Radio România Internațional

Tag: paradz

  • BNR țâni toclu di stur

    BNR țâni toclu di stur

    Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a lucârloru mintiti ți s-vedu em nuntru, tu vâsilie, em nafoarâ. Dupâ dauâ scâderi pi aradâ, toclu di stur nu mata fu alâxitu ditu meslu agustu, dupâ gairețli di scâdeari ali inflaţie. Dupâ spusa a BNR, inflația criscu tu trimestrul ditu soni a anlui ți tricu, ma multu di cum eara minduit di prota. S-apufusi, tutnâoarâ, țânearea a toclui la cari pot s-amprumutâ bănchili comerțiali di la BNR ică ți li llia aesti ti pâradzlli țânuț tu conturli ali Bancâ Chentralâ, la 7,5% și 5,5% tu anu.

    Totnâoarâ, furâ țânuti nialâxiti ratili a stogurlor di nghiosu, obligatorii ti pasivili tu lei ş-tu valutâ a instituţiilor di credit. Spețialişțâlli zbura ti apofasi și luyursea că BNR va s-lucreadzâ ma largu cu apridunari ta s-nu ascapâ inflaţia di sum cumandu, ama și s-nu aducâ zñie a criștearillei icunumicâ ți ș-ași easti scâdzutâ. Analistul finanțiar Dragoş Cabat zburâ cama multu ti aesu lucru:

    “Apofasea aeasti unâ di aradâ ma s-acâțăm tu isapi că easti unu chiro cu multi lucri nibuni nuntru ș-nafoarâ. Tora di oarâ nu avem nica un buget, nu avem un plan ti scâdearea ali xichi bugetarâ. Borgea publicâ creaşti dipriunâ, di mes-mes, tamam ta s-anvâleascâ aestâ xichi bugetarâ. Avem ş-unâ xichi di emburlâchi. Nu sâ ştii maca taxili va s-creascâ ma nu, ș-ți turlie va sâ scadâ hărgili publiți.”

    Inflaţia criscu tu meșlli dit soni dit 2024. Criştearea icunomicâ easti multu ñicâ, dipriunâ cu polimlu ditu Ucraina, iara tu UE ari niscânti lucri ti aspârdzearea a zigâlli politicâ tu vâsilii di simasie, adâvgă Dragoş Cabat. El pistipseaști că şansa sâ scadâ Banca Chentralâ toclu di politicâ monetarâ estan, easti dipu scâdzutâ. BNR dzâți că inflația para mari s-feați di itia a scunchearillei a naftâllei, ma multu ca zñie a scâdearillei a dolarlui american pi pâzărli internaționali, ș-tu unâ ñicâ misurâ a scunchearillei a mâcărilor, di sibepea a xerillei multu sertâ di veara a anlui ți tricu.

    Dupâ isăchili ditu soni, rata a inflaţillei di cathi mes va sâ scadâ tu protlu trimestru ditu 2025, ama va s-aibâ valori mutati andicra di anlu di ma ninti. Experţâlli di la Banca Chentralâ cundillearâ că ari piricllu ti cum va s-ducâ inflatia și ti ți va s-dzâcâ politica fiscalâ şi niscânti amintatiți, tu arada di bâgari a pachetâllei di misuri fiscal-bugetari aprucheati cu scupolu ti ânvârtușari fiscalâ, ama ş-di hala di pâzari a lucurlui şi ditu dinamica a tiñiiloru di cathi mes ditu icunumie.

