Radio România Internațional

Tag: Parchetul General

  • Ancheta privind influenţarea alegerilor

    Ancheta privind influenţarea alegerilor

    Fostul candidat de extremă-dreapta la președinția României, Călin Georgescu, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, după ce procurorii l-au audiat, miercuri, timp de câteva ore, la Parchetul General, unde a fost adus cu mandat.

    Împotriva sa au fost formulate şase acuzații de infracţiuni, unele în formă continuată. Una dintre acestea reprezintă o premieră în România – instigarea la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, infracţiune pentru care nu a mai fost cineva urmărit penal. Celelalte acuzaţii sunt comunicarea de informaţii false; fals în declaraţii privind declaraţiile de avere şi privind sursele de finanţare a campaniei electorale; iniţierea sau constituirea unor organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob şi antisemit şi aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unor astfel de grupuri, precum şi promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.

    Călin Georgescu a negat orice faptă, acuzând autorităţile de comportament care aminteşte de trecutul comunist al României.

    În decembrie anul trecut, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, invocând ingerințe externe, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate. Atunci, în turul al doilea, Călin Georgescu care reuşise, în mod neaşteptat, să se claseze pe primul loc în opţiunile de vot ale românilor, ar fi trebuit să se confrunte cu preşedinta USR (centru-dreapta), Elena Lasconi.

    După anunțul privind punerea sub acuzare a fostului candidat prezidenţial, politicienii din România şi-au reafirmat încrederea în Justiţie şi în independenţa acesteia.

    Premierul PSD (partener la guvernare alături de PNL și UDMR), Marcel Ciolacu, a subliniat, însă, că, dat fiind contextul electoral tensionat, organele judiciare au datoria să prezinte opiniei publice dovezi extrem de solide în această anchetă.

    Preşedintele AUR (suveranist), George Simion, a afirmat că susţine, în continuare, candidatura lui Călin Georgescu la preşedinţie. El a adăugat şi că aşteaptă probe incontestabile privind dosarul în care acesta este cercetat, acum, de Parchet.

    La rândul său, preşedinta USR, Elena Lasconi, a declarat că are, în continuare, încredere în Justiţie şi consideră că procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile corespunzător.

    În schimb, preşedinta Partidul Oamenilor Tineri (suveranist), Ana Maria Gavrilă, nou intrat în Parlament, a acuzat autorităţile că îi terorizează pe susţinătorii lui Călin Georgescu.

    Noi alegeri prezidenţiale urmează să aibă loc, în România, pe 4 şi 18 mai.

    La ieşirea de la audierile de la Parchet, Călin Georgescu a declarat că va candida, cu siguranţă, şi la următorul scrutin din primăvară pentru cea mai înaltă funcţie în Stat.

  • Alexandru Muraru: Tergiversarea Dosarului Revoluţiei trebuie sancţionată

    Alexandru Muraru: Tergiversarea Dosarului Revoluţiei trebuie sancţionată

    Tergiversarea Dosarului Revoluţiei trebuie aspru sancţionată, consideră deputatul liberal Alexandru Muraru. Avem nevoie de un serviciu specializat la Parchetul General pentru anchetarea crimelor Revoluţiei din 1989 şi a altor infracţiuni complexe. Modul în care a fost instrumentat Dosarului Revoluţiei este o nouă palmă dată istoriei şi o dovadă a ignoranţei faţă de adevărul faptelor sângeroase petrecute în Decembrie 1989, afirmă Muraru.



    Întoarcerea definitivă a dosarului la Parchetul Militar şi reluarea completă a anchetei, pe fondul neregulilor descoperite în rechizitoriu, conduce la o serie de riscuri pe care nu ni le mai putem permite la 32 de ani de la Revoluţie. Reluarea de la zero a cercetărilor poate să conducă, în primul rând, la absolvirea de vinovăţie a celor responsabili, prin lentoarea cu care o astfel de anchetă se desfăşoară. Trecerea timpului riscă să ducă la deteriorarea ori pierderea probelor, voluntar sau involuntar, asupra unor fapte petrecute în urmă cu mai bine de trei decenii şi, totodată, dispariţia fizică a martorilor, consideră deputatul.



