Radio România Internațional

Tag: panouri fotovoltaice

  • Măsuri pentru eficientizare energetică

    Măsuri pentru eficientizare energetică

    La începutul unui an electoral jalonat de toate cele patru tipuri de alegeri care se pot organiza în România, ministrul Mediului, liberalul Mircea Fechet, e printre cei mai vizibili și, cel puțin aparent, cei mai întreprinzători politicieni. Adept declarat al eficientizării energetice, el a anunțat că bugetul propus pentru programul-pilot “Rabla pentru sobe” este de 500 de milioane de lei.



    Finanţarea se acordă pentru dispozitivele cu randament de minimum 80% şi emisii mici de poluanţi, iar programul este menit să le reducă românilor cheltuielile cu încălzirea şi să diminueze poluarea. Beneficiari sunt oamenii din comunele celor 28 de judeţe din zona montană a ţării. Ministerul va finanţa 70% din costurile unei astfel de sobe, dar nu mai mult de 10.000 lei de persoană.



    Din datele oficiale citate de ministru, joi, într-o intervenție în direct la Radio România, eficienţa medie a sobelor care folosesc biomasă solidă, lemn cu precădere, este între 20 şi 40%, în funcţie de cât e soba de veche şi cât de priceput a fost meşterul care-a zidit-o. Astăzi, spune Fechet, există tehnologii ce pot să transforme 80% dintr-un buştean în căldură şi doar 20% în fum. Va fi, astfel, o presiune mai mică pe fondul forestier, pentru că una este să arzi trei căruţe cu lemne şi alta este să arzi o singură căruţă fiindcă ai o sobă eficientă, și bineînţeles că vom avea toţi un aer mai curat – susține ministrul.



    El a mai promis că Programul “Casa Verde Fotovoltaice” va avea pentru acest an un buget de două miliarde de lei şi că autorităţile nu se vor opri decât atunci când vor fi astfel de panouri şi pe ultimul acoperiş din țară. Tot pentru Radio România, Mircea Fechet recunoaște că, deocamdată, nu a găsit o soluţie pentru acoperişurile blocurilor, fiindcă acestea sunt vechi, sunt un spaţiu comun și e greu de stabilit care dintre locatari are dreptul să beneficieze primul de potențiala producție de energie. Ministrul spune că prioritare sunt acum acoperişurile caselor, supermarketurilor şi halelor, după care promite să caute soluţii pentru a se putea instala panouri fotovoltaice și pe şarpantele blocurilor.



    Un alt program, e adevărat, într-o fază incipientă — mai anunță titularul de la Mediu -, este “Rabla la tractoare şi maşini agricole”, care-și propune, pe baza unui ajutor de maximum 30.000 euro pentru fiecare fermier, să finanțeze achiziţia de utilaje noi.



    Tot săptămâna aceasta, ministrul Fechet a participat, la Bruxelles, alături de omologii săi din celelalte țări membre ale Uniunii Europene, la Consiliul de Mediu, organizat de preşedinţia semestrială belgiană. El a declarat acolo că România s-a aliniat eforturilor Uniunii de promovare a circularităţii în economie și altor obiective de dezvoltare durabilă, care contribuie la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.







  • Fonduri pentru mediu

    Fonduri pentru mediu

    Guvernul de la București a aprobat bugetul Administraţiei Fondului pentru
    Mediu (AFM), situaţie care permite startul Programului Rabla 2023
    până la sfârşitul lunii. Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus au un buget
    majorat, care, în acest an este de 1,5 miliarde lei (305 milioane euro). Ediţia
    din acest an aduce două schimbări majore față de anii anteriori. Astfel, la programul
    Rabla clasic prima de casare creşte de la 6.000 de lei (1200
    euro), cât era anul trecut, la 7.000 de lei (1400 euro) pentru a acoperi
    inflaţia de aproape 16% de la sfârşitul anului 2022. În total, cu două prime de
    casare şi motor cu emisii scăzute se poate ajunge la aproape 3.000 de euro
    reducere, adică un sfert din preţul unei maşini noi de volum cu dotările de
    bază. La programul Rabla plus, prin care statul dă un bonus de
    aproape 11.000 de euro pentru maşinile electrice, ministerul Mediului a introdus
    un prag de 75.000 de euro pentru valoarea maximă a automobilului nou. De asemenea, există și un program nou – Rabla
    Local, care va fi derulat şi implementat în colaborare cu primăriile locale. Bugetul
    pentru acesta este de 240 de milioane de lei (49 milioane euro) și va fi completat cu un procent de 20% din
    totalul de 100% din partea autorităţilor locale. Adică, 2.400 lei (490 euro) se
    vor plăti din bugetul AFM, iar 600 de lei (120 euro) din bugetul local. Astfel,
    beneficiarul va primi un total de 3.000 lei (610 euro) pentru fiecare maşină
    mai veche de 15 ani care va fi casată.

    În acelaşi timp, în 2023, continuă
    programul pentru piste de biciclete, cu un buget de 50 de milioane de lei (10 milioane
    euro), dar și Rabla pentru electrocasnice, cu un buget de 75 de milioane de
    lei (15 milioane euro).Guvernul va crește fondurile și pentru programele
    de mediu, cum este Casa verde, programe care includ proiecte de instalare de
    panouri fotovoltaice, a spus premierul Nicolae Ciucă. El a precizat că numărul
    beneficiarilor este în urcare. Nicolae
    Ciucă Am asumat ca la nivelul Guvernului practic să dublăm
    fondurile alocate pentru aceste proiecte. Aproximativ 2 miliarde de euro vor fi
    alocate pentru instalarea de panouri fotovoltaice şi, în felul acesta, numărul
    de beneficiari poate să urce până la 80.000 de gospodării.

    Și
    dacă vorbim de surse regenerabile, pentru a-și întări strategia de dezvoltare
    în acest domeniu, Public Power Corp (PPC), cea
    mai mare companie de utilităţi din Grecia, achiziţionează de la grupul italian Enel, pentru
    1,26 miliarde de euro, operaţiunile din România. Potrivit experților, prin
    costuri de producţie ieftine, PPC îşi va dubla astfel producţia din surse
    regenerabile, după ce, în Grecia, din cauza restricţiilor, a fost obligată să
    îşi reducă cota de piaţă. Enel are un rol important în piața de energie din
    România din 2005, unde are peste 3 milioane de clienţi. Prin această achiziție,
    compania greacă, care are 6 milioane de clienţi, îşi întăreşte poziţia
    geostrategică în regiunea Balcanilor, devinind cel mai mare jucător din
    sud-estul Europei.


  • A fost aprobată schema României pentru investiţii în baterii şi panouri fotovoltaice

    A fost aprobată schema României pentru investiţii în baterii şi panouri fotovoltaice

    Comisia Europeană a aprobat o schemă românească de 259 de milioane de euro. Prin această schemă se urmărește sprijinirea investițiilor în producția, asamblarea și reciclarea bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice. Ajutorul va fi finanțat parțial prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României. Măsura urmărește mai multe obiective: în primul rând să contribuie la dezvoltarea regională prin direcționarea ajutoarelor către sectoare în care cererea este în creștere. Vorbim și despre crearea unor noi locuri de muncă ce necesită o forță calificată, dar și despre o economie mai sustenabilă și mai competitivă. În al doilea rând, măsura urmărește promovarea tranziției verzi a României și a UE.

    Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe către companiile active, care desfășoară activități în domeniul producției, asamblării și reciclării bateriilor și panourilor fotovoltaice, situate în zonele eligibile pentru ajutoare regionale din România şi se va derula până la 31 decembrie 2024.

    Zonele sunt stabilite în harta ajutoarelor regionale a României, care precizează și cuantumul maxim al ajutorului de stat ce poate fi acordat pentru fiecare beneficiar.

    Această schemă românească în cuantum de 259 de milioane EUR, va asigura un sprijin esențial pentru producția de baterii, celule și panouri fotovoltaice. Măsura va promova dezvoltarea economică a celor mai defavorizate zone din România, în conformitate cu obiectivele de coeziune ale Uniunii și contribuie la accelerarea tranziției verzi, a spus Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

    Degradarea mediului, alături de schimbările climatice, reprezintă o amenințare existențială pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga lume.

    Din dorința de a contracara aceste provocări, Comisia Europeană a lansat Pactul verde, care își propune să transforme Uniunea într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Pactul verde european are ca scop atingerea neutralității climatice a Europei până în 2050.


