Radio România Internațional

Tag: Papa

  • 26.04.2014

    26.04.2014

    Bucarest — Il vescovo greco-cattolico di Oradea, Virgil Bercea, insieme a un gruppo di preti della provincia di Bihor (nord-ovest della Romania), parteciperanno alla canonizzazione dei Papi Giovanni XXIII e Giovanni Paolo II, accanto ad altri vescovi e rappresentanti delle diocesi ed eparchie romano-cattoliche e greco-cattoliche di Romania, fedeli, giornalisti e autorità. Lo riferisce un comunicato citato dall’agenzia Agerpres. Inoltre, alla cerimonia saranno presenti il vescovo greco-cattolico di Gherla, Florentin Crihalmeanu, consacrato da Papa Giovanni Paolo II, l’Arcivescovo metropolita romano-cattolico di Bucarest, Ioan Robu, accanto al ministro con delega per i romeni nel mondo, Bogdan Stanoevici. Sia Papa Giovanni XXIII che Papa Giovanni Paolo II sono stati a Bucarest: Papa Roncalli nel 1930 e 1932, quando era in missione diplomatica nella confinante Bulgaria, mentre Giovanni Paolo II durante la sua storica visita dal 7 al 9 maggio 1999, compiendo il primo viaggio di un Sommo Pontefice in un Paese a maggioranza ortodossa.



    Bucarest — Il Ministero degli Esteri di Bucarest segue con la massima attenzione l’evoluzione della situazione in Ucraina ed è in contatto permanente con l’Ambasciata di Romania a Kiev. Costante il contatto diretto con i membri romeni della missione di monitoraggio dell’OSCE in Ucraina, che non sono stati coinvolti nell’incidente avvenuto nell’est del Paese. Il Ministero degli Esteri esprime in un comunicato la profonda preoccupazione per la possibilità che sul territorio dell’Ucraina sovrana e indipendente, che fa parte dell’OSCE, membri di una missione dell’organizzazione paneuropea siano minacciati o messi a rischio, sotto qualsiasi forma.



    Bucarest — La Romania rientra nei target concordati con gli enti finanziari internazionali sul deficit di bilancio per i primi tre mesi dell’anno. Il ministro con delega al bilancio, Liviu Voinea, precisa in un comunicato che dall’esercizio relativo al primo trimestre del 2014 risulta che continua la riduzione del deficit, indicato allo 0,14% del Pil rispetto allo 0,67% nel corrispondente periodo dello scorso anno. A novembre 2013, le autorità romene hanno negoziato con il Fondo Monetario Internazionale il nuovo target di deficit per il 2014, in crescita dal 2,3% al 2,5% del Pil, differenza destinata a riflettersi esclusivamente nelle spese supplementari per il cofinanziamento dei progetti realizzati con fondi europei.



    Bucarest — Il Ministero delle Finanze di Bucarest ha salutato la decisione della Moody’s di migliorare la prospettiva della Romania da negativa a stabile, il che conferma sia i progressi economici dell’ultimo anno che il fatto che la Romania si contraddistingue come fattore di stabilità e crescita nella regione. L’agenzia finanziaria anticipa che la buona evoluzione degli indici macroeconomici del 2013 continuerà. Lo scorso anno, la Romania è riuscita a ridurre il deficit di bilancio al 2,3% del Pil, rispettando le condizioni concordate con il Fondo Monetario Internazionale e con l’UE. L’inflazione è scesa all’1,6%, le esportazioni sono cresciute, mentre le importazioni sono rimaste ad un livello basso. La Moody’s anticipa che la Romania continuerà a registrare una crescita del Pil, sostenuta dalle esportazioni e dall’assorbimento dei fondi UE. Eppure, il consumo interno e i crediti potrebbero mantenersi ancora ad un livello inferiore a quello precedente la crisi.



