Radio România Internațional

Tag: Parchet

  • Dosarul Mineriadei din iunie 1990, din nou în atenţia Justiţiei

    Dosarul Mineriadei din iunie 1990, din nou în atenţia Justiţiei

    După mai bine de trei decenii, România nu reuşeşte să clarifice cel mai negru episod al istoriei sale post-comuniste. Joi, procurorii au început noi audieri în dosarul aşa-numitei Mineriade din 1990, când manifestaţiile împotriva regimului de stânga, instalat după Revoluţia anticomunistă, au fost reprimate prin violenţă de forţele de ordine, cu ajutorul minerilor chemaţi din Valea Jiului. Li s-a comunicat, deja, de către investigatori, calitatea de suspecţi premierului din epocă, Petre Roman, fostului viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, fostului director al SRI Virgil Măgureanu, fostului consilier ministerial Adrian Sârbu şi altor personaje ale regimului de atunci. Toţi sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

     

    Potrivit procurorilor militari, în luna iunie 1990, cei patru au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Bucureşti, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de oameni şi au fost lipsite nelegal de libertate peste 1.200 de persoane. Parchetul precizează că evenimentele şi încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după 4 iunie 2021, dată la care cauza a fost restituită la Parchet şi au fost anulate toate probele administrate anterior.

     

    Pe 20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul sau, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, două treimi din locurile din Parlament.

    Piaţa Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată “zonă liberă de neocomunism”, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră verdictul urnelor. Acolo rămăseseră doar câteva zeci de grevişti ai foamei, parcă incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei.

    Nici azi nu e clar dacă aceia care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de stradă cu poliţia şi ocupând sediile ministerului de Interne şi Televiziunii publice, aveau realmente vreo legatură cu Piaţa. Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa salveze “democraţia in pericol”. Minerii din Valea Jiului le-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase în urma lor mii de oameni traumatizaţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei minereşti, ce avea să maculeze imaginea unei ţări care abia îşi restarurase prestigiul internaţional la Revoluţie.

  • Retrospectiva săptămânii 14.02 – 20.02.2021

    Retrospectiva săptămânii 14.02 – 20.02.2021

    România, printre ţările UE cu cele mai avansate
    campanii de vaccinare anti-COVID-19


    România se menţine printre ţările Uniunii Europene care au cele mai
    avansate campanii de vaccinare anti-COVID-19, a anunţat coordonatorul activităţilor
    privind imunizarea, medicul Valeriu Gheorghiţă. El a spus că, la nici două luni de la startul
    campaniei, se văd, deja, beneficiile. Potrivit cifrelor oficiale, aproape 90%
    dintre cadrele medicale eligibile în prima etapă a campaniei sunt vaccinate cu
    ambele doze, iar peste 98% cu prima doză. Campania se afla in prezent in a doua
    etapă, care vizează persoanele cu vârsta
    peste 65 de ani, bolnavii cronici și angajații din domenii esențiale. Majoritatea
    dozelor administrate au fost de la Pzifer-BioNTech,
    dar sunt disponibile și cele de la Moderna
    şi AstraZeneca.Potrivit
    Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva
    COVID-19, din 27 decembrie, de cand a inceput campania de vaccinare în România,
    au fost administrate peste 1,3 milioane de doze. De la mijlocul lunii viitoare,
    ritmul de vaccinare va creşte considerabil şi încă 200 de cabinete vor deveni
    funcţionale.



    Legislativul român a abrogat pensiile speciale ale
    senatorilor şi deputaţilor


    Parlamentul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, cu o largă
    majoritate, un proiect de lege care prevede abrogarea pensiilor speciale ale
    senatorilor şi deputaţilor, la şase ani după ce aceste beneficii au fost
    introduse de social -democraţi. Preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul
    Ludovic Orban, a declarat că desfiinţarea pensiilor speciale pentru
    parlamentari reprezintă doar un prim pas. Va trebui să atacăm frontal toată
    legislaţia în domeniu, astfel încât să reuşim să aducem cât mai aproape de
    principiul contributivităţii toate pensiile din România, a susţinut liderul
    principalei formaţiuni din coaliţia guvernamentală. 800 de
    foşti parlamentari beneficiază de aceste pensii speciale. Ele însumează aproape
    10 milioane de euro pe an, bani plătiţi din bugetul de stat.Ludovic Orban susține că legea este perfect
    constituțională și nu poate pica la CCR.



