Radio România Internațional

Tag: panouri solare

  • Energia solară în România

    Energia solară în România

    Conform
    unui nou raport Global Market Outlook For Solar Power 2023 – 2027, anul 2022 va
    rămâne în istoria economică recentă ca fiind cel în care energia solară a
    cunoscut cel mai mare adaos de capacitate energetică, determinat de creșterea
    prețurilor la energie, de stabilizarea lanțului de aprovizionare și de
    programele de redresare post-pandemică.

    În 2022, la nivel global au fost
    înregistrați 239 GW de noi capacități solare, marcând încă un record istoric și
    înregistrând o rată de creștere anuală impresionantă de 45%, cea mai mare din
    2016. Drept urmare, capacitatea solară totală instalată la nivel mondial a
    depășit pragul de 1 Terawatt la începutul lui 2022 și s-a ridicat la aproape
    1,2 TW la sfârșitul anului.

    În fiecare oră, Pământul primește o cantitate
    suficientă de energie pentru a susține consumul planetar pe o perioadă de un
    an, arată Mădălina Nechifor – doctorand la Facultatea de Inginerie Electrică,
    Energetică și Informatică Aplicată de la Universitatea Tehnica Gheorghe
    Asachi din Iași , într-un material publicat pe site-ul
    Infoclima. Deși în prezent reușim să convertim în energie electrică
    doar o mică fracțiune din energia solară disponibilă, în viitor vom putea
    optimiza și utiliza din ce în ce mai mult această resursă, cu costuri
    semnificativ mai mici comparativ cu energia convențională. Cheia pentru a
    asigura prosperitatea economică, durabilitatea și sănătatea mediului, creând în
    același timp noi locuri de muncă la nivel local și oferind o mai mare autonomie
    energetică, precum și o reducere a sărăciei energetice, constă în implementarea
    unui sistem eficient, bazat pe surse regenerabile și gratuite, cum ar fi
    energia solară.

    Deși prețurile facilităților de acest gen au crescut destul de
    mult în ultimii ani, energia solară rămâne semnificativ mai ieftină decât orice
    combustibil fosil sau energia nucleară, luând în considerare tendința generală
    de creștere a prețurilor tehnologiilor energetice. De altfel, prețurile au
    început deja sa scadă pe unele paliere.

    Vlad Zamfira, de la siteul de
    specialitate Infoclima : Investiția în sisteme
    fotovoltaice este un must-do, mai ales în contextul creșterii
    prețurilor la energie de la începutul anului 2023. ESMAP, un indicator ce
    reflectă potențialul energiei fotovoltaice al fiecărei țări, pentru România ne
    furnizează o valoare de aproape 3,6 kilowați-oră pe metru pătrat pe zi, iar
    acest lucru ne plasează pe locul 182 la nivel global. În ansamblu, perspectiva
    pentru energia solară în România este una pozitivă. În ciuda numeroaselor
    provocări și obstacole în calea unei extinderi mai ample legate de
    infrastructură, reglementare, finanțare și conștientizare publică, sectorul se
    află într-o creștere constantă: 20.000 de prosumatori în septembrie 2022, spre
    exemplu.

    Numeroase parcuri solare și instalații fotovoltaice au fost construite
    în diverse regiuni ale țării, în condițiile în care un hectar de teren echipat
    cu panouri solare poate genera în medie 1252 megawați-oră de energie electrică
    pe parcursul unui an în România. De notat este faptul că doar prin utilizarea a
    0,22% din suprafața nepopulată a țării noastre, cu ajutorul sistemelor
    fotovoltaice s-ar putea asigura, teoretic, întreg necesarul național de energie
    electrică.

    Agenția Internațională pentru Energie estimează că în anul 2023 vor
    fi investite aproximativ 380 de miliarde de dolari în energie solară, depășind
    în premieră investițiile în industria petrolieră. Fiecare criză are
    caracteristicile sale unice și, deși pandemia COVID-19 a generat dificultăți în
    lupta împotriva schimbărilor climatice, criza energetică recentă a avut un
    efect opus, concentrând atenția asupra surselor de energie regenerabilă, iar
    energia solară a devenit un pilon principal în reducerea dependenței de sursele
    de energie derivate din combustibili fosili.