    Este nevoie de acţiuni urgente, respectiv de crearea unui serviciu specializat în cadrul Parchetului General pentru investigarea infracţiunilor împotriva umanităţii, genocid, precum si alte tipuri de infracţiuni ca instigare la ură sau negarea Holocaustului. Un astfel de serviciu specializat ar putea avea priceperea şi resursele necesare pentru a desfăşura, cu celeritate, o anchetă minuţioasă astfel încât cei responsabili de suferinţele Revoluţiei din 1989 să dea socoteală în faţa justiţiei. De asemenea, acest demers de înfiinţare a unui serviciu dedicat în cadrul Parchetului General trebuie să fie dublat de o amplă anchetă asupra modului în care Dosarul Revoluţiei a fost tergiversat, a adăugat Alexandru Muraru.



    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, ieri, restituirea la Parchetul Militar a dosarului Revoluţiei în care fostul preşedinte al României Ion Iliescu şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

  • Plângere la Parchetul General împotriva AUR

    Plângere la Parchetul General împotriva AUR

    Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, deputatul liberal Alexandru Muraru, a depus o plângere la Parchetul General pentru instigare la violenţă şi o sesizare la CNCD împotriva reprezentanţilor Alianţei pentru Unirea Românilor, pe motiv că promovează caricaturi ale prim-ministrului Florin Cîţu prin asocierea cu Adolf Hitler.



    Reprezentarea – printr-o scandaloasă caricatură a primului-ministru al României – ce aduce cu a celui mai atroce dictator din istoria Europei, Adolf Hitler, este nu doar o calomnie majoră, dar şi o insultă inacceptabilă la adresa milioanelor de victime ale Holocaustului. Această ultragiere a victimelor Holocaustului din partea partidului AUR este una continuă, prin instrumente şi metode din ce în ce mai violente, a declarat Muraru.



    Potrivit acestuia, distribuirea de pliante şi folosirea de astfel de imagini pentru a chema persoane la un protest creează premisele unei situaţii agravante, iar reproducerea în continuare banalizează această tragedie unică din istoria omenirii, mai ales atunci când AUR invocă referirea directă la Holocaust într-un efort de a obţine avantaje politice.


  • Propuneri pentru şefia parchetelor

    Propuneri pentru şefia parchetelor

    Principalele
    parchete din România – Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia
    de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – au la
    conducere, de prea multă vreme, şefi interimari. Aceasta, în condiţiile în care
    problemele administrative şi legislative din justiţie s-au adunat şi ameninţă
    să perturbe activitatea sistemului judiciar.


    Provizoratul este, însă, pe cale
    să ia sfârşit. Noul ministru liberal al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat,
    marţi, propunerile pentru conducerile parchetelor. Gabriela Scutea este alegerea
    pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie. Despre ea, ministrul Predoiu a spus că a avut cea mai
    solidă prestaţie şi cel mai solid dosar profesional depus dintre toţi
    candidaţii. A demonstrat cunoaştere, viziune, forţă şi substanţă profesională,
    iar proiectul ei a fost cel mai bun dintre toate cele prezentate, acoperind
    complet atât partea de administraţie şi construcţie internă a Ministerului
    Public, cât şi partea de reprezentare externă, a subliniat ministrul. Durata
    destul de mare a anchetelor în cauzele economico-financiare şi blocajul în care
    a ajuns Poliţia Judiciară se numără printre vulnerabilităţile identificate de
    Gabriela Scutea.


    La şefia DNA ar urma să ajungă Crin Bologa, un procuror caracterizat
    de ministrul Justiţiei ca un garant al continuării energice a luptei anticorupţie,
    în condiţii de deplin respect al drepturilor şi garanţiilor procesuale. Crin
    Bologa trebuie să ducă mai departe moştenirea onorantă a Laurei Codruţa Kovesi,
    cel mai de succes dintre foştii şefi de parchete, a cărei prestaţie meritorie
    i-a adus prestigiu extern şi a propulsat-o, în pofida sabotajului la care a
    fost supusă de fostul guvern de social-democrat, în poziţia de şef al noului
    Parchet European.


    În sfârşit, Cătălin Predoiu a anunţat că o propune pe
    Giorgiana Hosu pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de
    Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. DIICOT
    prezintă particularitatea anchetelor transfrontaliere şi, prin aceasta, a
    cooperării interinstituţionale interne şi externe, iar Giorgiana Hosu
    stăpâneşte cel mai bine aceste dimensiuni, a precizat ministrul Justiţiei. Proiectul
    ei a fost comprehensiv şi prestaţia echilibrată, susţinută de o cunoaştere
    panoramică a problemelor şi a activităţii DIICOT, şi-a justificat Predoiu
    alegerea.


