Radio România Internațional

Tag: Papa Lambru Balamace

  • Comemorarea a martirlor armân’I dit Balcan’i – Papa Lambru Balamace

    Comemorarea a martirlor armân’I dit Balcan’i – Papa Lambru Balamace



    Comemorarea a martirlor armânI dit Balcani


    Ază, 23 di marţu 2019 oara 13, la băsearica Mavrogheni, s-ţănu ună psaltiseari ti aduţearea aminti a martirlor armâni di Balcani, macsus a preftului Papa Lambru Balamace si alăntor nica trei armâni, vătămaţ tu dzuua di 23 di marţu, anlu 1914. Căntară şi zburără prefţălii Radu Petre Mureșan, paroh la băsearica Mavrogheni şi Dumitru Ștefănescu, consilier administrativ la Arhiepicopia di Bucureşti. Preftul căluyăr Antim di la aschitaryiolu Schitu Magureanu adusi aminti numa a multor martiri di Corcea, Pleasa, Moscopoli şi dit alti locuri di Balcani ti s-feaţiră curbani.Tănu ună cuvendă xităsitorlu ştiinţific di UBB Cluj, Emanuil Ineoan, zbură ti arada istorica şi cum s-dizvărtiră preşcavili evenimeti tu aţel chiro. Dapoia zbura un strinipot di soia a Balamaceanilor, Cezar Baţu di Ovidiu, cari dzasi ca memoria si isturia a preftului armân di Corcea easti ţănută apreasă tu fumealia a lor.Tu soni, pareia Boaţea a Pindului vuisi tu băsearică cănticlu al Papa Lambru Balamace şi bitisiră cu Imnul Părinteasca Dimandari.


    Organizatorilii di la Proiectul Avdhela şi di la NeamUnit călisiră oaspiţlii viniţ la băsearică la piti armâneşţă adrati di duruti dadi armâ dit hoara Pipera cari ampărţără gărnul căntat. La iventu loara parti oamini anviţaţ armâni şi romani dit arada a curi aduţem aminti : Ioan Tugearu (balerin); Yioryi Gearavela (yiatru); Iulia Wisosenschi si Emil Tarcovnicu (cercetatori di la Institutlu di Etnografie si Folclor ); Adina Berciu (cercetator stiintific) ; Laurentiu Bujdoveanu (economistu) tiniri studenţă şi oamini cama tricuţ.


    Deadiră hăbări ti aestu evenimentu: Televizia Trinitas, Televizia Română şi Radio Romania Internaţional – Secţia Armânească


    Radio Romania Internationala – Sectia Aromana


    Redactor: Aurica Piha





  • Interviu EUGEN POPESCU dir. Fundatia Nationala “Eudoxiu Hurmuzachi”

    Interviu EUGEN POPESCU dir. Fundatia Nationala “Eudoxiu Hurmuzachi”

    REPORTER — Voi s-vă ntrebu desi earaţ la armân’il’I dit Balcan’I si ţi naeţ aveţ tră yinitoru?


    EUGEN POPESCU – Fundaţia Naţională “Eudoxiu Hurmuzache” thimil’iusita tru 1999 ş-faţi lucarlu tru tuti locurli iu baneadza comunitaţ româneşti istoriţi ama şi tru diaspora româneasca di nafoara a sinurlor.


    Aoa si un an, un an ş-giumitati earam dus Curceaua şi lipseaşti s-vă mărtirisescu că aclo arcatu tru un chiuşe aflaiu ună icoană a Hristolui adrată dit un cupaciu, dit un cupaciu, napoi u spun şi cari eara a Preftului Balamace. Tora ea easti la restaurari şi am nădia că anlu ţi yini tu 23 di martu căndu va nă videm aoa diznău s-u ayisimu, s-u adutem aoa şi s-hibă prezentă căte ea easti spunearea ma s-vreţ a curbanil’ei ţi u feaţi preftul.


