Radio România Internațional

Tag: Parchetlui General

  • Eveniment Top – 18.05.2013

    Năi procurori la cumândisearea a Parchetlui General, ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti şi a DIICOT

    Dupu un lungu chiro di interimat, năii procurori di la Ministerlu Public dit România intrarâ pi ipotisi, aestâ stâmânâ, dupu ţi prezidentul ali vâsâlii, Traian Băsescu, apruchie decretili di bâgari tu aesti ipotisi. Caplu a statlui, ama şi premierlu Victor Ponta aşteaptâ di la aeşţâ şasi procurori ţi suntu tora la cumândisearea a Parchetului General, ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti şi a DIICOT s-hibâ îndrepţâ s-zburascâ multi limpidi şi s-agiutâ la criştearea mutrinda alumta cu aruşfetea. Prezidentul Traian Băsescu dzâsi: “Zborlu a meu, ţi lâ câftai io a năilor procurori fu s-adarâ lucru deadun, s-adarâ unâ sutsatâ. Doilu lucru ţi-l câftai fu s-agiutâ la criştearea a nivelui di eficienţâ, ama şi a nivelui mutrinda alumta cu aruşfetea. maxus la nivel analtu. Treilu lucru ţi-l voi di la ei easti alumta contra a vâtâmărilor organizati.” Şi premierlu Victor Ponta lâ dzâsi aţilor şasi procurori s-bagâ tu practico nomlu, ti cathi om – nu conteadzâ di iu easti – şi s-nu da cali a ingerinţi politiţi mutrinda activitatea lor. Victor Ponta: “N-aveţ niţi unâ borgi la canâ, niţi la aţel cari vâ pripusi ti ipotisea tu cari hiţ, niţi la aţel cari vâ numânâsi, şi niţi la aţei ţi nu vâ apruchiarâ. Goala, unica, borgi ţi u aveţ voi easti ligatâ di bâgarea tu practico a nomlui, lipseaşti s-hiţ cât ma serţâ tu ţi mutreaşti aestu lucru. Ie, easti un contextu multu favorabil ti voi: stabilitati dupi un lungu chiro di interimat. Comisia Europeanâ pistipseaşti câ easti importantu ca naua cumândiseari a Parchetilor s-aratâ sârţâl’i şi independenţâ.” Executivlu comunitar zburâ andicra di importanţa aluştor instituţii şi a cumândisearâl’ei a lor ti statlu di îndrept şi ti pistusinea tu sistemlu di giustiţii dit Românii, ţi easti sum monitorizari ahoriea dit 2007, anlu di intrati tu UE. Comisia Europeanâ alâvdă multu şi activitatea a procurorilor di nâinti, cari agiutarâ la condamnarea a nâscântor oficialităţ di grad analtu, inclusiv a premierlui di nâinti, Adrian Năstase.



    România înreghistră crişteari icunumicâ estan, iara UE intră tu recesiuni

    Institutlu Naţional di Statisticâ di Bucureşti hâbârisi că România avu, tu proţii trei meşi di estan, unâ crişteari icunumicâ di 0,5%, andicra di aţei dit soni trei meşi dit 2012. Andicra şi di proţl’ii trei meşi a anlui ţi tricu, Produslu Internu Brut criscu cu 2,1%. Autorităţili di Bucureşti estimeadză, ti anlu aestu, unâ crişteari a PIB di 1,6%, niham cama pisti nivelu di 1,5% ţi lu anticipă Fondul Monetar Internaţional. UE intră, pi di altâ parti, tu recesiuni tu protlu trimestru, iara zona euro s-dusi ninti câtâ nai ma mari scâdeari icunumicâ, di la ahurhita fi ufiliseari a monedâl’ei unice, tu 1999. IcunumiaUE scâdzu cu 0,1% tu proţl’ii trei meşi a anlui andicra di aţei trei meşi di nâinti, cându contracţia fu di 0,5%. Tu recesiuni intră şi icunumia franceză, daua ca mărime dit zona euro, cu unâ contracţii di 0,2% tu protlu trimestru, iara Italia, aţea de-a treia icunumii dit zona euro, înreghistră şapti trimestri di n’icşurari a PIB.


