari, tru România, a cazurlor năi di infectari cu năulu coronavirus! Tru aesti ditu soni ndauă dzăli, numirlu a infectărloru ndzuuă năstricu 200. Tru spitali suntu internaţ anvărliga di 500 di pacienţă cu SARS-CoV-2, ditu cari aproapea 70 la terapie intensivă, catandisi comparabilă cu aţea ditu bitisita-a meslui cirişaru. Numirlu a morţăloru asociaţ cu năulu coronavirus armăni tu idyea scară, ma ñicu. Cu aștiptarea-a dalgăllei 4, asi cumu spunu specialiștilli cu căbilea tu meslu yismăciuni, autoritățli fac cllimari a cetățeañiloru ta s’vaccineadză, a deapoa tru minduita-a lor aesta hiinda naima sigură metodă ta s’nu adară ună turlie greauă a lăngoarillei.



    Managerlu a Spitalui di Lăngori Infecţioase di Timişoara, Cristian Oancea, spusi, ti Radio România, că s’aşteaptă ca zorea băgată pi sistemlu sanitaru s’nu hibă ma largu multu mari — nai multu tu giumitatea a dalgăllei 2, cându unitățli medicali fură băgati dinintea a ma multoru catandisi.


    Vrearea a românilor ti inoculari easti, ama, scădzută andicra di aţea a alăntoru europeañi. Numirlu a persoaniloru acutotalui imunizati tricu di 4,9 miliuñi. Nai ma pţănu toradioară, autoritățli spunu că s’ndrupăscu pi dukimăsearea-a simasiillei cu vaccinarea, a nu pi misuri restrictivi cari pot s’ducă la discriminări.




    Autoru: Roxana Vasile

    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Catandisea di piriclliu, prilundzitâ nica 30 di dzâli

    Catandisea di piriclliu, prilundzitâ nica 30 di dzâli

    Atsea tsi, cu alti zboarâ anvâlitu/ ascumta, s’clleamâ “naua normalitati” la cari s’agiumsi di itia ali pandemie COVID-19, s’lundzeashti, tru România, di sâmbătă, ti ninga 30 di dzâli, sumu turlia catandisillei di piriclliu.



    Apufusitâ di Guvernu nica ditu mai, dupâ doi meshi di catandisi di ananghi, aesta li tsâni ma largu ngârderli spusi ma ninti di Comitetlu ti Catandisi di Ananghi, tu aestu kiro anda unâ nauâ plâscâneari numirlu di lândzidzâri, cu tritserea di la unu la alantu, viruslu COVIDU cu numirlu tsi treatsi di dzatsi ñilli ndzuuâ, tru kirolu anda recorduri shi pacientsâlli internaţ la tearapie intensivă cad unu dupâ alantu. Ninga, nica, sh atsea câ tutu ma multi localităţ intrâ tru carantinâ, suntu curmati tuti huzmetsli ditu locârli publitsi, a deapoa bânâtorlli potu ta s’nkiseascâ calea mash cu cartea ngrâpsitâ cu declaratsia câ va s’da giuvapi.



    Caplu a Dipartamentului ti Catandisi di Ananghi, Raed Arafat, spusi câ meatrili di viglleari sanitarâ, apufusiti, ma ninti, deadunu cu specialiştsâlli tu epidimiulughii, va s’armânâ ma largu tu practico.


    “Tu tsi mutreashti prilundzearea catandisillei di piriclliu, nu ari s’lomu meatri di piri-urseri nica sh cama multu. Lugursimu câ tu aestâ oarâ avemu, pânu tu soni, hâlãtsli tsi suntu ananghi ta s’dânâsimu crihstearea numirlu di cazuri” — spuni, tu arada’lli, premierlu Ludovic Orban.



    “Catandisea u minduim s’acatsâ calea atsea buna, numirlu di infectări să scadă şi, preayalea-ayalea, anda scadi numirlu di infectări, nâpoi s-agiundzemu la unâ huzmeti tsi s’hibâ atsea cari eara ma ninti “ — nica spusi caplu a Guvernului.



    Tu aestu nãulu mesu di catandisi di piriclliu avemu si sârbâtoarea naţionalâ, 1 di Andreu, tsi cuadeti easti yiurtusitâ/ tiñisitâ pi geadei di dzãts di ñilli di oamiñi, cari eara vinits totna ta s’veadâ cunuscuta paradâ militarâ ndreaptâ tu cathi câsâbã. Anlu aestu, festivităţli va s’dizvârteascâ ama nu ari s’yinâ oamiñilli. Nai cama multu patru suti di oamiñi pot s’llia parti, tru Capitală, la ceremoniile ufitsiali di la Piaţa Arcului di Triumfu şi mash câti unâ sută tru muniţipiile reşedinţă di giudeţu.