    Guvernul de la Bucureşti
    desfiinţează controversata Secţie pentru Investigarea infracţiunilor în
    justiţie


    Executivul român a adoptat, joi, proiectul de lege privind desfiinţarea
    Secţiei pentru Investigarea infracţiunilor din Justiţie, în ciuda avizului
    negativ emis săptămâna trecută de Consiliul Superior al Magistraturii.
    Recomandările instituţiilor europene şi internaţionale au fost printre
    argumentele în favoarea măsurii prezentate de ministrul justiţiei, Stelian Ion.
    El a amintit de controversele create de deciziile luate de această Secţie
    specială şi de rezultatele activităţii pe care le consideră ruşinoase.
    Vicepremierul USR -PLUS Dan Barna
    a afirmat că decizia executivului este , cităm, o îndepărtare de moștenirea
    toxică pe care o avem din guvernarea PSD – Liviu Dragnea și un prim pas de
    reparare a legilor justiției. România este într-un proces de recâștigare a
    credibilității și de recâștigare a demnității funcționării sistemului de
    justiție    . Într-o postate pe internet, fostul ministru social-democrat al Justiţiei,
    Robert Cazanciuc, susţine că secţia specială este singura structură de parchet
    în care factorul politic nu are niciun rol, procedura de selecţie a
    procurorilor fiind derulată doar de către CSM, garantul independenţei justiţiei.



    În România continuă
    protestele sindicale


    Protestele sindicale au continuat şi în această săptămână
    atât la Bucureşti, cât şi în alte oraşe
    ale României. In faţa sediulului guvernului s-au aflat, mai întâi, angajaţi din
    poliţie, administraţie publică, asistenţă socială, finanţe şi control
    financiar. Ei au fost urmaţi de sindicalişti din alte ramuri. Proteste au avut
    loc si în faţa sediilor a doua partide din coaliţia de guvernare – PNL şi
    USR-PLUS. Oamenii sunt nemulţumiţi de proiectul de buget pe acest an, pe care
    îl consideră de austeritate şi care, în opinia lor, va prelungi criza economică
    generată de pandemie. Nemulţumiri şi-au exprimat şi patroni şi angajaţi din
    industria HoReCa. Nu în ultimul rând,
    sindicalişti de la Căile Ferate au manifestat pentru aplicarea statutului personalului
    feroviar, o lege prin care ar trebui să crească salariile şi să se facă mai
    multe investiţii pentru modernizarea liniilor de cale ferată.

    Secretarul general al Cartel
    Alfa, Petru Dandea România se
    află într-o fază de criză economică. Nu vii cu măsuri de austeritate care se
    suprapun pe acest efect, pentru că nu faci decât să înrăutăţeşti situaţia. Se
    pare că Guvernul nu înţelege acest lucru. Asta dorim prin protestul nostru, să
    sensibilizăm miniştrii şi Guvernul, tocmai pentru a veni cu politici de
    dezvoltare, pentru că, pe contextul de criză actual, acestea lipsesc.     La rândul lor, reprezentanţii
    Federaţiei Solidaritatea Sanitară au solicitat, în stradă, creşterea alocării
    bugetare pentru acest domeniu, respectarea drepturilor legale şi măsuri de
    protecţie pentru lucrătorii din sănătate.



    Ziua Naţională Constantin
    Brâncuşi marcată în România şi în lume


    România are în artistul Constantin Brâncuşi un ambasador unic în
    lume, care continuă să ne reprezinte cu cinste şi mare onoare, chiar şi după
    trecerea sa în nefiinţă, afirmă ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, într-un
    mesaj transmis cu ocazia Zilei Naţionale Constantin Brâncuşi. O serie de evenimente dedicate acestei Zile pe care România o sărbătoreşte
    în fiecare an pe 19 februarie, sunt organizate în ţară, în aceste zile, la 145
    de ani de la naşterea sculptorului. Si Institutul Cultural Român organizează,
    la Bucureşti, Bruxelles, Chişinău, Lisabona, Londra, Madrid şi Paris,
    evenimente online dedicate sculptorului român de talie mondială. Pionier al
    sculpturii moderne abstracte, cu lucrări în bronz şi marmură rafinat finisate,
    cunoscut pentru capetele ovoidale şi păsările sale în zbor, dar şi cu lucrări
    în lemn, adesea de inspiraţie folclorică, Constantin Brâncuşi este considerat
    unul din cei mai mari sculptori ai secolului 20.

