Tag: Papa Ioan Paul al II-lea

  • O sută de ani de la naşterea papei Ioan Paul al II-lea

    O sută de ani de la naşterea papei Ioan Paul al II-lea

    Pentru
    creștinii catolici, dar poate și de alte confesiuni, luni – o zi cu valențe
    aparte! Bazilica ”Sfântul Petru” de la Vatican, închisă asemenea multor
    biserici din Europa din cauza pandemiei cu noul coronavirus, și-a redeschis
    porțile. Dar nu oricum, ci printr-o Liturghie celebrată la altarul mormântului
    fostului Papă, devenit sfânt, Ioan Paul al II-lea, la împlinirea, pe 18 mai, a
    100 de ani de la nașterea sa.


    ʺDin cer continuă să intervină pentru poporul lui
    Dumnezeu şi pentru pacea în lumeʺ,
    a spus actualul Suveran Pontif, Francisc,
    despre cel mai iubit Papă din istorie.


    Pe numele său de mirean Karol Josef
    Wojtyla, Papa Ioan Paul al II-lea s-a născut în 1920, lângă Cracovia, în
    Polonia. După studii teologice universitare, în 1946 este hirotonit preot. În
    1948 obţine doctoratul în teologie la Universitatea Angelicum de la Vatican, în
    1964 este numit arhiepiscop de Cracovia, iar în 1967 – cardinal. La 16
    octombrie 1978, după decesul Papei Ioan Paul I, conclavul cardinalilor îl alege
    pe Karol Josef Wojtyla drept al 263-lea succesor al Sfântului Petru, fiind
    primul papă polonez din istorie şi primul papă, din 1522 până atunci, de altă
    origine decât cea italiană. Mandatul său de Papă al Bisericii Catolice și
    episcop al Romei a început, oficial, la 22 octombrie 1978.


    Personalitate
    marcantă, Papa Ioan Paul al II-lea și-a dedicat întreaga activitate
    transformării în bine a lumii, înţelegerii între oameni și păcii. A militat
    pentru concilierea dintre bisericile-surori, catolică şi ortodoxă, fiind primul
    Suveran Pontif din istorie care a vizitat, vreodată după Marea Schismă din
    1054, o țară majoritar ortodoxă – România, în cadrul unui eveniment ecumenic de
    excepţie. S-a întâmplat între 7 și 9 mai 1999, ca răspuns la invitația adresată
    de Patriarhul de atunci al României, Teoctist. Papa Ioan Paul al II-lea a fost
    și primul cap al Bisericii Catolice care a ajuns în Israel și care a vizitat o
    sinagogă, dar și primul care a intrat într-o moschee.


    Prin cuvântul său, a fost
    un adversar de temut al regimurilor totalitare, implicându-se, în egală măsură,
    în cauze şi conflicte cu substrat politic de pe întreg mapamondul. A făcut
    peste 100 de vizite pastorale în afara Italiei și aproape 150 în Italia, a
    primit în audienţe generale aproape 18 milioane de credincioşi, iar în calitate
    de şef de Stat s-a aflat în 38 de vizite oficiale.


    Pentru activitatea sa
    prodigioasă, Papa Ioan Paul al II-lea a fost declarat de două ori Omul Anului
    la RRI. După aproape 27 de ani de Pontificat, acesta a murit la 2 aprilie 2005
    şi a fost înmormântat șase zile mai târziu în cripta de sub Bazilica Sfântul
    Petru. Cum lui Ioan Paul al II-lea îi sunt atribuite numeroase minuni, el a
    fost beatificat în 2011, apoi, în 2014, a intrat în rândul sfinților. Cuvintele
    sale de îmbărbătare ʺNu vă fie frică!ʺ rămân de o mare actualitate.