    Propunerile ministrului au nevoie de avizul Consiliului Superior al
    Magistraturii, iar numirile le va face preşedintele Klaus Iohannis. Asemenea
    celor mai mulţi dintre procurori, caracterizaţi prin probitate şi competenţă, cei
    propuşi pentru şefia parchetelor văd în existenţa Secţiei pentru investigarea
    infracţiunilor din justiţie, creată în timpul administraţiei PSD, o jignire la
    adresa magistraţilor sau, mai rău, un instrument de intimidare a acestora. Este
    motivul pentru care guvernul liberal ia serios în calcul desfiinţarea
    respectivei secţii.

  • Colectiv, o dramă naţională

    Colectiv, o dramă naţională

    Pe 30 octombrie 2015, în timpul unui concert al trupei de heavy metal Goodbye to Gravity, organizat în clubul bucureştean de noapte Colectiv, un foc de artificii a aprins buretele cu care erau capitonaţi stâlpii şi pereţii sălii supraaglomerate, cu o singură uşă de evacuare. De la arsuri sau din cauza amestecului de substanţe toxice inhalate, 64 de oameni au murit şi aproape 200 au fost răniţi. Bilanţul deceselor a ajuns la 65, doi ani după incendiu, când un supravieţuitor s-a sinucis, în urma traumelor psihice.



    În toamna lui 2015, după trei zile de doliu naţional în memoria victimelor de la Colectiv, zeci de mii de români au ieşit în stradă, la Bucureşti, pentru a protesta virulent faţă de ineficienţa autorităţilor. Sub sloganul Corupţia ucide!”, ei au cerut şi au obţinut atunci demisia guvernului social-democrat condus de Victor Ponta şi a responsabililor din administraţia locală care autorizaseră funcţionarea clubului de noapte, deşi acesta nu îndeplinea condiţiile legale de siguranţă.



    În justiţie, continuă calvarul supravieţuitorilor şi al familiilor celor decedaţi. În procesul intentat proprietarilor clubului nu s-a dat, încă, vreo sentinţă. Săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii din epocă, Nicolae Bănicioiu, nu s-a prezentat la sediul Parchetului General, unde fusese citat ca martor într-un dosar legat de modul de intervenţie a autorităţilor după incendiul din octombrie 2015. La puţin timp după tragedia de la Colectiv, el declara că autorităţile române nu au nevoie de ajutor din străinătate pentru a trata răniţii, “iar medicii noştri pot face faţă cu brio oricărei situaţii”.



    Ulterior, însă, Parchetul General a deschis un dosar penal in rem pentru ucidere din culpă în formă agravată, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu. Acesta priveşte asistenţa medicală acordată victimelor, împrejurările legate de posibile infecţii nosocomiale contractate în spitalele româneşti, precum şi acţiunile ori inacţiunile funcţionarilor publici în legătură cu transferul persoanelor vătămate în străinătate. Tot săptămâna trecută, un grup civic din Iaşi (est) a depus o plângere penală la Parchetul General contra Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în frunte cu longevivul secretar de stat Raed Arafat, şef acolo din 2007, pentru tăinuire de probe video importante, cu primele minute ale intervenţiei pompierilor la incendiul de la Colectiv.



    Am ştiut cu toţii cât de haotică a fost intervenţia, am suspectat din primul moment lipsa de profesionalism şi de empatie a salvatorilor, iar probele video au confirmat bănuielile noastre” — acuză militanţii civici, după ce ziarul Libertatea a prezentat o înregistrare video, neştiută până acum, cu intervenţia echipajelor ISU ce au ajuns la locul tragediei. Arafat spune că nu a ştiut despre înregistrare şi că nu îşi dă demisia, dar va pleca dacă i-o va cere premierul.

  • Demisie la vârful Parchetului împotriva crimei organizate

    Demisie la vârful Parchetului împotriva crimei organizate

    Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, miercuri, decretul de
    eliberare din funcția de procuror-şef al Direcției de Investigare a
    Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a lui Felix
    Bănilă. Acesta îşi anunţase demisia
    după ce acelaşi şef al statului i-o ceruse public, într-o declaraţie de presă la o oră de maximă audienţă.