  • Secţia specială din Parchet se desfiinţează

    Secţia specială din Parchet se desfiinţează

    Înființată în 2018, în timpul guvernului PSD, Secția
    pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) de la București, numită
    și Secția Specială, se desființează. În relativ scurta sa existență, această
    instanță a generat numeroase controverse, iar decizia executivului de a o
    dizolva vine în acord cu recomandările instituţiilor europene şi
    internaţionale. S-a spus despre această Secție că a fost inventată de PSD
    pentru a-și salva oamenii cu dosare penale și pentru a-i pune la punct pe
    magistrații intransigenți. Cea mai mediatizată acțiune a SIIJ a fost punerea
    sub control judiciar a Laurei Codruța Kovesi, fost procuror șef al DNA, funcție
    în care aceasta a obținut rezultate remarcabile – politicieni importanți, dar și
    magistrați au fost condamnați pentru cazuri de corupție. Punerea sa sub control
    judiciar s-a produs chiar în perioada negocierilor pentru funcția de procuror
    general european, funcție pe care, de altfel, ulterior, Codruța Kovesi a
    obținut-o. Interdicțiile de a părăsi țara și de a discuta cu presa care-i
    fuseseră impuse au fost ridicate câteva zile mai târziu de instanța supremă,
    care a constatat neîndeplinirea condițiilor necesare începerii urmăririi
    penale.

    Conform bilanțului Ministerului Public pe 2019, Secția de anchetare a
    infracțiunilor comise de magistrați a finalizat doar două rechizitorii – din
    417 dosare, 415 au fost clasate, iar niciun dosar de corupţie nu a fost trimis
    în judecată. Rezultatele activității acestei structuri sunt catalogate de
    actualul ministru al Justiției drept rușinoase, iar desființarea acesteia este
    un act de normalitate, spune Stelian Ion: Justiţia nu începe şi
    nu se termină cu SIIJ. Sunt multe alte probleme, dar aceasta a fost o chestiune
    asumată în programul de guvernare, asumată prin memorandumul care prevede nişte
    paşi importanţi pentru ridicarea MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare al
    UE), pentru că toate organismele europene, GRECO (Grupul statelor împotriva
    corupției), Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană, în cadrul rapoartelor
    MCV, au spus la unison că
    înfiinţarea acestei secţii speciale reprezintă un regres.

    Din opoziţie,
    senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei, a criticat
    proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracţiunilor în
    Justiţie. În opinia sa, este un amestec politic în treburile justiţiei, în
    condiţiile în care proiectul de desființare a primit aviz negativ de la CSM. La
    momentul propunerii de înfiinţare a Secţiei Speciale, Consiliul Superior al
    Magistraturii contestase vehement acest demers, a reamintit, însă Stelian Ion.
    Ministrul a mai precizat că se doreşte revenirea la situaţia anterioară
    existenţei acestei secţii, iar dosarele care-i privesc pe magistraţi se vor
    întoarce la unităţile de parchet competente să le soluţioneze: cele de crimă
    organizată vor merge la DIICOT, faptele de corupţie la DNA, iar celelalte – la
    parchetele de pe langă Curţile de Apel şi Parchetul General.

  • Săptămâna negocierilor decisive

    Săptămâna negocierilor decisive

    În actuala aritmetică parlamentară de la
    Bucureşti, e mai uşor să dobori un guvern decât să instalezi unul nou. Pe 10
    octombrie, legislativul bicameral a adoptat moţiunea de cenzură introdusă de
    opoziţia liberală contra cabinetului PSD condus de Viorica Dăncilă. Intitulată Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!,
    moţiunea a fost votată de 238 de senatori şi deputaţi, după ce fusese, deja,
    semnată de parlamentari de toate culorile politice: PNL, USR, PMP, UDMR, PRO
    România, ALDE, din partea minorităţilor naţionale, un independent şi chiar social-democraţi.