    Pentru
    sfarsitul anului in curs estimarile sunt ca numarul prosumatorilor va depasi o
    suta de mii. Avem ca obiectiv național eliminarea treptată a utilizării
    energiei pe bază de cărbune până în 2032, ceea ce se estimează că va spori
    adoptarea energiei durabile, în special a turbinelor eoliene și a instalațiilor
    solare fotovoltaice. Potrivit prognozelor realizate de compania de date și
    analize Global Data, capacitatea fotovoltaică estimată a României
    va înregistra o creștere semnificativă între 2021 și 2030, de la 1,39 GW în
    2020 la 4,25 GW în 2030    , mai spune Mădălina Nechifor, care a dezvoltat și
    o initiațivă proprie – Acoperișul tău Solar – pentru conștientizarea
    publică a efectelor benefice ale utilizării de panouri solare și a energiei
    regenerabile în general.

    De subliniat și că guvernul român a adoptat în ultimii
    ani politici și măsuri pentru promovarea energiei regenerabile, inclusiv a
    energiei solare, prin intermediul unor scheme de sprijin și stimulente.
    Potențialul solar al României este considerabil, având în vedere condițiile
    climatice favorabile și nivelurile ridicate de radiație solară. Este esențial
    să înțelegem că odată cu creșterea numărului de prosumatori nu vom avea doar o
    mai mare parte a energiei produse din surse regenerabile, ci vom contribui și
    la reducerea dependenței de importurile de energie, va spori bunăstarea
    consumatorilor și va crește reziliența atât la nivel național cât și la nivel
    individual.

  • Programlu “Casa veardi fotovoltaiţi”

    Programlu “Casa veardi fotovoltaiţi”

    Ahurheaşti etapa 2023 a programlui Casa veardi fotovoltaiţi. Ma ghini spusu, ditu 2 mai, tru program pot si s’ngrăpsească firmili şi instalatorllii cari monteadză ahtări sisteme alternative di energie veardi. Cama deapoa, va s’ahurhească procedurli tră persoanele fiziţi ică juridiţi cari vor să s’hărsească di aţelli 20 ñilli di lei di la Stat tră instalarea di panouri fotovoltaiţi. Ministrul a Mediului, Tánczos Barna, estimeadză că fondurli ţi fură ahărdziti pănă tora putea s’hibă dublate, catandisi tru cari aproapea 150.000 di nicukirati va s’aibă panouri fotovoltaiţi până la inşita-a anlui. Aesta, cara va s’hibă duri numirlu di instalatori cari si s’ngrăpsească tru program.



    Tánczos Barna: “S’ngrăpsescu firmili cari instaleadză panourile fotovoltaiţi. Tru prinţipiu, pi 15 di mai dişcllidemu sesiunea ti dipuneari a căftărloru di finanţare tră prima euroregiune. Ampărţămu aprukearea a căftărloru di finanţare pi perioadi ahoryea, andicra di euroregiuni, tră să scadă presia pi sistemlu informatic şi, ma s’amintămu şi acordul a Comisiei Europene, deadunu cu dl. Boloş (n.red. ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene), putem nica s’dublăm, anlu aestu, bugetlu ahărdzitu ti aestu program şi s’agiundzemu la 150.000 di sisteme instalate tru 2023.“



    Tră s’poată si s’ngrăpsească, aţelli cari vor s’amintă finanţare tru aestă nauă etapă a programlui Casa veardi fotovoltaiţi lipseaşti s’aibă dovada căţe casa easti intabulată, că nu au borgi la bugetele locale şi di Stat, ama și – ca ună năutate – că adresa ditu cartea di identitate easti idyea cu aţea a loclui iu s’adară instalarea. Tră rezervarea subvenţiillei di la Stat, anlu aestu aţelli ţi voru aestu lucru va s’ngrăpsească singuri (nu pritu intermediul a firmilor instalatoare) tru aplicaţia informatică ali Administraţie Fondului tră Mediu.