    Klaus Iohannis: Mă refer la conducerea DIICOT, instituţie a
    cărei implicare în cazul Caracal ar fi trebuit să aducă un plus de
    profesionalism şi credibilitate, doar că, sub conducerea domnului Bănilă, acest
    lucru nu s-a întâmplat, iar ancheta continuă să genereze semne de întrebare
    majore. Modul în care s-au desfăşurat lucrurile până acum nu face decât să
    ridice suspiciuni şi să accentueze lipsa de încredere a oamenilor în
    autorităţi, iar o astfel de abordare nu poate duce decât la rezultate proaste.
    Aşadar, îi cer domnul Felix Bănilă, procuror-şef la DIICOT, să îşi înainteze
    imediat demisia din funcţia de procuror-şef al DIICOT.


    Mai precis, Klaus
    Iohannis i-a reproșat fostului șef al Parchetului anti-mafia modul în care a
    fost instrumentată ancheta de la Caracal – dosar greu, cu puternică încărcătură
    emoţională publică. Procurorii trebuie să stabilească dacă două tinere, minore,
    au fost ucise de un presupus traficant de fiinţe umane, Gheorghe Dincă. Or, Klaus
    Iohannis a subliniat că a văzut reacţii întârziate şi gesturi publice
    scandaloase ale autorităţilor inclusiv de la DIICOT, ceea ce, în opinia sa,
    denotă lipsa de preocupare pentru victime şi pentru familiile acestora.


    Felix
    Bănilă a replicat: nu se simte vinovat, dar a luat decizia de a pleca astfel
    încât colegii săi să lucreze într-un climat lipsit de presiune.


    Cererea ca
    procurorul-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
    Organizată şi Terorism să demisioneze este văzută de mulţi doar drept o manevră
    electorală a preşedintelui Iohannis, candidat pentru un al doilea mandat la
    alegerile prezidenţiale de luna viitoare, în condiţiile în care, până acum,
    referirile sale la cazul de la Caracal au fost cvasi-inexistente. Mai mult!
    Aprig apărător al independenţei justiţiei, el însuşi iniţiator, în luna mai, al
    unui referendum pe această temă, şefului statului i se reproşează, de către
    adversari, că ar gira o situaţie fără precedent pentru justiţia românească.


    Odată
    cu demisia lui Felix Bănilă şi cu numirea, în locul lui, a unui interimar,
    principalele Parchete din România sunt conduse provizoriu, fapt ce poate
    împiedica serios funcţionarea în condiţii optime a acestor instituţii.
    Parchetul General nu are procuror-şef de o jumătate de an, iar din iunie nici
    Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Conducere interimară
    are, de aproape un an şi trei luni, şi Direcţia Naţională Anticorupţie, deşi
    fostul ministru Tudorel Toader făcuse o propunere de şef al instituţiei,
    respinsă, însă, de Klaus Iohannis.

  • O crimă care şochează România

    O crimă care şochează România

    Ecourile
    nenorocirii din oraşul Caracal, din
    sudul României, sunt departe de a se stinge. Pe acest fond de şoc colectiv
    generat de un sexagenar care a răpit, violat şi – spune el – ucis două adolescente, un alt eveniment de o
    gravitate excepţională vine să reţină, de câteva zile, atenţia publică. Vineri
    seara, o familie dintr-un mic
    sat din judeţul Dâmboviţa, tot din sudul ţării, alertează poliţia că fetiţa lor
    de 11 ani a dispărut fără urmă pe drumul de întoarcere de la şcoală.

    Poliţiştii, secondaţi şi de oameni din sat, se mobilizează foarte repede şi o
    caută, folosind inclusiv imaginile surprinse de camerele stradale de
    supraveghere. Copila este găsită abia duminică, dar din nefericire fără viaţă,
    aruncată pe un câmp din apropierea satului. După investigaţiile întreprinse
    rezultă că nu ar fi fost violată, dar ar fi fost supusă unor perversiuni
    sexuale şi, apoi, strangulată. Încă de sâmbătă, când fetiţa nu fusese încă
    găsită, autorităţile au avut în vizor un cetăţean olandez de 47 de ani,
    Johannes Visscher, care ajunsese în România miercuri şi a plecat înapoi în Olanda sâmbătă.