  • Jurnal românesc – 26.05.2017

    Jurnal românesc – 26.05.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a adresat un mesaj
    participanţilor la o
    sesiune ştiinţifică dedicată aniversării a 90 de ani de la
    semnarea Concordatului România-Vatican şi a 80 de ani de la înfiinţarea
    Colegiului pontifical Pio Romeno, sesiune desfăşurată, vineri, la Roma. El a
    subliniat că aceste aniversări reprezintă simbolic punctele cardinale ale
    relaţiei de prietenie şi de colaborare dintre România şi Sfântul Scaun. In
    mesaj se aminteşte că acest Concordat semnat la 10 mai 1927 între România şi
    Vatican a recunoscut Bisericii catolice de rit latin libertatea religioasă, aşa
    cum aceasta fusese consfinţită prin Constituţia din 1923 pentru credincioşii
    ortodocşi şi greco-catolici din România. Reluarea relaţiilor diplomatice dintre
    România şi Sfântul Scaun a avut loc la scurt timp după Revoluţia Română din
    1989, iar de atunci acestea s-au dezvoltat şi s-au consolidat continuu, vizita
    Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti, în mai 1999, fiind unul din momentele
    memorabile care marchează generaţii. România este angajată în aprofundarea
    cooperării cu Sfântul Scaun. Preşedintele Iohannis a mulţumit actualului
    Suveran Pontif, Papa Fancisc, pentru grija faţă de credincioşii români din
    Italia, cât şi pentru atenţia acordată studenţilor Colegiului Pio Romeno.
    Potrivit şefului statului, acest colegiu este o inimă românească în centrul
    Romei, iar istoria sa, sub semnul memoriei suferinţei, dar şi al speranţei prin
    credinţă, este parte integrantă a istoriei naţiunii române.




    Guvernul a adoptat, joi, un proiect de modificare a
    legii privind înfiinţarea centrelor comunitare româneşti. Procedura va fi iniţiată ca urmare a solicitării
    adresate misiunilor diplomatice din statele de reşedinţă sau Ministerului
    pentru Românii de Pretutindeni, semnată de cel puţin o treime dintr-un minimum
    de 5.000 de cetăţeni înregistraţi la misiunile diplomatice şi, după caz, la
    oficiile consulare are României din statul respectiv. Infiinţarea centrelor va
    reveni Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), cu sprijinul MAE,
    care propun zonele şi numărul acestora ţinând cont de o serie de factori. Este
    vorba de:distanţa mare faţă de misiuni diplomatice, oficii consulare, ori
    institute culturale româneşti care îngreunează accesul comunităţii la o
    prezenţă instituţională românească, numărul de cetăţeni români din regiunea în
    care va funcţiona centrul comunitar românesc. Statul
    român va pune la dispoziţia fiecărui centru un sediu în care să-şi desfăşoare
    activitatea, vor beneficia de sprijiin financiar şi material, asigurate din
    bugetul Ministerului Românilor de Pretutindeni, donaţii şi sponsorizări. Scopul centrelor
    este asigurarea coeziunii comunităţilor de români din afara graniţelor ţării,
    reprezentativitatea acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter
    cultural, educativ, artistic în scopul promovării realităţilor istorice, a
    tradiţiilor, a obiceiurilor, valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice.




    Studenţii din România beneficiază de un nou program
    universitar franco-român cu dublă diplomă. Studenţii români de la facultăţile
    care fac parte din Alianţa Română a Universităţilor Tehnice – ARUT – pot
    beneficia la finalul programului de master şi de o diplomă franceză, în urma semnării unui acord cadru
    de cooperare interuniversitar franco-român. Acordul, care va fi semnat luni, 29
    mai, la Bucuresti, va reglementa punerea în aplicare a unui program cu dublă
    diplomă de către cele două părţi: o diplomă de masterat într-o universitate
    membră a ARUT şi o diplomă de inginer (gradul de masterat) într-o şcoală din
    Grupul INSA. Acest eveniment doreşte să evidenţieze dinamica deosebită a
    cooperării universitare şi tehnologice dintre Franţa şi România, accentul fiind
    pus pe programele de formare în domeniul ingineriei, cu scopul de a îmbunătăţi
    integrarea pe piaţa muncii.