    Bucarest — Il leader conservatore Daniel Constantin è stato riconfermato nell’incarico di presidente del suo partito, al Congresso straordinario svoltosi a Bucarest. Insieme all’Unione nazionale per il progresso della Romania e all’Unione democratica magiari di Romania, il Partito conservatore fa parte dell’alleanza governativa, dominata dai socialdemocratici. Ospite all’evento, il leader socialdemocratico e il premier Victor Ponta non ha escluso la sua possibile candidatura alle elezioni presidenziali in programma a novembre. Accanto a Victor Ponta, al Congresso dei conservatori sono stati presenti anche il leader dell’Unione nazionale per il progresso della Romania, Gabriel Oprea, e il rappresentante dell’Unione democratica magiari di Romania, Karoly Borbely.



    Bucarest — Saranno il ceco Lukas Rosol e il bulgaro Grigor Dimitrov a contendersi domenica a Bucarest la finale del torneo ATP di tennis BRD Nastase Tiriac Trophy, con montepremi di oltre 420.000 euro. In semifinale, Rosol ha battuto l’olandese Robin Haase, mentre Dimitrov va in finale in seguito al ritiro del suo avversario, il francese Gael Monfils.

  • Eveniment Top – 04.05.2013

    Leulu s-duţi ninti şi creaşti



    Moneda naţionalâ ali Românii, leulu, s-dusi ninti şi criscu stâmâna aestâ, pânâ la nai ma bunlu cursu andicra di euro şi di dolarlu american – dit aestu dit soni un an şi giumitati. Tu idyul chiro, leul avu, ahât tu Apriiur, cât şi tu alanţâ patru meşi a anlui, nai ma marea crişteari dintrâ tuti monedili a vâsâliilor comunitari, dzâţi unâ analizâ a firmâl’ei di brokeraj Noble Securities. Uidisit cu aestâ firmâ, meslu ţi tricu, leulu criscu pi pâzărli financiari cu aproapea 2% andicra di euro şi cu 4,8% andicra di dolarul american. Maca s-l’ia tu calcul şi chirolu Yinaru – Apriiur, leulu s-aprecie cu 2,7% andicra di moneda unicâ europeanâ şi cu 2,3% andicra di aţea americană. Autorl’ii a analizâl’ei spun câ aestâ crişteari a monedâl’ei naţionalâ s-datoreadzâ a confirmarâl’ei al Fitch a rating-lui di credit pi chiro lungu tu valutâ ali Românii, cu perspectivâ stabilâ, ama şi a succesului ţi lu avu obligaţiun’ili guvernamentali româneşţâ.



    Nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ANI nu suntu contra ali Constituţii



    Curtea Constituţionalâ ali Românii nu apruchie tuti excepţiili di necontituţionalitati mutrinda nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ali Agenţii Naţionalâ di Integritati (ANI). Prit articolili cari furâ contestati s-afla aţeali ţi s-referea la data di pitriţeari a declaraţiilor di aveari şi di interesi şi aţeali ţi stabilescu pideapsili aţilor la cari s-constatâ starea di incompatibilitati icâ aţea di conflictu di interesi. Curtea s-pronunţă mutrinda excepţiili di neconstitutionalitati referitoari la activitatea ANI dupu sesizărli adrati tu ma multi dosari. ANI, anamisa di Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, easti alâvdatâ dipriunâ tu rapoartili ali Comisii Europeani mutrinda evoluţia ali giutiţii tu Românii.



