Tag: paradis fiscal

  • Taxe: opt jurisdicţii scoase de pe lista neagră a UE

    Taxe: opt jurisdicţii scoase de pe lista neagră a UE

    Lista neagra a paradisurilor fiscale a fost revizuită de miniștrii europeni de finanțe, aceeași care au întocmit documentul la începutul lunii decembrie. Lista, o premieră în istoria Uniunii, a apărut în urma numeroaselor scandaluri de evaziune fiscală. A fost mai întâi ‘LuxLeaks’ la finele lui 2014, apoi ‘Panama Papers’ în aprilie 2016 şi ‘Paradise Papers’ în noiembrie anul trecut.

    Cele mai multe valuri a făcut scandalul Panama Papers. Amploarea a fost dată de sumele vehiculate, de mecanismele juridico-financiare facute publice, dar și de țările, companiile sau persoanele asociate, de la președinți și premieri până la artiști și oameni de fotbal. În centru s-a aflat cabinetul de avocatură Mossack Fonseca din Panama, care i-ar fi ajutat, potrivit dezvăluirilor apărute în presă, pe mai marii lumii să-şi ascundă averile, iar în unele cazuri chiar să spele bani. Totul s-ar fi făcut prin intermediul unor societăți offshore care permit plasarea de active în teritorii cu o fiscalitate foarte scăzută.

    Acum Panama promite să-şi schimbe regulile privind transparenţa şi cooperarea în domeniul fiscal și cel puțin, pentru moment scapă de lista neagră a Uniunii Europene care cuprindea initial 17 state și teritorii din afara spațiului comunitar. Cooperare au promis și Barbados, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Grenada, Macao, Mongolia şi Tunisia. Toate aceste țări sunt acum pe o așa numită listă gri, care ajunge acum la 55 de state. Ce înseamnă această etapă explică Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice și financiare: Lista gri cuprinde țările care și-au asumat angajamente de bună conduită în materie fiscal, conforme cu standardele internaționale de bună guvernanță. Toate aceste angajamente trebuie strict monitorizate, de aceea mi-aș dori ca ele să fie făcute publice. Nu putem cere altora să dea dovadă de transparență, iar noi să nu fim. Îmi doresc ca organizațiile nonguvernamentale, presa și cetățenii să poată ști despre ce este vorba, ce se va schimba. La sfârșitul anului vom vedea dacă aceste angajamente au fost puse sau nu în practică și vom decide dacă aceste țări vor fi scoase și de pe această listă gri sau se vor întoarce pe cea neagră.

    Miniștrii europeni de finanțe nu au ținut totuși cont de solicitarea comisarului Pierre Moscovici și au decis să nu facă publice angajamentele luate de cele 8 state scoase de pe lista neagră.

    Este și motivul pentru care mai mulți europarlamentari și-au manifestat public nemulțumirea. Decizia este o mărturisire a eșecului. Eliminarea Panama, unul dintre cele mai prolifice paradisuri fiscale din lista neagră, este un semn dezastruos în lupta împotriva evaziunii fiscale , a spus pentru Reuters Markus Ferber, vicepreședinte al comisiei economice a Parlamentului European. În opinia sa, miniștrii ar fi trebuit să extindă lista și să includă și țări sau jurisdicții ale Uniunii, cum ar fi Malta și teritoriile de peste mări ale Marii Britanii.​


  • FMI şi problema corupţiei

    FMI şi problema corupţiei

    Miniştrii de finanţe din G
    20, grupul celor mai importante economii ale lumii, aflaţi, la sfârşitul
    săptămânii trecute, în capitala SUA,
    pentru reuniunile de primăvară ale FMI şi BM, au făcut front comun în
    scandalul Panama Papers.

    Pentru prima dată la un asemenea nivel şi într-o
    asemenea unanimitate, s-a reafirmat că doar transparentizarea finanţelor
    internaţionale poate să împiedice utilizarea paradisurilor fiscale pentru
    corupţie, evaziune fiscală, finanţarea terorismului sau spălarea banilor.

    Amintim că o anchetă realizată de circa o sută de publicaţii din întreaga lume
    a dus la dezvăluirea unor conturi în
    paradisuri fiscale aparţinând unor
    responsabili politici sau personalităţi. Documentele au fost regrupate sub denumirea de Panama Papers.
    Luând poziţie în acest scandal, ţările
    din G 20 au cerut înlăturarea secretului legat de companiile
    off-shore şi stabilirea unei liste negre a paradisurilor fiscale. Ele au cerut
    Forumului Mondial pentru Transparenţă al Organizaţiei pentru Cooperare şi
    Dezvoltare Economică să ia, până în luna octombrie, masuri care să permită statelor un mai bun
    acces la informaţiile despre cei care se ascund în spatele companiilor-paravan
    din paradisurile fiscale.