    Şeful Poliţiei Române, Liviu Vasilescu, a explicat de ce autorităţile nu
    au avut, în acel moment, vreun temei să îl împiedice pe acesta să iasă din
    ţară: Sâmbătă, în jurul orelor 19:00, s-a ajuns la date cu privire la o
    maşină Volkswagen Tiguan, s-a ajuns la cine a închiriat-o – un cetăţean olandez
    care, în acel moment, era în avion înspre Amsterdam. Când a aterizat, noi l-am
    contactat – nu aveam suspiciuni, nu aveam niciun fel de probă – să îl întrebăm
    dacă a condus acea maşină şi unde a fost. Au fost trei piste. Pe parcursul
    întregii anchete am luat toate ipotezele şi am făcut cercetări la faţa locului,
    unde s-a impus.

    Treptat, lucrurile au început să devină mai clare, iar olandezul Johannes Visscher să devină
    principalul suspect.El era cunoscut în ţara sa ca având antecedente
    penale de agresiune sexuală, fapte cu violenţe şi conducere sub influenţa
    alcoolului. Dată fiind complexitatea ei, Parchetul General a preluat ancheta în cazul
    uciderii fetiţei din Dâmboviţa. Potrivit procurorului general, Bogdan Licu,
    există suspiciuni potrivit cărora activitatea olandezului s-ar fi desfăşurat pe
    raza mai multor judeţe, bărbatul fiind, în trecut, de cel puţin patru ori în
    România.

    Bogdan Licu: Ne axăm, acum, pe traseul pe care l-a
    avut acest individ în România. Încercăm să identificăm locurile în care a fost,
    încercăm să identificăm eventuali complici. Deocamdată, nu avem date
    preliminare în acest sens, deci verificăm mai multe piste. Ca urmare a
    celeilalte nenorociri, de la Caracal, s-a demarat cel mai amplu control tematic
    din istoria Ministerul Public. Verificăm toate cazurile de dispariţie din
    ultimii 10 ani. Acest control ar trebui să se finalizeze săptămâna viitoare şi
    ne va ajuta la identificarea unor eventuale victime.

    Potrivit Poliţiei
    Române, chiar dacă multe sunt plecări voluntare, numai de la începutul lunii septembrie
    au fost înregistrate peste 400 de dispariţii de minori.

  • Ministrul justiţiei cere revocarea procurorului general

    Ministrul justiţiei cere revocarea procurorului general

    Pentru
    admiratori, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, are merite uriaşe în
    stăvilirea abuzurilor şi încălcării drepturilor omului care ar fi fost comise în
    instanţe şi penitenciare şi în urma cărora România a pierdut numeroase procese
    la CEDO. Pentru adversari, ministrul e, în schimb, cel mai eficient vector al
    coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE în încercarea de a-şi subordona magistraţii şi
    a stopa lupta anticorupţie. În mandatul său, şefii principalelor parchete, au
    fost, unul câte unul, schimbaţi. După DNA, miercuri a venit rândul Parchetului
    General. Toader a anunţat că a declanşat procedura de revocare din funcţie a
    procurorului general al României, Augustin Lazăr.


    În raportul de evaluare a
    activităţii acestuia, ministrul îl acuză că a generat conflicte juridice de
    natură constituţională şi a avut discursuri publice cu caracter politic şi cu
    acuzaţii fără precedent la adresa autorităţilor statului, puterii legislative
    şi executive. Procurorul general al României nu şi-a îndeplinit obiectivele
    asumate, a contestat legile justiţiei ulterior controlului de
    constituţionalitate, a încălcat legea prin semnarea unor protocoale cu
    serviciile speciale şi a creat, astfel, premise pentru o justiţie paralelă -
    mai afirmă Tudorel Toader: Faptele enumerate în prezentul raport, de
    netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea managerială a
    domnului Augustin Lazăr contravine obligaţiilor constituţionale şi legale. În
    aceste condiţii, nu se mai poate susţine ocuparea în continuare şi exercitarea
    de către domnia sa a funcţiei de conducere din cadrul Ministerului Public.