    România lipseaşti s-aibâ unâ strategii agricolâ pi chiro lungu, dzâsi, Bucuresti, comisarlu european ti Agricultură, Dacian Cioloş

    Prezentu Bucureşti, la Conferinţa Naţionalâ a Agricultorilor, comisarlu european ti Agriculturâ, Dacian Ciolos, spusi că România lipseaşti s-aibâ, tu ţi mutreaşti aestâ domeni, unâ strategii pi chiro lungu, cari s-aducâ tu un loc soluţii limpidzâ şi lişor di bâgat tu practico. Pi di altâ parti, el mai dzâsi câ România easti uniclu stat membru al UE ţi nu ari organizaţii agricoli naţionali reprezentati tu confederaţiili europeani. Tut la Conferinţa a Agricultorilor, Dacian Cioloş estimă că România poati s-hibâ un giucâtor importantu pi pâzarea europeanâ di cereali. Uidisit cu Cartea Albâ a Consiliului a Investitorilor Xen’ii, vâsâlia easti pi loclu 5 tu UE mutrinda terenlu, loclu arabil, ama agiutâ cu ma pţân di 3 procenti la producţia agricolâ ali Uniuni.


    Năulu nom mutrinda darea nâpoi a proprietăţilor luati di comunişţâ fu apruchiat.

    Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, apruchie, stâmâna aestâ, năulu nom di ayuniseari a proceslui di dari nâpoi a proprietăţilor luati zorlea tu chirolu a reghimlui comunistu. Aestu nom s-întimil’eadzâ pi trei prinţipii: restituirea tu naturâ a proprietăţlor, aclo iu s-poati aestu lucru, despăgubirea tu rati di cathi an şi impozitarea a îndrepturilor litigioasi cu 85%. Reprezentanţâl’ii a proprietarilor s-aspusirâ anvirinaţ câ nu furâ consultaţ tu ţi mutreaşti bâgarea tu practico a aluştor nomuri şi nu pistipsescu câ aesti va s-aducâ unâ bunâ rezolvari ti aţei a curi lâ si luarâ zorlea casili tu chirolu comunistu. Tu minduita a executivlui, România pâlti deja despăgubiri – a proprietarilor di ma ninti – di vârâ ţinţi miliardi di euro, ama ari şi câftări di pâlteari ti nica optu miliardi.


    Privatizarea CFR Marfa ahurhi disnău, dupu ţi nu amintă prota oara

    Unâ dintrâ meatrili asumati di Guvernu tu acordul preventiv simnat cu FMl tu 2011 — privatizarea CFR Marfa, companii ţi chiru mulltâ pâradz, ahurhi disnău gioi. Nâinti, comisia di privatizari dit Ministerlu a Transporturilor avea hâbârisitâ câ niţi unlu dintrâ aţei trei investitori cari aveau pitricutâ documentaţia di participari, nu agiunsi ti etapa yinitoari aluştui proces. Ministerlu alâsa cama habini niscânti sinfunii mutrinda participarea la licitaţii. Aşi, nivelu a ţifrâl’ei di afaceri fu n’icşurat di ţinţi ori, di la 100 di milioani di euro, la 20 di milioani di euro, ama nu fu alâxit pâhălu di ahurheari di 180 milioane di euro.



    Militar român agudit tu teatrul di operatiun’i dit Afganistan – decorat

    Un militar român, agudit – cu un an nâinti – tu unâ misiuni dit Afganistan, dupu unâ explozii improvizatâ, fu decorat la turnarea a lui tu vâsâlii di caplu a statlui şi di ministrul ali Apărari. A plutonierlui Florinel Enache îi si deadirâ dauâ distincţii: Medalia Naţionalâ Serviciul Credincios clasa I şi Emblema di Onoari a Armatâl’ei ali Românii. El şidzu tu anlu ţi tricu tu un spital dit Statili Uniti, iu fu vizitat di prezidentul american Barack Obama.


    Armâneaşti: Cristina Mina

    Audio–>

  • Eveniment Top – 30.03.2013

    Bâgări tu ipotisi la Curtea Constituţionalâ ali Românii şi la Ministerlu di Giustiţii



    Curtea Constituţionalâ ali Românii va s-aibâ, dit Cireşar, unâ nauâ componenţâ. Caplu a statlui, Traian Băsescu, şi doil’i udaţ a Parlamentului di Bucureşti şi-alepasirâ, tu aesti dzâli, aţei 3 reprezentanţ la CCR, a curi mandati eara ietimi s-expirâ. Institutia deveni, tu aeşţâ dit soni an’i, un actor multu importantu pi scena politicâ romaneascâ, pi timeilu a sesizărilor baia mutrinda legalitatea nâscântor acti normativi. Ama intereslu ti Curti şi, implicit, ti bâgarea pi ipotisi a membrilor aliştei criscu ş-ma multu dupu ţi instituţia arbitră, tu veara ţi tricu, alumta greau di turlii politicâ întrâ Puteari, reprezentatâ di USL, şi Opoziţia democrat-liberalâ (di dreapta), diunâoarâ cu şeflu a statlui, Traian Băsescu. Aţei trei giudicâtori di la CCR cari va şi-li’a, la vearâ, mandatili di 9 an’i suntu Daniel Morar, cari asiguripseaşti interimatlu ali ipotisi di Procuror general ali Românii şi cari, ninti, cumândisi Direcţia Nationalâ Antiaruşfeti (DNA), pripus şi numit di caplu a statlui, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru, doil’ii nominalizaţi şi apruchiaţ di Leghislativ. Năili bâgări tu ipotisi deadirâ cali la un “stog” di alâxeri. Premierlu Victor Ponta, co-lider ali USL (alianţâ di centru-stânga) luă, ti niham chiro, portofolilu ali Giustiţii di la Mona Pivniceru, şi ari maximum 45 di dâzili ta s-adarâ unâ nauâ pripuneari ti aestu postu. Ponta dzâsi că priorităţili a lui dit chirolu a interimatlui reprezintâ unâ reformă dealihea ali Giustiţii, bâgarea tu practico a năilor Coduri di procedurâ, ama cu ahât ma multu bâgarea tu ipotisi a şefilor a Parchetlui General şi ali Direcţii Nationali Antiaruşfeti, un lucru ţi aşteaptâ di multu. Bâgarea pi ipotisi a şefilor aşilor dauâ instituşii easti câftatâ tu aestu dit soni raportu ali Comisii Europeani dit cadrul a Mecanismului di Cooperari şi Verificari pi Giustiţii.



    95 di an’i di la unirea a zonâl’ei isturicâ romaneascâ Basarabia (tora, tu Republica Moldova, majoritar românofonâ) cu România.



    Pi 27 di Marţu, România şi Republica Moldova yurtusirâ incl’idearea a 95 di an’i di la unirea ali Basarabii (azâ tu Republica Moldova, viţina) cu România. Ministrul delegat ti român’ii di iutţido, Cristian David, luă parti, n’iercuri, la Chişinău, la manifestărli îndreapti tu vâsâlia viţinâ, cu aestâ furn’ii. Aducânda aminti di aţel chiro, ministrul Cristian David dzâsi: ”Data di 27 di Marţu easti, ti noi, tuţ român’ii di pi dauli maluri a Prutlui, un lucru di suflit, easti un momentu ţi înseamnâ “deadun”, “apruchiari”, “nodii” şi ”yinitor” şi nu digeaba aleapsim prota yineari a mea aoa ta s-hibâ ligatâ di unâ dzuuâ cari s-hibâ di hatari turlii, di suflit. Oficialu român s-andamusi cu prezidentul Nicolae Timofti şi cu premierlu tu ipotisi Vlad Filat, cari haritusi a Bucureştiului ti îndruparea cu cari agiută tu aeşţâ dit soni an’i Republica Moldova tu ma multi domenii, ama şi maxus tu proceslu di integrari europeanâ. Cristian David adusi aminti nica unâ oarâ di ligâturli privilegiati dintrâ dauli vâsâlii şi confirmă ţi va România, s-creascâ colaborarea cu Republica Moldova.



    Romania sum neauâ



    Romania, ca multi alti vâsâlii dit Europa, s-a alumtă tu aestâ stâmânâ cu un nău episod di iarnâ dealihea — multâ neauâ şi temperaturi scâdzuti — chiola Marţu easti, tu calendar, un mes di primveara.. Maca stâmâna ţi tricu, intemperiili agudirâ estul ali vâsâlii, tu aesti dzâli, giumitatea dit sud, inclusiv Bucureştiul, furâ sum cod galbin şi portocaliu di neau. Marţâ, tu capitalâ şi tu nica îndauâ giudeţi dit sud s-încl’isirâ gradiniţilii, sculiili şi liceili. Traficlu di pi sucăchi şi aţel a căil’iurilor di hier fu multu laiu, ca tu iarnâ, ama nu avum căil’iuri încl’isi icâ blocati.



    S-deadirâ Premiili Gopo cari recompenseadzâ nai ma bunili producţii di cinema romaneşţâ



    Şaptea ediţii a Premiilor Gopo şi-aleaăsi, pi 25 di Marţu, amintâtorl’ii la 19 categorii, cari recompenseadzâ nai ma bunili producţii di cinema româneşţâ dit 2012. Vedeta ali ediţii di tora fu filmul Tutâ lumea dit fumeal’ia a noastâ”, tu regia al Radu Jude, cari amintă nai ma importantili trofei: Nai ma bunlu filmu, Nai ma bunlu regizor, Nai ma bunlu actor tu un rol principal – Şerban Pavlu, ama şi premiili ti roluri secundari, dati a actriţâl’ei Mihaela Sârbu şi a actorului Gabriel Spahiu. Tutnâoarâ, aestu filmu amintă şi trofeulu ti nai ma bunlu scenariu – Radu Jude şi scriitoarea Corina Sabău, jurnalista la Radio Romania International. “Tu un loc la Palilua”, debutlu tu lungmetraj a cânâscutlui regizor di teatru Silviu Purcărete, luă premiili ti nai ma bunili costumi, decoruri, muzicâ originali, sunet, montaj şi nai ma bunâ imagini.



    România fu invitata di onoari la Salonlu a Cărţâlor di Paris



    La ediţia di estan a Salonlui di Cărţâ di Paris, unâ dit nai ma mărli manifestări internaţionali di aestâ turlii, Romania fu invitatâ di onoari. Cama di 50 di autori dit tuti genurili literari, mai multu di 1.000 di titluri tu limba românâ şi 600 tu limba francezâ furâ prezentati a publicului francez, cari vru s-cânoascâ literatura românâ. Dovada aluştui interes easti vidnearea di carti, ţi tricu di 60.000 di euro. Standul national fu vizitat di prezidentul ali Franţâ, François Hollande, cari dzâsi, cu aestâ furn’ii, că “România easti unâ mari vâsâlii francofonă, cari va multu cultura francezâ”. Prestaţia ali Românii la nai ma importantul evenimentu di pi pâzarea editorialâ dit Franţa fu niham aspartâ di refuzlu a nâscântor cânâscuţ scriitori ta s-l’ia parti la aestâ manifestare, ca semnu di protest andicra di naua politicâ a Institutlui Cultural Român.



    Armâneaşti: Cristina Mina