    Iniţiativa a fost salutată de
    directorul general al FMI, Christine Lagarde, care a declarat că eforturile la
    nivel internaţional de a combate evaziunea fiscală datează de mai mulţi ani,
    dar ca acum trebuie folosit momentul prielnic şi trebuie stabilite reguli
    clare, la nivel global: Problema, a spus Lagarde, este că toate ţările trebuie să participe la
    un asemenea sistem de reguli de transparenţă, pentru că, dacă există mici
    scăpări în sistem, atunci diverse minţi creative vor găsi căi pentru a exploata
    aceste scăpări.

    Organizaţii neguvernamentale şi presa afirmă că sumele ascunse
    în paradisurile fiscale, între 2008-2014, ar fi
    mai mari decat PIB-ul Spaniei, Rusiei şi Coreei de Sud, laolaltă.

    Şi în
    România, Fiscul a decis sa verifice, oficial, informaţiile apărute în legatură
    cu cetăţenii români ale căror nume apar în scandalul Panama Papers. Au fost
    alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitor
    la identitatea a peste 100 de persoane
    fizice şi juridice despre care se crede că ar fi implicate în acest
    scandal internaţional. Anonimizarea şi parcarea activelor în shell
    companies din jurisdicţii fiscale cu regim de offshore nu este, în sine,
    ilegală; întrebarea care se pune este, însă, de ce şi-ar asuma cineva riscurile
    şi costurile asociate cu această operaţiune, dacă nu pentru a ascunde provenienţa ilegală a acestor active?

  • Panama, exotismul afacerilor

    Panama, exotismul afacerilor

    Deşi sună îngrozitor,
    paradisul poate fi şi fiscal. La fel de nepotrivit este să asociem exoticul cu
    potlogăriile financiare. Şi, totuşi, este deja un domeniu consacrat, acesta al
    manipulării banilor în locuri superbe din lume, asociate mai ales cu turismul
    şi petrecerea timpului în moduri foarte plăcute. Exotismul a migrat astfel din
    peisaj şi turism în teoria economică şi în practica afacerilor. Colţurile de
    lume care atrag prin taxe şi legislaţie extrem de permisive au apărut încă din
    secolul al XlX-lea. În secolul XX s-au
    înmulţit rapid, stimulate de soare şi peisajul exotic.

    Cel mai recent nume
    venit în această galerie este Panama, ţara, canalul, colţul din America
    Centrală, unde activează firma germano-panameză Mossack Fonseca. Partea germană
    a fost creată în 1977 iar în 1986 a intrat în afacere şi Ramon Fonseca, avocat
    şi scriitor. La fix 40 de ani de existenţă comună, germano-panameză, firma a
    fost făcută celebră de o publicaţie germană care i-a publicat listele de
    clienţi şi foarte multe alte documente secrete. Sediul principal al firmei este
    în Panama dar birourile şi afacerile ei se desfăşoară în întreaga lume, în cele
    mai neaşteptate locuri şi niveluri. Pe listă, aşadar, găsim persoane cunoscute
    sau de-a dreptul celebre, din toată lumea şi din toate domeniile. Dar şi mai
    multe sunt companiile de tip offshore, nume asociat aproape unanim cu
    încercarea de evaziune fiscală sau de ieşire de sub rigoarea unor legi stricte,
    cum sunt cele care funcţionează prin ţările cu performanţă economică reală.

    Acum
    un an, fiscul german, care ancheta ceva speţe de spălare de bani şi evaziune
    fiscală la o mare bancă gemană, ajunge şi la Mossack Fonseca. Se pare că atunci
    s-a produs şi scurgerea masivă de informaţii care a dus la afacerea Dosarelor
    Panama de astăzi. Oricum, publicaţia germană recunoaşte că deţine aceste
    informaţii de un an. Informaţiile publicate sunt extrem de diverse, cum diverse
    sunt şi situaţiile prezentate şi punctele de vedere asupra faptelor revelate.
    Firma în cauză spune că nu este nimic ilegal în ce a făcut, că şi-a făcut
    datoria profesională de a ajuta clienţii să îşi minimizeze pierderile fiscale
    şi să-şi maximizeze profitul. Pentru unii, însă, această intenţie dă foarte rău
    la locul de muncă. Mai ales când în discuţie sunt oameni politici şi mai şi
    exercită funcţii în care au fost aleşi de cei care nu au folosit serviciile
    unei firme de paradis fiscal pentru a avea mai mulţi bani în buzunar şi a plăti
    mai puţine taxe şi impozite ţărilor lor.