    Pentru ca moţiunea să fie adoptată si Guvernul demis, era nevoie de numai 233
    de voturi favorabile. Semnatarii calificaseră echipa executivă drept cel mai
    nociv guvern din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea acesteia
    vor adopta un program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi
    modernizarea ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui român.

    Acum,
    liberalii spun că au pregătit o strategie pentru a-i mobiliza pe parlamentarii
    ce au votat moţiunea de cenzură să susţină şi cabinetul ce se va forma în jurul
    premierului desemnat de preşedintele Klaus Iohannis – liderul PNL, Ludovic
    Orban. Pentru învestire e nevoie tot de 233 de voturi, adică jumătate plus unu
    din numărul senatorilor şi deputaţilor. Orban a declarat, duminică, că a inclus
    în programul de guvernare măsuri solicitate de formaţiunile care ar putea
    sprijini executivul liberal.

    Solicitările acestora sunt, însă, nu de puţine
    ori, contradictorii. USR şi PMP solicită revenirea la alegerea primarilor în
    două tururi de scrutin, respinsă categoric de UDMR, care încearcă să-şi
    conserve supremaţia politică locală în multe aşezări din Transilvania.
    Majoritatea vocilor din opoziţie cer desfiinţarea aşa-numitei secţii speciale
    din Parchet, care investighează infracţiuni, reale sau ipotetice, comise de
    magistraţi. Ideea indispune ALDE, fost partener-junior la guvernarea al PSD şi
    asociat mult timp acestuia în politicile percepute în societate drept o
    încercare de a plasa magistraţii în subordinea Puterii şi de a stopa lupta
    anticorupţie.

    În plus, premierul în exerciţiu, Viorica Dăncilă, şi-a exprimat
    încrederea că niciun parlamentar social-democrat nu va vota pentru instalarea cabinetul
    Orban. Dacă acesta eşeuează, există şi varianta ca actualul Guvern Dăncilă să
    rămână, interimar şi cu atribuţii limitate, până după alegerile prezidenţiale
    de luna viitoare, urmând ca viitorul preşedinte să desemneze noul premier, care
    să caute o majoritate în Parlament.

    Sunt posibile şi alegeri anticipate, dacă
    parlamentarii nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen
    de 60 de zile de la prima solicitare şi resping
    două solicitări de învestitură.

  • Jurnal românesc – 19.09.2018

    Jurnal românesc – 19.09.2018

    Referendumul
    pentru revizuirea Constituției în forma adoptată de Parlament se va desfășura
    pe parcursul a două zile, pe 6 și 7 octombrie 2018, între orele 7.00 – 21.00,
    pentru a asigura o consultare cât mai largă a românilor cu drept de vot.
    Guvernul a adoptat, marți, actele normative necesare bunei organizări a
    Referendumului pentru revizuirea Constituției. Potrivit actului normativ
    adoptat, întrebarea adresată alegătorilor la referendumul pentru revizuirea
    Constituției va fi Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei
    României în forma adoptată de Parlament?,     întrebare la care alegătorii trebuie
    să răspundă da sau nu. La referendumul național, pentru alegătorii care se
    află în străinătate în ziua votării se vor organiza secţii de votare pe lângă
    misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare (dacă acestea
    funcţionează în locaţii diferite) şi institutele culturale din străinătate. De
    asemenea, Ministerul Afacerilor Externe va putea organiza, cu acordul
    autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în afara secţiilor de
    votare menționate.


    Procurorii au
    dispus citarea a 5.834 de persoane vătămate/părţi civile sau succesori ai
    acestora în Dosarul Revoluţiei, dintre acestea fiind audiate până
    acum aproximativ 4.500, iar în perioada următoare se va dispune citarea a încă
    1.050 de persoane vătămate, anunţă Parchetul General. Instituţia precizează că
    SRI a pus la dispoziţia Parchetului un volum considerabil de documente
    relevante pentru clarificarea unor aspecte referitoare la evenimentele din
    decembrie 1989, care au fost studiate de procurorii militari timp de două luni.
    Activitatea de audiere a tuturor persoanelor ar trebui să se finalizeze în
    jurul datei de 30 noiembrie 2018.