    Tutnâoarâ, ari nica niscânti lucri nilimbidz tu ți mutreaști pâhadzlli la energhie ş-la mâcari, cata cumu și calea ti yinitor a cotâllei a naftâllei, dupâ niscânti niachicâseri gheo-politiți. Aduțem aminti că România bitisi anlu ți tricu cu unâ inflație di 5,1%.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    MUTARI-CAPU. Guvernul ali Românie vulsi ma multi apofasi ţi au scãpolu s’ndreagã problimilI ti cari fermierlli și transportatorlli işirã pi geadei stãmãñili ditu soni. Furã ahãrziţ pãradz ta s’agiutã huryeaţlli ţi crescu prãvdzã nica lu-criscurã agiutorlu tu pãradz ti naftã ufilisitã tu agricultură. Pãradzlli va s’agiungã la fermieri până tu işita-a meslui cirişaru aestu anu. Ti fermierllii zñiipsiţ di xeri, anlu ţi tricu, guvernulu vulusi unu ordinu di ananghi cari lã da izini s’amãnã pãltearea-a mpãrmuturloru la bãnţã. Tutunãoarã apufusirã s’alãxeascã cadurlu legalu aţea turlie cã șoferlli di camioani s’nu hibã amendaț/ s’nu pãlteascã anda lã si bitiseaşti taxa rutierã tu mãrli perioadi di aştiptari la yimbruki și s-akicãsirã ti unã crişteari gheneralã a tiñiillei di cafi mesu cu 20% tu aestu anu ti lucrătorlli ditu dumeanea trã sănătati.



    AFTUKINATI. Producția di automobile ditu România agiumsi pi creaştiri recordu, anlu ţi tricu, di nãstricu cu 4% ş-cama, tutu cu tutu, numirlu di aftukinati ţi eara adrati tru 2019. Adrian Sandu, secretarlu gheneralu a Suţatãllei Constructorloru di Aftukinati ditu România, lugurseaşti cã s’agiumsi pi aestã creaştiri di itia-a gaereţloru ţi li feaţirã fãvriţli Dacia și Fordulu ta s’aflã cearei trã criza-a xikillei di hãlãţ/ componente electroniţi. Emu pareili di la Dacia, emu di la Fordu feaţirã di cãbili ta s’asiguripseascã un fluxu optimu di aprovizionari cu componenti, ași că, cu cãftarea tu niacumtinatã creaştiri, avemu dinint tora unu nãu recordu di producție di aftukinati tu România, neise vãrã 513.000 di cumãţ”, spusi Adrian Sandu.



    SCHENGEN. Ministurlu slovacu trâ afaceri externe și ivrupeani, Juraj Blanár, spusi București că vãsilia-a lui ndrupaşti acutotalui intrarea tru tuti dumeñili/ completă ali Românie tru spațlu Schengen, di itia cã li tiñisi tuti cãftãrli di adirari. Muabeţli a lui cu omologlu a lui românu Luminița Odobescu avurã tu scãpo şi cãlliurli ţi s’da curayiu ti lucãrlu deadunu/ cuuãperarea tu lumãkili di energhie, infrastructura, industria auto, industria di apărari și turismolu, catacum și tu dumeñili di securitati și apărari. Aţelli doi vulusirã și unã pruyramã ti dauli pãrtã tru dumenea di praxi.



    NATO. Suedia nu-ari s’facã pãzari cu Ungaria ti cãftarea-a llei ta s’intrã tu NATO Budapesta hiindallei vãsilia goalã tu harea di membru NATO care nica lu-ari vulusitã spusi viniri protlu-ministru suedezu Ulf Kristersson, cu alidzearea di la Reuters. Deadunu cu Finlanda, Suedia ari cãftatã aderarea la NATO tu 2022, dupu ţi Ucraina fu cãlcatã di Arusia, ama oferta-a llei fu pimtã pãnã tora di Turchia și Ungaria. Prezidentulu ali Turchie, Recep Tayyip Erdogan, vulusi documentili di ratificari gioi. Proţlli-miniștri ali Suedie și Ungarii va s’adunã stãmãna ţi yini la Consiliul UE di Bruxelles, ama Kristersson spusi că Suedia nu va s’facã nãi tãxeri tu ligãturã cu NATO.



    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru


    Armãnipsearea/ Stridutsirea: Taşcu Lala