    Suntu ţânuti tu idyea scarâ şi câftãrli tsi voru tiñiseari, ti cumu va s’dizvârteascâ votlu la alidzerli parlamentari, tu 6 di andreu, idyea cu atseali di la locali, ditu 27 di yismâciuni. Câftãri serti di viglleari sanitarâ, cata cumu purtarea-a prusupidâllei, dezinfectarea-a mâñiloru anda intrâ shi iasi omlu ditu secţia di votu, nica şi tiñisearea lundzimea unu andicra di alantu, di nai cama pţânu un metru, eara atumtsea, tru premierâ, exerciţiul electoralu.



    Kivernisearea-a epidimiillei easti ndilicatâ di instabilitatea politică şi di campania electorală — agiumsi pi aestâ isapi, emu media autohtonă emu atsea xeanâ, cari ngrâpsescu ti scrutinlu tsi lipseashti s’apufuseascâ anamisa di guvernarea liberală di tora şi opoziţia di nastânga di Bucureşti. Comentatorlli nica spunu că spitalili ditu România vedu zori cabaia mari şi că tru arada a personalui medical creasti niifharistusearea, di itia câ politicieañilli “nu-şi tiñisescu tâxerli ta s’yinâ s’lli-agiutâ lucârtorlli tsi suntu tu prota arâdâriki a frontului contra a pandemiillei”.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Pandemia tru România – evoluţie negativă

    Pandemia tru România – evoluţie negativă

    Isapi lâhtâroasâ a epidemiillei di coronavirus tru România, iu, după ndauâ dzâli di isăki dimăndati ţi eara anvârliga di 2.000 di infectări tru 24 di sâhâţ, numirlu a aluştoru alinâ iruşi, di s’apruke ti prota oarâ, ǹiercuri, di 3.000 di cazuri nâi. Recorduri negativi suntu și tru aţea ţi mutreaşti numirlu a morţâloru, ama şi a aţiloru internaț la terapie intensivă. România ari 1.050 di crivăţ/ apaturi la terapie intensivă acutotalui ndreapti cu hâlâţ, a deapoa tu aestâ oarâ cama di giumitati suntu acâţati di paciențâ infectaț cu năulu coronavirus.



    Ministurlu a Sănătatillei, Nelu Tătaru, feaţi, tu aestâ noimă, ună nauă acllimari la duǹeauă s’tiǹisească normili di viglleari sanitară. El spusi că sistemlu medical nica ţăni keptu/ nica easti tu puteari, ama nu lipseaşti să’lli si bagă zori/ s’hibâ stuhinatu, câţe ari şi personalu medicalu infectatu. Nelu Tătaru feaţi timbihi, tutunăoarâ ti pirclliulu ţi easti tu transportul n’comun ică ti născăntili evenimenti/ adunări – locuri iu s’bâgă oară că regulili sanitari nu suntu tiǹisiti.



    “Ma s’tiǹisimu născănti reguli va s’avemu un numiru di cazuri ǹicu, prit ună arăiri comunitară a virslui scădzută”, năpoi adusi aminti ministurlu.



    “Ari cadealihea fucurini tru casili/ ţentrili ti auşi, tru casili ti cilimeaǹi, ari cadealihea fucurini tru unităţli sanitari, ari cadealihea fucurini tru ntreprinderi ică agenţă icunomit, ama adi’vă s’videmu di iu nkisescu aţeali fucurini”, spuni Nelu Tătaru.



    Anamisa di aţeali ditu soni apofasi ţi s’loară București, ti paradigmă, ti dănăseari arăspăndearea-a infectarillei cu SARS-CoV-2 s’arădăpseaşti borgea ti purtari prusupida aproapea di unitățli di nvițămintu, nica şi ncllidearea a saloaniloru di spectacolu și ti agiocurli cu şcurtica. Hotelurli pot s’bagă measa ti măcari maşi ti muştiradzlli a loru, a deapoa restaurantili numata pot s’aproaki muştiradz năuntru. Tru localitățli tru care rata-a incidenţăllei năstricu 1,5 cazuri covid la ǹillea di bănători fură ncllisi ti dauă stămâǹi restaurantili, cafineadzlli şi cluburli. Criscu numirlu di controali ţi s’facu tu pănăyiruri, n’pâzari şi makinili di transportu ncomunu, nica şi aţea că verificărli suntu fapti di polițiști nviscuţ tu straǹi ţivili.



    Ma marli partidu di opoziție, PSD, spuni că borgea ti catandisea epidemiologhică tru cari easti tora România u ari, păn di mardzinâ guvernulu liberalu şi prezidentulu Klaus Iohannis. “Executivlu nu lo apofasili ţi eara ananghi ti dişcllidearea diznău a sculiiloru tru condiţii di sigurlăki, nu cilăstăsi ta s’asiguripsească stocurli di Remdesivir şi nu ancupără ventilatoari ti spitali”, spuni liderlu a suţial-democrațlor, Marcel Ciolacu.



    Nica şi apofasea ti ncllidearea-a restaurantiloru şi a barurlor easti cutugursită di PSD, cari aduţi aminti câtu zǹiipsită easti HoReCa di furǹia-a pandemiillei.