    Premierul islandez şi-a dat, deja,
    demisia, premierul britanic a trebuit să dea explicaţii, iar preşedintele rus,
    fost şi el premier, pentru un mandat, a oferit acuzaţii. Miniştri şi alţi
    oficiali îşi dau, la rândul lor, demisia sau se retrag mai spre umbră,
    încercând să dispară din atenţia iscată de dosarele din Panama. Efectele asupra
    vieţii politicienilor sunt imediate, rapide şi vizibile, dar s-ar putea să fie
    singurele. Se fac anchete şi reproşuri dar nu sunt aşteptate inculpări sau
    măsuri juridice mai serioase. Desigur, anchetele naţionale ar putea evidenţia
    situaţii de neacceptat pentru un stat sau altul, fiecare ţară şi-a evidenţiat
    propriii cetăţeni sau chiar lideri pe listele din Panama şi îi priveşte, acum,
    cu alţi ochi.

    Şi totuşi, mai avem un alt efect cert, ba chiar de anvergură şi
    de perspectivă, este vorba de punerea în discuţie a fenomenului offshore. Dacă
    până acum acest tip de companii era acceptat şi utilizat, după Panama va exista
    mereu o prezumpţie de vinovăţie faţă de companiile offshore. S-a produs o clară
    şi radicală schimbare de percepţie şi nu este exclus ca ţările mai hotărâte să
    ia chiar măsuri legislative împotriva acestui tip de afaceri, cu spaţii ample
    şi nevăzute, sinonime cu ilegalitatea.

  • România şi dosarul Panama

    România şi dosarul Panama

    ‘Zilele de glorie’ ale paradisurilor fiscale au început după al Doilea
    Război Mondial. Iniţial, apariţia lor a
    pornit de la căutarea unor soluţii pentru plata de taxe şi impozite mai mici.
    Că oameni cu bani au preferat aceste offshore-uri nu este ilegal, ci eventual
    imoral. Dar şi în acest caz, există
    contra-argumente! Ulterior, specialişti financiari au tras semnale de alarmă,
    arătând că paradisurile fiscale au devenit mai mult decât o simplă mecanică a
    optimizării plăţii taxelor: ele escamotează eventuale probleme în statul de
    rezidenţă. Sub protecţia
    anonimatului, prin aceste offshore-uri pot circula bani nefiscalizaţi sau
    proveniţi din circuite ilegale.

    Cel mai recent scandal, al Dosarelor Panama,
    relevă că şefi de state, politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi,
    sportivi, instituţii financiare, dar şi reţele criminale s-au folosit de peste 20 de
    paradisuri fiscale pentru a-şi ascunde banii. Din 1977 până în
    2015, Societatea de consultanţă Mossack Fonseca, a patra la nivel
    mondial de avocatură offshore, cu sediul în Panama, a creat sau administrat
    peste 214.000 de entităţi offshore pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări
    şi teritorii, inclusiv din România.

    Într-un comunicat de
    presă, europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a reamintit că,
    potrivit informaţiilor din presa românească, sumele ascunse de afaceriştii
    români în paradisurile fiscale sunt echivalente cu bugetul sănătăţii din România
    sau superioare celui alocat tinerilor. Cifre concrete a oferit Neculae Plăiaşu,
    preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor: În perioada 2003 – 31 martie 2016, în bazele de date ale Oficiului, au
    fost înregistrate 286 de persoane fizice şi juridice care au realizat încasări şi
    transferuri externe din şi în Panama. Valoric, au intrat 21,7 milioane euro şi
    au ieşit 50,5 milioane euro.

    Neculae Plăiaşu a precizat, totodată, că
    anul trecut Oficiul pe care îl conduce a transmis 13 sesizări către Parchetul
    General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte 6 către
    Serviciul Român de Informaţii cu privire la activităţi financiare suspecte.

    La
    rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Dragoş
    Doroş, a subliniat că există suspiciuni la adresa unor cetăţeni sau companii
    din România care ar fi desfăşurat activităţi financiare de spălare a banilor
    legate de Dosarele Panama. De aceea, Fiscul a iniţiat
    demersuri pentru obţinerea tuturor datelor. Dragoş Doroş În
    momentul acesta, informaţiile fiscale trebuie foarte bine cântărite. Aceste
    tipuri de informaţii nu se pot stabili în câteva zile. Nici un fisc din Europa
    nu a anunţat, până acum, câte un rezultat.

    Atât preşedintele ANAF, cât şi
    cel al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălarii Banilor au pledat pentru îmbunătăţirea
    cadrului legislativ naţional de combatere a evaziunii fiscale.

  • A la une de la presse roumaine – 05.04.2016

    A la une de la presse roumaine – 05.04.2016

    Même si la Roumanie est un acteur de petite envergure dans le dossier « Panama Papers », nombre d’hommes d’affaires roumains figurent dans les dossiers de la société d’avocats panaméenne Mossack Fonseca. Entre temps, en Roumanie, la corruption peut vraiment tuer, réclament plusieurs actuels et anciens employés de la Compagnie nationale d’autoroutes et de routes nationales de Roumanie qui déplorent l’état précaire de l’infrastructure routière roumaine.