    Prin instalarea sistemelor di panouri fotovoltaiţi tră produţirea di energie electrică, elli va s’poată s’anvălească necesarlu di consum, ama şi s’da surpluslu tru reţeaua naţională. Beneficiarllii au ună finanţare di până la 90% ditu valoarea totală a hărgiloru eligibile, tru limita sumăllei di 20.000 lei, tră instalarea di sisteme di panouri fotovoltaiţi cu ună puteari di minimum 3 kWh. Bugetlu total ahărdzitu easti di 2 miliardi di lei, păradz ţi suntu ananghi tră 100.000 di beneficiari.



    Că ufilisescu agiutorlu a Statului ică apufusescu ta s’instaleadză integral ditu buget propriu sisteme alternative di energie veardi, româñilli suntu tut ma sinfirisiţ s’hibă indipendință energetic. Maxus după creaștirea a păhadzloru la curent electric și gaze naturale, căftarea di panouri solare lo silă.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Programul “Casa verde fotovoltaice”

    Programul “Casa verde fotovoltaice”

    Începe etapa 2023 a programului Casa verde fotovoltaice. Mai precis, din 2 mai, în program se pot înscrie firmele şi instalatorii care montează astfel de sisteme alternative de energie verde. Ulterior, ar urma să înceapă procedurile pentru persoanele fizice sau juridice care vor să beneficieze de cei 20 de mii de lei de la Stat pentru instalarea de panouri fotovoltaice. Ministrul Mediului, Tánczos Barna, estimează că fondurile deja alocate ar putea fi dublate, situaţie în care aproape 150.000 de gospodării ar urma să aibă panouri fotovoltaice până la sfârşitul anului. Aceasta, dacă vor fi suficienţi instalatori care să se înscrie în program.



    Tánczos Barna: “Se înscriu firmele care instalează panourile fotovoltaice. În principiu, pe 15 mai deschidem sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru prima euroregiune. Am împărţit primirea cererilor de finanţare pe perioade distincte, în funcţie de euroregiuni, pentru a scădea presiunea pe sistemul informatic şi, dacă reuşim să obţinem şi acordul Comisiei Europene, împreună cu dl. Boloş (n.red. ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene), putem să mai dublăm, anul acesta, bugetul alocat acestui program şi să ajungem la 150.000 de sisteme instalate în 2023.“



    Pentru a se putea înscrie, cei care vor să obțină finanţare în această nouă etapă a programului Casa verde fotovoltaice trebuie să facă dovada că locuinţa este întabulată, că nu au datorii la bugetele locale şi de Stat, dar și – ca o noutate – că adresa din cartea de identitate corespunde cu cea a locului unde se face instalarea. Pentru rezervarea subvenţiei de la Stat, anul acesta doritorii se vor înscrie singuri (nu prin intermediul firmelor instalatoare) în aplicaţia informatică a Administraţiei Fondului pentru Mediu.



    Prin instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, ei își vor putea acoperi necesarul de consum, dar şi să livreze surplusul în reţeaua naţională. Beneficiarii obţin o finanţare de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei, pentru instalarea de sisteme de panouri fotovoltaice cu o putere de minimum 3 kW. Bugetul total alocat este de 2 miliarde de lei, bani necesari pentru 100.000 de beneficiari.



    Că apelează la ajutorul Statului sau decid să își instaleze integral din buget propriu sisteme alternative de energie verde, românii par tot mai interesați să devină independenți energetic. Mai ales după creșterea prețurilor la curent electric și gaze naturale, cererea de panouri solare a explodat.






  • Muabeţ mutrinda energia

    Muabeţ mutrinda energia

    Compania ghirmană AE SOLAR tăxeaşti că va s’adară panouri solare tru România. Va s’hibă ună ditu nai ma mări investiții dimăndati tru añilli ditu soni, tru văsilie. Uidisitu cu Guvernulu di București, premierlu Nicolae Ciucă s-andămusi cu reprezentanţăllii a companiillei, ţi ari naeti s’inveastiască, tutu cu tutu, 1 miliardu di euro. Tru fază iniţială, aestu proiectu va s’aibă ună capacitate di 2 gigawaţ, iara la finalizarea a integrarillei complete a fluxurilor di producţie va s’agiungă la 10 gigawaţi, aţea ţi va s’reprezintă un cirecu ditu ananghea europeană. AE SOLAR, cari opereadză tru 95 di văsilii, confirmă că va s’opearaţionalizeadză prota fază a planlui românesc baş tru aestu an.



    Ditu videala a Executivlui, va s’hibă analizati resursili cari pot s’hibă asiguripsiti pritu finanţări europeani ică di la bugetlu di Stat tra s’ndrupască realizarea a proiectului. Tu ţi mutreaşti aplicabilitatea investițiillei, tră aesta va s’hibă mintiţ specialiști ditu cadrul a Rețeauălllei Universitățlor di la Amarea Lae, cari va s’poată s’lucreadză deadunu pritu unu parcu științific complementar facilitățlor di producție — nica să spuni tru comunicatul Guvernului. Uidisitu cu premierlu Ciucă, investiția companiillei AE SOLAR va u aducă România tru ţentrul a producțillei europene di panouri/ ploaci solare și va s’aibă contributu cabaia mari ti independența energetică a văsiliillei, ama și la vigllearea a fisillei, pritu ufilisirea ali energie reghenerabile, kiskină, tra producţia di electriţitate.



    Ti modernizari eara zborlu și tru andamasea pi cari caplu a Executivlui u avu cu reprezentanţii companiei Mass Global Energy Rom, cari ancupără, anlu tricut, Termocentrala pi cărbuni di Mintia. Aeșţă ălli prezentară al Nicolae Ciucă un plan di investiții di pisti 1 miliard di euro pritu cari vor s’alăxească termocentrala tru nai ma mari şi hăirlătică capaţitate di producţie ali energiei electrică pi gaze, nu pi cărbuni, cata cum eara până tora, ditu Uniunea Europeană: aesta ari tru planu tra s’producă nai ma puţăn 1.500 di megawaţ. Prima etapă a investiţillei va s’hibă finalizată tru 24 di meşi, a deapoa proiectul va s’agiungă la maturitate mplină tru 36 di meşi. Tru tut aestu kiro, componentele ali ţentrală va s’hibă ndreapti ta s’treacă cătă năile tehnologhii, ţi au la thimelliu hidrogen, di produţirea ali energhie.


    “Gazile di la Amarea Lae, cari pot s’asiguripsească, tu aestu kiro, 10% ditu consumlu anual internu, va u alăxească, tru yinitorlli ani, România tru unu ditu nai ma mărlli producători di gaze ditu Uniunea Europeană. Centrala di la Mintia, cari va s’ufilisească gazlu ca resursă di produţiri a curentului electric, va s’hărsească acutotaalui, şi aestă turlie România va ş-asiguripsească consumlu internu, ama va s’poată și s’exportă, di va u agiută Ripublica Moldova și partenerlli ditu Uniunea Europeană” – tăxi premierlu Nicolae Ciucă.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Discuţii privind energia

    Discuţii privind energia

    Compania
    germană AE SOLAR promite că va produce panouri solare în România. Ar urma să
    fie una din cele mai mari investiții anunțate în ultimii ani, în țară. Potrivit
    Guvernului de la București, premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu
    reprezentanţii companiei, care ar urma să investească, în total, 1 miliard de
    euro. În fază iniţială, acest proiect va avea o capacitate de 2 gigawaţi, iar
    la finalizarea integrării complete a fluxurilor de producţie va atinge 10
    gigawaţi, ceea ce va reprezenta o treime din necesarul european. AE SOLAR, care
    operează în 95 de ţări, a confirmat că va operaţionaliza prima fază a planului românesc
    chiar în acest an.


    Din perspectiva Executivului, vor fi analizate resursele
    care pot fi asigurate prin finanţări europene sau de la bugetul de Stat pentru
    a sprijini realizarea proiectului. Cât despre aplicabilitatea investiției, pentru
    aceasta vor fi implicați specialiști din cadrul Rețelei Universităților de la
    Marea Neagră, care vor putea coopera prin intermediul unui parc științific
    complementar facilităților de producție – se mai arată în comunicatul
    Guvernului. Potrivit premierului Ciucă, investiția companiei AE SOLAR va plasa
    România în centrul producției europene de panouri solare și va contribui
    considerabil la independența energetică a țării, dar și la protejarea mediului,
    prin folosirea energiei regenerabile, curate, pentru producerea de
    electricitate.


    Despre modernizare a fost vorba și în întâlnirea pe care șeful
    Executivului a avut-o cu reprezentanţii companiei Mass Global Energy Rom, care
    a cumpărat, anul trecut, Termocentrala pe cărbuni de la Mintia. Aceștia
    i-au prezentat lui Nicolae Ciucă un plan de investiții de peste 1 miliard de
    euro prin care vor să transforme termocentrala în cea mai mare şi mai eficientă
    capacitate de producţie a energiei electrice pe gaze, nu pe cărbuni, ca până
    acum, din Uniunea Europeană: aceasta ar urma să producă cel puţin 1.500 de
    megawaţi. Prima etapă a investiţiei va fi finalizată în 24 de luni, urmând ca
    proiectul să ajungă la maturitate deplină în 36 de luni. În tot acest răstimp,
    componentele centralei vor fi
    pregătite pentru trecerea către noile tehnologii,bazate pe hidrogen, de producere a energiei.

    Gazele de la Marea Neagră, care pot asigura,
    în prezent, deja, 10% din consumul anual intern, vor transforma, în următorii
    ani, România într-unul dintre cei mai mari producători de gaze din Uniunea Europeană.
    Centrala de la Mintia, care va folosi gazul drept resursă de producere a
    curentului electric, va putea beneficia din plin, astfel încât România să își asigure
    consumul intern, dar să și poată exporta, ajutând Republica Moldova și
    partenerii din Uniunea Europeană     – a promis premierul Nicolae Ciucă.


  • Salonul Auto Bucureşti

    Salonul Auto Bucureşti

    La București s-a încheiat dumincă cea de a 16-a ediţie a Salonului Auto, care
    a reunit cei mai importanți producători
    și specialiști din industria de profil. Salonul a îmbinat, în acest an, experiența edițiilor
    anterioare cu dinamica contextului inovativ și economic actual, venind cu o
    platformă dedicată ce s-a transformat pe perioada celor 11 zile de desfășurare
    în cel mai mare centru de afaceri în domeniul auto din România.

    Cu
    ocazia aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, în cadrul evenimentului a fost amenajat alături de Retromobil România, Clubul Vehiculelor de
    Epocă     și Clubul ARO10, un stand dedicat Centenarului în care au putut fi admirate modelele auto clasice, invențiile și prototipurile care
    au revoluționat lumea auto și au făcut istorie în România. Printre acestea s-au numărat celebra Dacia 1300 fabricată la uzina
    de la Pitești și     automobilul de teren ARO, produs la Câmpulung Muscel.

    Salonul a fost susţinut de
    către Asociaţia Constructorilor de Automobile din Români, iar în cadrul său au fost prezentate autoturisme de oraş şi de teren,
    autovehicule utilitare uşoare şi grele, clasice,dar și motociclete, scutere, biciclete, componente și accesorii auto. Bineînțeles, nu
    au lipsit cele mai noi și exclusiviste modele auto, aparținând mărcilor celebre
    precum Lamborghini, Maserati, BMW, Audi, Ford,
    Mercedes-Benz, Fiat,     Honda, Hyundai, Mazda, Mitsubishi, Opel,
    Skoda, Suzuki, Toyota, sau Volvo. De
    asemenea, vizitatorii au avut la dispoziție un spațiu destinat exclusiv mobilității electrice, în cadrul căruia au fost expuse cele mai recente modele de automobile electrice și hybrid, iar specialiştii au oferit toate informațiile referitoare la
    noile tehnologii.
    De altfel, în cadrul ediției 2018 a Salonului Auto Bucureşti au fost premiați inventatorii unei
    biciclete electrice autonome unicat, care foloseşte energia solară ca mijloc de
    propulsie. Cei doi promotori ai proiectului, Mircea Moldovan – masterand anul I
    la Universitatea Politehnica Timişoara, ajutat de inventatorul Corneliu Birtok
    Băneasă, lucrează acum la un prototip al invenţiei. Panourile solare sunt
    integrate în cadrul de metal al bicicletei, în aşa fel încât producţia
    de energie să fie maximă, iar biciclistul să nu fie
    deranjat de prezenţa acestora. Energia solară devine principalul element de
    propulsie al bicicletei în situaţia în care persoana care o foloseşte este
    obosită, ar avea nevoie de un timp de repaus, dar doreşte să nu se oprească din
    drum. În cadrul Salonului au avut loc și demonstraţii de supraviețuire urbană,
    un seminar privind pregătirea forței de muncă în industria auto precum și lansarea unui
    manual de siguranta rutieră.

  • Parlamentul European propune noi reguli privind electricitatea

    Parlamentul European propune noi reguli privind electricitatea

    Propunerile adoptate săptămâna trecută în Comisia pentru Industrie a Parlamentului European pleacă de la ideea că piața de electricitate are nevoie de o reformă amplă care să ofere mai multe posibilități de alegere și prețuri mai mici pentru consumatorii și întreprinderile din Uniune. Propunerile completeaza totodata un pachet legislativ mai amplu privind Energia Curata, prezentat la sfarsitul anului trecut de Comisia Europeana. Noile norme pun accentul pe sursele regenerabile de energie și oferă mai multe drepturi consumatorilor, după cum afirmă vicepreședintele executivului comunitar, Maros Sefcovic: Vrem să oferim fiecărui individ dreptul de a produce și consuma energie regenerabilă din surse proprii, de a o vinde și a obține un venit din această activitate. Încurajăm crearea de cooperative în domeniul energiei . Într-o manieră nemai întâlnită până acum oferim mai multă putere consumatorilor. Încurajăm cetățenii, comunitățile, într-un cuvânt consumatorii, să profite de aceste noi prerogative. Cerem statelor membre să încurajeze competiția, inovarea și investițiile.

    Iar printre măsurile votate în Comisia pentru Industriea Parlamentului European se numără și susținerea pentru o participare activă a consumatorilor și comunităților locale la piața energiei electrice.

    De altfel, încă din noiembrie anul trecut, parlamentarii din Comisia pentru industrie au cerut măsuri pentru promovarea așa-numitului autoconsum de energie regenerabilă. Este vorba, mai precis, de sprijin pentru micii consumatori care produc, cu ajutorul panourilor solare de exemplu, electricitate pe proprietatea lor și au instalate sisteme de stocare a energiei. Europarlamentarii vor ca aceștia să nu fie obligați să plătească vreo redevență sau taxe.

    Comisia vrea totodată ca micile comunități să aibă posibilitatea să instaleze împreună panouri solare sau turbine eoliene. Ar apărea astfel cooperativele capabile să producă electricitate din surse regenerabile.