    “Restricţiili suntu inevitabili tru contextul di tora”, cundille, ama, prezidentulu Klaus Iohannis şi adăvgă: “cu cât va li băgămu tu practico, cama ntrăoară şi va li tiǹisimu aesti apofasi, cu ahâtu cama ntrăoară va s’aibă hăiri şi va s’poatâ s’hibă dănăsiti/ scoasi diznău”.


    “Agiumsimu tu ună aradă critică”, feaţi timbihi caplu a statlui, cari feaţi ună cllimari ghenerală ti tiǹiseari borgili ţi li avemu cathi unu/ ti responsabilitati.




    Autoru: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Dzălili ditu soni a catandisillei di ananghi

    Dzălili ditu soni a catandisillei di ananghi



    Aţelli ditu soni doi meşi işiră ditu arada-a bănaticlui trâ româňi, dinâoarâ cu apofasea ditu 16 di martu, a catandisillei di ananghi ţi fu loată di itia-a năului coronavirus şi acşi lă u minti bana di cathi dzuuâ. Cilimeaňilli nu mata ari să s’ducâ la scullio. La mulţă ditu arada-a părinţâloru ică lă si băgă zori s’lucreadză acasă, icâ intrară tru șomaju tehnic ică armasirâ, nica şi fără locuri di lucru. Teatrili, sălliurli di spectacoli, ţinematografili ică magazinili suntu ncllisi. Parcurli agiumsiră aţeali locurli iu nu ari izini ta s’inţrâ. A oamiňilloru tu ilikia di 65 di aňi ş’cama lâ si ngărdi, multu di multu – la dauă, deapoa la șasi săhăţ ndzuuâ — ișearea din casă. Aţelu ţi fu tu ananghi ta s’iasă şi s’urdină u feaţi maşi cu un scupo maxutarcu spusu, a deapoa ti verificarea di cătră poliţie, ma s’lliu căfta, lipsea s’aibă cu năsu leghitimația di lucru, ună carti di la angajatoru ică ună declarație pi a lui giueapi.



    Oamiňilli numata avură izini s’intrâ tru bâseriţ, prefţâlli liturghisirâ ama nu cu embistimeňilli dininti. Ti aţea, sârbâtorli ti di Paștili ditu anlu aestu furâ yiurtusiti maşi diniintea a ecraniloru tv, a computerilor ică a telefoaniloru smartu, dimecu tuti eara pitricuti maşi pritu mass-media ică online. Niţi dzuua a 1 di Mai nu fu tu aradâ ti româňi, ţi eara nviţaţ tu kirolu di ma ninti s’iasâ la iarbă veardi deadunu cu fumeallea şi soţlli a loru. Emu dupu aeşţâ doi meşi di dzăli cu serti restricții, oamiňilli aşteaptă cu niarăvdari s’treacă, ditu 15 di mai, tu a daua etapâ — dimi la catandisea di alertă și, acşi, s’agiundzi pi ună hăbiniseari a restricţiiloru.



    Tru aestă noimă, Institutlu Naţional di Sănătati Publică feaţi unu bairu di pripuniri, lansati tru debatlu publicu, pi thimellilu a curi va s’hibâ apufusiti proţeduri ică reguli. Acşi, hotelurli va s’ndreagâ serviţii di cazari, ama maşi ti urdinărli tu sinferu profesionalu ică trâ mentenanţă. Va s’dişcllidâ diznău saloanili di privideari personală (frizerie, coafură, manichiură, pedichiură şi cosmetică), ama va s’hibâ asiguripsitu unu locu, unâ lârdzimi di aştiptari di nai cama pţânu 4 meatri pătraţ ti cathi unu muştiră şi unâ distanţă nai cama ňicâ di 2 meatri anamisa di doi inşi cari ţi s’hibâ elli. Easti tu planu și dişcllidearea diznău a cabinetiloru stomatologhiţi iu programarea-a paciențâlor tu ilikia di 65 di aňi ş’cama icâ aţelli ţi au unâ niputeari patologhicâ cronică va s’facâ tru ahurhita-a programlui di lucru. Tru unitățli sanitari non-Covid nu va s’facâ, ahâtu câtu ari câbili, internărli, a deapoa yitripsearea medicalâ va s’hibâ faptâ acasâ/ambulatoriu. Ditu arada-a pripunirloru spusi di Institutlu Naţional di Sănătati Publică va s’hibâ şi aţeali ti dumenea-a nvițămintului, hiindalui cunuscut câ lipseaşti s’da exameni elevlliii ditu clasili di bitisitâ di la ghimnaziu și liceu ică trâ transportul di oamiňi. Autoritățli nu dânâsescu să spună, ama, că data di 15 di maiu, cându va s’treacâ la catandisea di alertă, va s’aibâ maşi valoari administrativă, a deapoa problemili ţi va s’iasâ tu videalâ ditu năulu coronavirus armânu idyealui actuali cum eara ş’ma ninti.



    Ngrăpsearea: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala