Percepută de o bună
parte a opiniei publice româneşti drept sora mai mică şi mai discretă a
celebrei DNA, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism (DIICOT) are o plajă largă de atribuţii, de la
combaterea traficului de droguri la monitorizarea extremismului. Marţi, la
şedinţa de analiză a activităţii pe anul trecut, procurorii antimafia au anunţat că, pe baza
rechizitoriilor întocmite de ei, au fost condamnaţi definitiv de instanţe 3.210 inculpaţi. O pondere
semnificativă în cadrul grupurilor de criminalitate organizată o deţin cele
specializate în traficul de persoane şi traficul de minori, în general în
scopul exploatării sexuale în ţări din vestul Europei.
Nu sunt de neglijat,
avertizează DIICOT, nici grupurile care au ca scop principal comiterea de
infracţiuni contra patrimoniului, traficul de migranţi sau contrabanda cu
produse din tutun. Anul trecut, procurorii au
capturat, în total, peste două tone de droguri, de aproape trei ori mai
puţin decât în 2016. România a rămas, îndeosebi, ţară de tranzit, aflată pe traseul
aşa-numitei rute balcanice de transport pentru heroină, cocaină şi ecstasy. Drogul
cel mai frecvent traficat în România este cannabisul, adus pe cale rutieră, în
special din Spania şi Olanda. Spre deosebire de majoritatea statelor
vest-europene, România nu s-a confruntat în anul 2017 cu o ameninţare teroristă
concretă şi consistentă, relevă bilanţul DIICOT. Şeful parchetului antimafia,
Daniel Horodniceanu, avertizează, însă, că radicalizarea islamică reprezintă în
acest moment unul dintre riscurile majore, în România, ca pretutindeni în
Europa. Deşi nu are dimensiunile unui fenomen, radicalizarea a cunoscut o
amplificare în ultimii ani, în principal în rândul rezidenţilor proveniţi din
spaţii cu ceea ce procurorii numesc problematică teroristă activă, precum şi al
cetăţenilor români convertiţi la Islam.
Specialist în dosarele Orientului
Mijlociu, profesorul universitar Ştefan Popescu nuanţează, într-un interviu
pentru Radio România: Nu cred că convertirea românilor la Islam
şi radicalizarea lor este mai mare decât în ţări precum Franţa, Italia. Acolo
sunt, cum să spun, zonele predilecte. La noi cred că este un fenomen minor, dar
cu toate acestea trebuie ţinut sub control. Am văzut în perioada recentă că,
atunci când anumite rute migratorii s-au închis, România a intrat pe ruta
intrărilor în Europa. Au ajuns ambarcaţiuni cu refugiaţi care veneau chiar din
Afganistan, Siria, zone afectate de conflict. Şi din această
perspectivă, procurorul şef al DIICOT Daniel Horodniceanu pledează pentru o actualizare
a legislaţiei interne privind prevenirea şi combaterea terorismului.