  • Parlamentul European şi energia verde

    Parlamentul European şi energia verde

    Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, la Strasbourg, planul RePowerEU, prin care blocul comunitar acordă ţărilor membre fonduri nerambursabile, pentru a-şi îmbunătăţi sectorul energiei. În valoare totală de 20 de miliarde de euro, planul urmăreşte să reducă dependenţa energetică de Rusia şi accelerarea tranziţiei spre energia verde, sporind, totodată, rezilienţa sistemului energetic din Uniunea Europeană. Fiecare stat membru va avea acces la aceste fonduri, cu condiția să pună în aplicare obiectivele stabilite de această nouă lege europeană. Este vorba de diversificarea resurselor de aprovizionare cu energie, îmbunătăţiri care să ducă la reducerea consumului, precum și accelerarea procesului de trecere la energia verde, curată şi ieftină. Membrii Parlamentului European au convins ţările membre să aloce cel puţin 30% din fondurile obţinute prin RePowerEU pentru proiecte naţionale sau multinaţionale, care abordează blocajele existente în ceea ce priveşte transportul, distribuţia şi stocarea energiei, precum şi creşterea fluxurilor transfrontaliere. Nu în ultimul rând, eurodeputaţii s-au asigurat că măsurile sunt concepute pentru a sprijini investiţiile menite să combată sărăcia energetică în cazul gospodăriilor vulnerabile, al IMM-urilor şi microîntreprinderilor.

    România va beneficia de o alocare totală de 1,4 miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în domeniul energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026. Guvernul de la Bucureşti trebuie să înainteze spre aprobare Comisiei Europene propriul proiect de investiţii până pe 30 aprilie cel târziu. Eurodeputatul român Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului European pe acest proiect, a precizat că, imediat după ce planurile statelor vor fi aprobate, vor primi o prefinanţare de 20% din partea Comisiei, iar în cazul României aceasta va fi de aproximativ 280 milioane euro. Un alt coraportor, eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, a afirmat că, prin acest plan, România își poate crește capacitatea legată de energie verde prin proiecte de mare anvergură cum ar fi câmpurile de turbine eoliene. El a adăugat că, prin REPowerEU, s-a obținut un lucru revoluţionar, şi anume microinvestiţiile pentru reducerea facturii de energie la consumatorul final vulnerabil sau la micul antreprenor vulnerabil. Potrivit acestuia, fondurile vor putea fi folosite inclusiv pentru modernizarea locuinţelor individuale. Avem în România cinci milioane de locuinţe individuale care sunt într-un stadiu de deteriorare foarte mare şi care au o problemă majoră de eficienţă energeticăˮ, a spus Dragoș Pîslaru. El a adăugat că este o chestiune istorică pe care REPowerEU poate să o facă, şi anume să modernizeze la standardele lui 2023, măcar 10% din tot acest fond locativ din Româniaˮ.


  • Provocările energiei regenerabile

    Provocările energiei regenerabile

    Uniunea Europeană poate
    substitui importurile de combustibili fosili din Rusia cu
    surse regenerabile de energie, iar România şi sud-estul Europei au un
    potenţial uriaş, afirmă investitorii din domeniul energiei din
    surse regenerabile. Aceștia au participat, marți, la București, la RESinvest,
    cea mai mare conferinţă a industriei de energie regenerabilă din România şi
    Europa de Sud-Est. Evenimentul a avut ca temă principală dezvoltarea lanţului
    de producţie de componente, echipamente, software şi servicii asociate pentru
    parcuri eoline şi fotovoltaice, o oportunitate imensă de a crea o nouă ramură
    în economia românească. Producţia de turbine eoliene
    şi de panouri fotovoltaice se poate face în statele comunitare. În România,
    producţia de componente a început. La Braşov se produc, deja, componente de
    turbine eoliene, iar la Electroputere Craiova sunt fabricate transformatoare
    pentru energia eoliană. Investitorii din domeniul energiei din
    surse regenerabile afirmă că acest tip de energie ar putea duce la
    scăderea preţurilor la nivel naţional şi regional. Investitorii mai spun că,
    odată cu dezvoltarea acestor sectoare, se va dezvolta şi cel de aprovizionare,
    ceea ce va duce la crearea de slujbe noi în construcţii, în operare de
    echipamente şi în producţia de echipamente.