    Comisia pentru Industrie a Parlamentului comunitar pledează totodată pentru dreptul europenilor de a-și schimba furnizorul de electricitate fără taxe și rapid, în doar 24 de ore față de două săptămâni, cât prevăd actualele norme.Iar decizia de a alege un nou furnizor ar trebui luată în cunoștință de cauză, consideră parlamentarii europeni din Comisia pentru Industrie. De aceea ar fi nevoie, spun ei, ca în fiecare stat membru să existe cel puțin un instrument de comparare a prețurilor accesibil gratuit pe internet.

    În același timp, clienții vor putea solicita un contor inteligent care să prezinte consumul de energie și costul în timp real și care să poată fi citit de la distanță.

    Comisia pentru Industrie a Parlamentului European cere totodată țărilor membre să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea numărului de gospodării vulnerabile și sărace.

    Înainte de a intra în vigoare, noile norme au nevoie de aprobare în plenul legislativului comunitar.


  • Noi măsuri pentru consumul de electricitate şi producerii de energie din surse regenerabile

    Noi măsuri pentru consumul de electricitate şi producerii de energie din surse regenerabile

    Mai
    mult de o treime din consumul total de energie al Uniunii Europene ar trebui
    asigurat în următorii ani din surse regenerabile, consideră parlamentarii
    europeni din comisia pentru industrie.


    Este vorba mai precis de cel puțin 35 la sută din consumul de energie de la nivel comunitar, iar ținta a fost stabilită pentru anul 2030. Potrivit unei rezoluții adoptate la începutul săptămânii de Comisia pentru Industrie a legislativului comunitar, autoritățile naționale ar trebui să se asigure că există suficiente instrumente financiare, stabile și previzibile, pentru atingerea acestui obiectiv.


    Parlamentarii europeni din Comisia pentru industrie vor, de asemenea, măsuri pentru promovarea unui așa-numit autoconsum de energie regenerabilă. Este vorba, mai precis, de sprijin pentru micii consumatori care produc, cu ajutorul panourilor solare de exemplu, electricitate pe proprietatea lor și au instalate sisteme de stocare a energiei. Europarlamentarii vor ca aceștia să nu fie obligați să plătească vreo redevență sau taxe.

    Nu în ultimul rând, Comisia pentru Industrie a Parlamentului european își dorește ca micile comunități să aibă posibilitea să instaleze împreună panouri solare sau turbine eoliene. Ar apărea astfel cooperativele capabile să producă electricitate din surse regenerabile. Iar statele membre ar trebui să încurajeze astfel de asocieri, fără să pună condiții nejustificate sau să ceară autorizare prin proceduri anevoioase.

    Propunerile vor ajunge în plenul legislativului de la Strasbourg în timpul sesiunii din luna ianuarie. Apoi vor începe negocieri cu guvernele statelor membre.

    Planurile europarlamentarilor din Comisie pentru Industrie apar la doar o săptămână după ce executivul comunitar a dat publicității cel de-al treilea raport privind starea uniunii energetice, care pune accent pe sursele regenerabile de energie ca mijloc eficient de combatere a încălzirii climatice. Documentul arată că tranziția Europei către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon devine noua realitate pe teritoriul Uniunii.

    Sistemul pe care îl aveam până acum devenise nesustenabil. Nimeni nu mai voia să facă investiții în modernizarea sectorului energetic. Iar percepția universală, în toate statele membre, era că prețurile finale la energie sunt foarte mari. Facem toate aceste schimbări într-un moment al unei revoluții industriale accelerate. Care vine cu multe provocări, dar și cu foarte multe oportunități enorme, a afirmat recent vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, însărcinat cu crearea mult doritei Uniuni Energetice.

    Iar una din ideile de bază ale Uniunii Energetice este de a oferi, atunci când va deveni pe deplin funcțională, mai multe posibilități de alegere și prețuri mai mici pentru consumatorii și întreprinderile din Uniunea Europeană. Tranziția nu este însă posibilă fără adaptarea infrastructurii la nevoile viitorului sistem energetic, iar raportul arată că rețelele locale vor deveni tot mai importante în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni, care vor face treptat tranziția către electro-mobilitate, către producția descentralizată de energie.