    Regionalizarea tu prim-plan



    Regionalizarea ali Românii, vidzutâ ca un mega-proiectu a chirolui postcomunistu, nica preocupâ Guvernul di Bucureşti. Premierlu Victor Ponta dzâsi câ regionalizarea zorlea lipseaşti s-hibâ, câ ţe va s-agiutâ la criştearea a ratâl’ei di luari a pâradzlor europen’i, domeni la cari România easti pi aţel di soni loc întrâ vâsâliili comunitari. Cu tuti că nevoia di regionalizări nu easti contestatâ di niţi unlu dintrâ partidili parlamentari, turlia tu cari ea lipseaşti s-hibâ oficializatâ, da cali la controversi. Suţata di centru-stânga ţi easti la puteari, USL, hâbârisi, chiola şi prit boaţea a premierlui, că, maca va s-existâ unâ achicâseari a forţilor politiţi parlamentari, va s-l’ia calea câtâ turlia di îndridzeari ţi va s-yinâ nai ma ayoniea – asumarea a borgil’ei di câtrâ executiv. Maca nu, ma dzâsi Ponta, proiectul va s-treacâ prit tuti etapili di moaubeti leghislativă, Parlamentul hiindalui aţel cari va s-apufuseascâ. Aestâ idei di asumari a borgil’ei nu aesti ici apruchiatâ di Opoziţii.



    Pâradz ti Deveţelu



    Congreslu SUA asiguripsi pitriţearea a pâradzlor ti baza militarâ di Deveţelu (sudlu ali Românii), iu va s-hibâ ţânuti elementi a scutlui antirachetâ proiectat di Washington tu Europa. Aestâ hâbari u adusi – Bucureşti – Frank Rose, adjunctu a asistentului a secretarlui di stat american ti apârari. Tu moaubetea di Bucureşti, cu secretarul di stat tu Ministerul Român di Externi, Bogdan Aurescu, oficialu american haristusi a român’ilor implicaţ, ti bâgarea tu practico, fârâ amânări, a calendarlui dit achicâsearea bilateralâ mutrinda sistemlu di apărari antirachetâ. Lansat tu 2010, aestu proiectu mutreaşti desfâşurarea, niham câti niham, pânâ tu 2015, a nâscântor interceptoari di racheti şi radari tu estul ali Europi şi tu Turchii.



    Vizita tu Italii a ministrului delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David



    Ministrul delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David, fu aştiptat, Vatican, di Papa Francisc. Cu aestâ furn’ii, David prezentă catandisea a conaţionalilor a lui cari bâneadzâ tu Italii şi îi pitricu a Suveranului Pontif un zbor di salut di la tuţ român’ii (majoritar ortodocşi). Aestâ adunari avu loc dupu ţi, cu furn’iea a sârbâtorilor di Paşti, Asociaţia Românilor dit Peninsulâ, îi câftă ali Papâ aestu lucru. David s-mai adunâ şi cu primarlu ali Româ, Gianni Alemanno, ama şi cu reprezentanţâl’ii a comunitatâl’ei româneascâ dit Italii, ţi ari aproapea un milion di persoani.





    1 Mai



    Ca tu cathi an di 1 Mai, mulţâ român’i fug câtâ litoralu a Amârl’ei Lai. Nai ma mulţâ di ei – vârâ 100 di n’ii, dupu unâ analizâ ali Federaţii a Patronatilor dit Turismu şi Servicii – aleapsirâ staţiun’ili vâryâreşţâ, cari, tu aeşţâ dit soni an’i, amintarâ alumta cu aţeali dit Românii. Ama, aţilor 30 di n’ii di oamin’i ţi aleapsirâ litoralu românescu, autorităţili locali şi hotelierii lâ îndreapsirâ baia surprizi. Staţiun’ili româneşţâ ţi furâ aleapti di nai ma mulţâl’ii dintrâ român’I, armasirâ Mamaia, Costineşti şi Vama Veacl’i.


  • Papa, omlu

    Hâbarea că Papa lo apofase să si retragă di-tru aestă analtă funcţie fu aprucheatâ cu multă achicâsire din partea a tutulor. Josef Ratzinger, ţi sluji ca papă cu numa di Benedict an XVl-lea, nâ aduse aminte că insuşi analtul suveran pontif easte tut un om. Nu easte puţân lucru, cama multu că oamin’il’i nu ştea dip ghine ţi easte papa, un şef di stat, un lider spiritual, un preftu care prinde să li mpilteascâ pi daule? Niţe trâ decizia al papa nu ştim care poate s-hiâ ţel mai uidisitlu zbor, demisie, abdicare, retradzire ică, ma omeneaşte, renunţare. Tut di renunţare zburâ şi papa, di renunţarea la funcţia di episcop a Româl’ei şi succesor a Sâmtului Petru. Papa si mai numeaşte şi suveran pontif, di la latinescul pontifex maximus, ţel ma marle di pontifi. M’ergânda pi linia istoril’ei sau a lingvisticâl’ei, pontif înseamnă “constructor di apunţâ”, iara papa easte aţel care, spiritual, uneaşte oamin’il’i, aruncânda punţâ piste hauâ. Tut omeneaşte, trun dzâlile a noastre, arhiusi căftarea şi lansarea tru mplină atenţie mondială a posibililor resorturi şi ascumtişurii a ţistei decizie. Omeneştile probleme di sănătate şi di vârstă niintată arămasirâ codaşe, în favoarea unora multu ma spectaculoase, probleme di trecut nicunoscut, rapoarte secrete, presiun’i oculte.

    Şi cu tute aeste, oamin’il’i achicâsirâ că, la 85 di an’i, easte normal să fudz din calea ale administraţie strictâ, mare consumatoare di chiro timp si energhie şi să ti torn’i la rugăciune şi reflecţie, specifiţe a activitatil’ei relighioasâ, cama multu la un ahtare nivel. După 8 an’i, Benedict al XVl-lea are dor dupu aţeale spirituale a banâl’ei bâsericchascâ şi decise să alasâ sarţina a pontificatului a altora ţi pot să aducă altu spirit şi unâ altă energhie a ghestionaril’ei a banâl’ei a ţilor 1,2 miliarde di credincioşi catoliţi şi a multu marilui sistem reprezentat di bâsearica catolică. Aţel ma invocatlu precedentu a unui ahtare ghestu dipune tru negura secolilor, tru 1294 ma exactu, iara ţel care dipuse di pi scamnul a Sâmtului Petru eara papa Celestin al V-lea, sanctificat şi sărbătorit pi 19 mai di credincioşil’i catoliţ. Detalii dispre ghestul similar di amuşi mai ghine di 7 secole nu si aflâ lişor.

    Sâ ştie, cu tute aeste, că papa Celestin al V-lea eara un mare pustnic, aleptu să hibâ papă după 2 an’i di discuţii întră cardinal’i. Numa lui eara Petru din Morrone, după muntile iu avea adratâ un schit di pustniţ. Petru constitui şi un ordin călugărescu multu strictu, numit a Celestin’lor. Şidzu pi analtul tron di la Vatican maşi 5 meşi ama renunţă multu aghon’ea, în cursul a tut aţiluiaşi an 1294, fără să poată si nveaţâ cu nalile responsabilităţ. La ma puţân di 2 dechenii di la şcurtul a lui pontificat, Celestin al V-lea fu mutat tru arada a sâmţâlor. Aţistu caz nu easte singular tru istoria a Vaticanului ama easte aţel care da a actului a demisil’ei aspectul voluntar, ţi nu lipseaşte să l’ia vârâ aprobare. Istoria a papalitatil’ei are başi şi un papă Benedict, al lX-lea, care demisionă şi apoia vru di ma multe ori să si toarnâ pi tron. Putem sâ lughursim, aşi ma, că există un hirescu cu arădăţin’i istoriţe în situaţia di la Vatican, lucârle hiinda multu ghine reglementate ţi cara că procedura nu mata funcţionă di 7 secole. Ca şi credincioşl’i, şi slujitoril’i ale bâsearicâ suntu tut oamin’i, cu puterile şi slăbinţile a lor, tru tut aestu efortu di sâ-l’i uneascâ pi oamin’i cu apunţâle a spiritului.

    15.02.2013



    Autor: Marius Tiţa



    Armânipsire: Hristu Steriu