    La conferința organizată la București, ei au
    cerut stabilitate şi predictibilitate legislativă, pentru a putea derula
    investiţii pe termen lung. Autorităţile, la rândul lor, afirmă că există
    finanţare pentru proiecte și garantează stabilitatea legislativă. Premierul
    Nicolae Ciucă: Guvernul României a iniţiat strategii
    economice calibrate la nevoile actuale ale pieţei de energie. Am alocat fonduri
    pentru stimularea investiţiilor în energie regenerabilă, utilizând toate
    pârghiile şi mecanismele financiare disponibile, precum Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă şi Fondul pentru modernizare. În cadrul PNRR, am
    lansat, recent, ghidurile şi schemele de ajutor de stat pentru stimularea
    investiţiilor în lanţul industrial de producţie, asamblare şi reciclare a
    bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice.     O altă schemă de finanţare,
    care va creşte siguranţa energetică a ţării, este Fondul de modernizare. Cu
    ajutorul acestor fonduri, vor fi puse în funcţiune aproximativ 3.000 de MW.
    Primele finanţate prin acest mecanism au primit, deja, fonduri şi sunt derulateˮ    .

    Preşedintele Comisiei pentru Energie din Parlamentul European, Cristian Buşoi,
    spune că măsuri pentru simplificarea birocraţiei sunt discutate, în prezent, şi
    la nivel comunitar şi vor fi obligatorii pentru toate statele. El a declarat că
    o iniţiativă a Comisiei Europene, care vine ca o măsură cerută insistent de
    piaţă, va scurta timpul pentru obţinerea avizelor pentru instalarea
    unităţilor regenerabile. Cristian Bușoi a precizat că există şi termene
    propuse: perioada de avizare să nu depăşească şase luni pentru proiectele de
    modernizare sau mărire a capacităţii sau un an în cazul unităţilor noi.


  • Politici proactive în domeniul mediului

    Politici proactive în domeniul mediului


    An de an, calitatea vieţii pe Terra este tot mai mult afectată de poluarea care face aerul din ce în ce mai puţin respirabil. Noxe provenite din industrie, din trafic, defrişări necontrolate, accidente ecologice, deşeuri plastice sau radioactive sunt răni deschise ale planetei care duc la dezechilibre cu consecinţe dramatice pentru omenire – spun specialiştii. Iar menţinerea unui mediu echilibrat ecologic este esenţial pentru sănătatea vieţii. Iată de ce, în ultima perioadă, politicile în domeniul mediului capătă tot mai multă importanţă.



    Miercuri, ministrul român al Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, la Alba Iulia , că zece întâlniri regionale cu cetăţenii pe tema gestionării deşeurilor vor avea loc în perioada următoare. Reprezentanţii ministerului vor oferi sprijin şi operatorilor pentru rezolvarea acestei probleme cu care se confruntă România.



    Graţiela Gavrilescu: “Vom încerca să batem din poartă în poartă şi să învăţăm, să educăm, să informăm cetăţeanul despre avantajul acestei colectări selective şi, începând de acum, din acest an, vom da valoare deşeului.”



    Tot la Alba Iulia, ministrul Mediului a afirmat că 9000 de gospodării care nu sunt alimentate cu energie electrică vor putea fi echipate cu celule fotovoltaice prin intermediul proiectului intitulat “Centenarul luminii“. De menţionat că panourile fotovoltaice convertesc energia solară în cea electrică, într-un mod economic şi ecologic. Autorităţile îşi doresc ca în România să nu mai existe niciun fel de gospodărie care să nu dispună de curent electric, a mai spus Gratiela Gavrilescu, care a menţionat că se doreşte montarea primelor celule fotovoltaice anul acesta. Un alt proiect al ministerului este lansarea programului “Rabla” pentru electrocasnice, pentru cei care doresc să-şi înnoiască aceste aparate.



    Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu: “Pentru că avem foarte mare grijă şi trebuie să ne debarasăm de lucrurile care nu mai sunt funcţionale în propriile noastre case, care au o vechime foarte mare, care sunt energofage, care oricum poluează, vom lansa, până la 1 octombrie, Ghidul de finanţare, programul Rabla pe electrocasnice. Avem deja 30 de milioane de lei (circa 6,4 milioane de euro) prinşi în bugetul Administratiei Fondului pentru Mediu pentru lansarea acestui program.”



    De asemenea, în curând, la şedinţa de Guvern va fi supusă aprobării cererea de suplimentare pentru introducerea a încă 30.000 de tichete în plus pentru programul “Rabla” de stimulare a înnoirii parcului naţional auto. 21.000 de maşini au fost achiziţionate, până acum, prin intermediul programului. Ministrul Mediului a mai precizat că există ghidul de finanţare publicat în Monitorul Oficial pentru diminuarea emisiilor gazelor cu efect de seră, concretizată prinachiziţionarea de autobuze electrice, tramvaie electrice, troleibuze, autovehicule sau autobuze cu gaz natural comprimat.