    Icoana easti agudită, prosuplu a Hristolui easti aruptu/ tăl’iatu tricu prit multi, s-ved toară di apala şi di tăpoară pi ea…


    REPORTER — Maca fu hăbărisitoari (prevestitoari)…


    EUGEN POPESCU — Aşi easti maca fu hăbărisitoari…şi minduescu că prit lucărli ţi li adrăm, nă fătem borgea andicra di tuti spiritili a martirlor român’I — armân’I di iuţido, a român’ilor di iuţido ngheneral.


    Anlu aestu maca easti un an a centenarlui avem activităt multi tu Basarabaia, ti şcurtu chiro va s-tănă ună mari manifestaţie tu 25 di marţu prit cari va s-caftă fătearea ună ali Basarabie cu Romănia.


    Lipseaşti să spunem că eara mulţă armân’I şi nu n’i-aduc aminti tora ş-tu Basarabia şi cari cilăstisiră tră fătearea ună ali Basrabie cu văsilia dadă şi ază avem armân’I ţi vor fătearea ună a aţilor dauă stati.


    Easti un lucru ti anami, România lipseaşti s-cilăstisească ti român’il’I dit Balcan’I ti armân’il’I dit Balcan’I şi ti migliniţl’I di aclo căte el’I suntu parti …armasiră ma suntu mulţă, călcaiu ateali locuri cu ciciorlu, el’I suntu nica aclo şi li tănu adeţli aşi cum pot, ved mari zori di partea a alăntor, a statilor iu băneadză, zburăscu şi ti Gărţia, Arbinişia – ma puţănu tu Macedonia – aclo iu fură pricuuscuţ, easti un mari amintaticu tu Arbinişie că fură pricuscuţ ca minoritati naţională lipseaşti s-hibă dişcl’isi sculii aclo, că ma s-nu aibă sculie, mass-media, băsearică ună identitati naţională nu poati s-armănă tru bană vărnăoară, di vărnu.


    Si suntu atel’I trei sturi prit cari identitatea naţională s-armănă tru bană: sculia, băsearica şi mass-media, ma s-nu aibă aesti lucru nu va s-aibă identitatea naţională.


    REPORTER — Cadealihea easti. Voi s-vă ntrebu ti fondul criştin…şteam că aclo la Băsearica iu liturghisi Balamace avea un fondu di cărtă, di manuscrisi. Ti stiţ ti aestu fondu ?


    EUGEN POPESCU — Ună mari parti di aesti suntu nica aclo tu ună catastisi multu greauă. Ună parti di eali fură adus,i suntu arădăpsiti tu arhiva a MAE şi ună aaltă parti di eali fură asparti, arcati atumtea căndu s-băgă foc, căndu viniră andarţăl’I greţ s-băgă foc aclo….aoa s-adusiră multu putăni.


    REPORTER — Di mari ananghi easti s-hibă aflat un preftu …


    EUGEN POPESCU — Easti di mari ananghi ta s-aflăm un preftu la parohia românească di Curceaua iu Preftul Veriga dusi la Atel di Analtu şi iu autoritătli eclesiastiţi băsericheşţă arbinesi vor s-bagă un preftu arbines şi noi vrem s-armănă ma largu un armânu cari s-tănă liturghisearea…


    REPORTER — Nu aflatu pănă tora un preftu di aţel’I ţi nviţară…


    EUGEN POPESCU — Nvitară ama chirură. Cilăstisimu s-aduţem di aoa zburămu cu Mult Luţitlu Teodosie s-află tu comunitatea armânească di Dobrogea pi vără să zburască ghini şi s-tănă liturgisearea aclo, s-tănă aclo Curceaua, easti di mari simasie.


    REPORTER — Haristusim !


    EUGEN POPESCU — Cu multă vreari !



    23.03.2018


    RRI — SECTIA ARMANEASCA


    Redactor: Aurica Piha


    Apriduţearea: Taşcu Lala