    Secretarul de
    stat Lilla Debelka, din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a
    participat, marţi, la ceremonia semnării Acordului de Cooperare între Sectorul
    5 al Municipiului București și Arondismentul 5 al Municipiului Paris. Evenimentul este parte a Campaniei Centenar
    prin Înfrățire    , o inițiativă prin care Ministerul de resort și-a propus
    înfrățirea județelor din România și a sectoarelor Municipiului București cu
    unități administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunități
    semnificative de români. În Franța există o prezență semnificativă a
    cetățenilor români stabiliți în teritoriu, mai ales în regiunea Ile-de-France
    (Paris şi împrejurimi), în regiunea Alpes-Côte d’Azur (Marsilia şi împrejurimi)
    şi o mică parte în regiunea Rhône-Alpes (Lyon şi împrejurimi), Toulouse,
    Strasbourg. În acest context, noul acord de cooperare va contribui la întărirea
    legăturilor culturale, sociale și economice dintre comunitățile celor două
    state.


    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a prezentat campania națională
    Informare acasă! Siguranță în lume!     în județele Iași și Neamț. Demnitarul s-a
    întâlnit cu reprezentanții unităților teritorial-administrative din cele două
    județe pentru a le transmite cele mai importante elemente ale campaniei prin
    care Ministerul și instituțiile partenere doresc să îi echipeze pe românii care
    intenționează să lucreze în străinătate cu informațiile necesare pentru a
    preveni situațiile de risc. La evenimentele derulate în municipiile Iași și
    Piatra Neamț au luat parte prefecţi, reprezentanți ai Consiliilor Județene,
    primari și consilieri locali.

  • Dosarul Mineriadei din iunie 1990

    Dosarul Mineriadei din iunie 1990

    După 27 de ani de acuze, controverse, speculaţii, primul preşedinte din istoria post-comunistă a României, Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, ex-directorul SRI, Virgil Măgureanu, Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor din bazinul carbonifer al Văii Jiului (centru-vest),alături de alte 10 persoane, au fost trimişi în judecată în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, în care sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii. Mineriada a pus capăt unei ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate după căderea dictaturii comuniste, în decembrie 1989.



    Dosarul iniţial a trenat aproape două decenii şi s-a închis fără vinovaţi în 2009. Cercetările s-au reluat la începutul lui 2015, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat autorităţile române să-i identifice pe responsabilii pentru moartea a patru oameni, rănirea altor trei şi arestarea şi reţinerea ilegală a peste o mie in incidentele violente din iunie 90, care au afectat grav, şi imaginea externă a României. In acele zile pe fondul unor incidente violente din Capitală, şeful statului de atunci a invocat o tentativa de puci de extrema dreapta şi a cerut populaţiei să apere instituţiile democratice.



    Parchetul arată că autorităţile statului au declanşat atunci un atac violent împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din capitală care protestau paşnic. Procurorii militari susţin că în acest atac au fost implicate ilegal forţe ale Ministerelor de Interne şi al Apărării alături de Serviciul Român de Informaţii, dar şi peste 10.000 de mineri şi muncitori din ale zone ale ţării. Miile de mineri care au venit, atunci, la Bucureşti, au atacat Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi redacţiile unor ziare independente.Potrivit rechizitoriului, fostul preşedinte Iliescu este acuzat că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.



    Intervenţia forţelor de ordine din dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 nu ar fi avut ca scop dispersarea manifestanţilor prin mijloace paşnice, ci capturarea lor, se mai arată în rechizitoriu. Potrivit documentului, persoanele care au pătruns în sediul Serviciului Român de Informaţii în timpul evenimentelor din iunie 1990 cunoşteau planul clădirii, fapt care dovedeşte că nu erau manifestanţi, aşa cum autorităţile au vrut să acrediteze ideea. In rechizitoriu se mai spune că două victime, care au decedat în urma incidentelor din seara de 13 iunie 1990 la sediul Ministerului de Interne, au fost împuşcate în ceafă, dar nu s-a putut stabili cu certitudine cine sunt aiutorii. De asemenea, mai susţin procurorii militari, protestatarii din Piaţa Universităţii, reţinuţi ilegal şi încarceraţi lângă Bucureşti, au fost ţinuţi în condiţii comparabile cu cele suportate de prizonierii din al Doilea Război Mondial. Cele 14 persoane trimise în judecată vor compărea în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

  • Jurnal românesc – 02.06.2017

    Jurnal românesc – 02.06.2017

    Institutul pentru investigarea
    crimelor comunismului şi memoria exilului românesc a depus, joi, o plângere
    penală la Parchetul General cu privire la tratamentele inumane aplicate în perioada regimului comunist în trei cămine spital, ce au
    dus la moartea a aproape 800 de minori. Este vorba de căminele spital din
    Cighid, Păstrăveni şi Sighetu Marmaţiei.Preşedintele executiv al
    Institutului, Radu Preda, a declarat, la Radio România, că, până acum, au fost
    identificate aproximativ 10.000 de victime ale sistemului, copii care au
    fost bătuti, înfometati şi sedaţi în loc să primească tratament medical în
    aceste instituţii. El a precizat că faptele nu sunt prescriptibile, conform
    codului penal actual cât şi celui valabil în acea perioadă.





    Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează în Bucureşti,
    pe 8-9 iunie, o conferinţă naţională în continuarea eforturilor sale de a
    analiza cele mai importante evenimente ale istoriei secolului XX. Titlul
    conferintei este Disidenţa românească în context naţional si international.
    Patru decenii de la aparitia Chartei 77. Printre
    subiectele ce urmeaza a fi dezbatute in cadrul conferintei se numara contextul
    national si international al emergentei disidentei anticomuniste; forme de
    manifestare ale disidentei si impactul acesteia asupra societatii; represiunea
    disidentei anticomuniste; rolul disidentei in relatiile Est-Vest. Conferinţa se adresează cercetătorilor, cadrelor universitare, doctoranzilor si
    masteranzilor care pot aduce contributii semnificative la analiza acestui
    fenomen istoric.


    Secretarul de stat
    Nicolae Nasta, şeful Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare
    publică, va participa, sambata si duminica, în Franţa, la o ceremonie oficială
    de comemorare a eroilor români din Primul Război Mondial decedaţi în
    prizonierat şi înhumaţi în Cimitirul eroilor din localitatea Soultzmatt,
    regiunea Alsacia. Garda de onoare va fi asigurată de un detaşament de 32 de militari
    din Brigada 30 Gardă ‘Mihai Viteazul’. In cadrul manifestărilor,
    municipalitatea din Soultzmatt va organiza o serie de expoziţii documentare
    referitoare la Marele Război şi la prizonieratul militarilor români în
    Soultzmatt şi un simpozion ştiinţific pe această temă, la care vor participa
    specialişti francezi şi români. În Primul Război Mondial, pe teritoriul actual
    al Franţei, au decedat în prizonierat peste 2.300 de militari români, dintre
    care 687 sunt înhumaţi în necropola de război de la Soultzmatt.




    Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a depus, la sediul
    ONU din New York, instrumentul de ratificare a Acordului de la Paris privind
    schimbările climatice – informează diplomaţia de la Bucureşti, într-un
    comunicat remis presei. El a spus că implementarea concertată a strategiilor
    privind dezvoltarea durabilă şi schimbările climatice corespunde angajamentului
    României ca stat membru UE şi ONU. La rândul său, secretarul general adjunct
    pentru Afaceri Juridice al ONU, Miguel de Serpa Soares, a apreciat că ratificarea
    de către România a Acordului de la Paris privind schimbările climatice contribuie
    la menţinerea acestui subiect pe agenda internaţională. Ministrul
    Meleşcanu se află la New York pentru a promova candidatura României la un loc
    de membru nepermanent în Consiliului de Securitate al ONU pentru un mandat de
    doi ani, în intervalul 2020-2021. După admiterea în forul Naţiunilor Unite, în
    1955, România a deţinut patru astfel de mandate.

  • Comunicat privind urmărire penală faţă de persoane din conducerea SRR

    Comunicat privind urmărire penală faţă de persoane din conducerea SRR

    În spiritul onestităţii şi a informării transparente, Radio România precizează că în comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, de azi, 23 noiembrie, referitor la cercetările având ca obiect aspecte ale activităţii Consiliului de Administraţie al Radio România din perioada iulie 2011 – ianuarie 2014, se menţionează următoarele:



    Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de: Miculescu Ovidiu, Bertzi Alexandru, Moise Adrian Valentin, Rădulescu Adelina, Savu Ileana şi Florea Ana (alături de Demeter Andras Istvan, Fugaru Mirela-Ioana, Voicu Mihai, Olaru Stejărel-Nicolae şi Moşneag Doina), membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din acea perioadă, pentru comiterea unor prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese. În acest moment se efectuează cercetări, fără a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie a celor implicaţi.



    Comunicatul Parchetului precizează, de asemenea, că efectuarea în continuare a urmării penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.



    Faţă de unele informaţii neconforme cu realitatea apărute în presă, facem precizarea că urmărirea penală este prima fază a procesului penal, care are ca scop strângerea şi verificarea probelor care să dovedească sau nu existenţa infracţiunilor cercetate. Radio România îşi manifestă, ca şi până acum, întreaga disponibilitate pentru clarificarea tuturor aspectelor ce fac obiectul cauzei.

  • Foști și actuali membri în CA al SRR, puși sub acuzare

    Foști și actuali membri în CA al SRR, puși sub acuzare

    Foști și actuali membri în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR) sunt urmăriți penal de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și conflict de interese.



    Potrivit unui comunicat al Parchetului, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Andras Istvan Demeter și Mirela-Ioana Fugaru (în prezent, membri în CA al SRR), Mihai Voicu, Stejărel Olaru și Doina Moșneag (foști membri în CA al SRR), precum și față de alte 6 persoane cu funcții de conducere din cadrul Societății Române de Radiodifuziune, respectiv membri ai Consiliului de Administrație.



    “Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că, în perioada iulie 2011 — ianuarie 2014 aceștia ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul ședințelor Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, în urma cărora au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii, în baza cărora aceștia au obținut în mod ilegal foloase patrimoniale în cuantum total de aproximativ 400.000 lei”, declară procurorii.



    Procurorii și polițiștii au efectuat, joi, percheziții la sediul SRR, precum și la sediul și punctul de lucru aparținând unei societăți comerciale cu care instituția a desfășurat relații comerciale, fiind puse în executare 11 mandate de aducere.



    Radio România a anunţat într-un comunicat că a pus la dispoziţie procurorilor toată documentaţia solicitată. SRR a precizat că în acest moment nu este în măsură să ofere mai multe detalii, dar a dat asigurări că Radioul public va continua să-şi informeze cu onestitate ascultătorii asupra oricăror elemente de noutate în cauza care face obiectul acestor cercetări în măsura în care acestea privesc Radioul”.



    Miercuri, Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că Mirela Fugaru, membru în CA al SRR, s-a aflat în conflict de interese, deoarece, în perioada 29 iunie 2010 — 29 iunie 2014, a participat și a votat, în cadrul ședințelor desfășurate la nivelul Consiliului de Administrație al SRR, decizii referitoare la planul managerial al evenimentelor culturale aflate pe agenda de lucru a SRR. Potrivit ANI, d-na Fugaru a încheiat cu SRR mai multe contracte de prestări servicii pentru organizarea și monitorizarea evenimentelor culturale în cadrul unor grupuri de lucru.

  • Cercetări ale Parchetului la sediul Radio România

    Cercetări ale Parchetului la sediul Radio România

    În cursul zilei de 17 noiembrie, s-au prezentat la sediul Societăţii Române de Radiodifuziune reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti pentru ridicarea unor înscrisuri.



    Radio România a pus la dispoziţia acestora toată documentaţia solicitată, se arată într-un comunicat al Serviciului Comunicare SRR.



    În acest moment nu suntem în măsură să oferim mai multe detalii, dar vă asigurăm că Radioul public va continua să-şi informeze cu onestitate ascultătorii asupra oricăror elemente de noutate în cauza ce face obiectul acestor cercetări, în măsura în care acestea o privesc, se mai arată în comunicatul citat.