    În replică, Augustin Lazăr afirmă că raportul conţine exagerări şi e menit să
    destabilizeze Ministerul Public. El apreciază că libertatea de exprimare trebuie
    folosită contra oricăror imixtiuni de natură a afecta independenţa procurorilor: Respectarea principiilor şi valorilor constituţionale a stat la baza
    tuturor deciziilor pe care le-am luat încă de la preluarea mandatului de
    procuror general. În această calitate, mi-am exercitat şi obligaţia managerială
    de a lua atitudine publică, de a exprima un punct de vedere instituţional, ca o
    reacţie la numeroasele atacuri nejustificate la adresa sistemului judiciar.


    Cererea
    de revocare a lui Augustin Lazăr a fost trimisă Consiliului Superior al Magistraturii,
    care va da un aviz consultativ, şi preşedintelui Klaus Iohannis, cel care
    numeşte şi demite şefii Parchetelor. Fost ministru al justiţiei, deputatul PSD
    Florin Iordache consideră că evaluarea realizată de Toader cuprinde suficiente
    exemple de încălcare a prevederilor legale pentru ca Lazăr să fie demis. Opoziţia
    de dreapta, în schimb, consideră că propunerea de revocare a procurorului
    general este doar un atac la independenţa Justiţiei.

  • Protocoalele SRI – Justiție în atenție

    Protocoalele SRI – Justiție în atenție

    Toamna
    trecută, preşedintele Comisiei parlamentare
    pentru controlul SRI, Claudiu Manda, declara că între Serviciul Român de
    Informaţii şi diverse instituţii ale Statului sunt în vigoare 65 de protocoale.
    Vinerea trecută, unul dintre ele, încheiat cu Parchetul General, a fost
    desecretizat şi dat publicităţii. Documentul fusese semnat, în 2009, de
    procurorul general de atunci, Laura Codruţa Kovesi, în prezent şefa Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie, şi de şeful SRI la vremea respectivă, George Maior. În
    baza acestui act de colaborare, timp de 7 ani, SRI a acordat asistenţă
    procurorilor, fiind prevăzută constituirea de echipe operative comune în vederea
    documentării anumitor fapte.

    Puterea politică de la Bucureşti a salutat
    desecretizarea protocolului, apreciind că, în baza lui, au existat înţelegeri
    anormale. Preşedintele Senatului şi lider al ALDE, formaţiunea-junior la
    guvernare, Călin Popescu Tăriceanu: Vom vedea în amănunţime ce conţin aceste
    înţelegeri anormale care au permis serviciilor de informaţii să intre în zona
    de poliţie judiciară, o interferenţă care este specifică perioadei comuniste şi
    regimurilor comuniste care, bineînţeles, nu respectau independenţa Justiţiei.

    Opoziţia parlamentară de dreapta a apreciat, la rândul ei, că, în numele
    principiului transparenţei, publicarea protocolului reprezintă un demers normal
    într-un stat democratic. Preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dan Barna: (USR promovează, de când a intrat în Parlament, elementul acesta al
    transparenţei. Deci şi acest demers al SRI de a publica un protocol care nu
    afectează siguranţa naţională este firesc şi normal într-un stat democratic,
    cum încercăm să fim.

    Sunt destule vocile care vorbesc de existenţa unui stat
    paralel şi care susţin că,
    la adăpostul înţelegerilor secrete, instituţii de forţă din România ar fi comis
    excese şi abuzuri grave. Fals! spune
    procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, potrivit căreia colaborarea dintre
    Parchetul General şi SRI s-a bazat pe Constituţie sau pe Codul de procedură
    penală: Prin acest protocol doar s-a creat o
    procedură unitară pentru ca toată lumea să lucreze în acelaşi sens. Aplicarea
    legii se făcea diferit şi de aceea s-a simţit nevoia armonizării procedurilor.
    Acesta este motivul pentru care nu doar Ministerul Public a încheiat un
    protocol cu SRI, ci sunt şi alte instituţii din sistemul judiciar care au
    încheiat protocoale cu SRI.

    Considerând că, prin acceptarea protocolului
    dintre Parchetul General şi SRI, procurorii şi Parchetele au cedat independenţa
    lor operaţională SRI-ului, Uniunea Naţională a Judecătorilor şi
    Asociaţia Magistraţilor din România au solicitat Parchetului General şi SRI să
    publice toate protocoalele sau înţelegerile de cooperare pe care le-au încheiat
    structurile din subordinea lor din 1990 până acum. Au solicitat şi Consiliului
    Suprem de Apărare a Ţării să publice toate hotărârile care au legătură cu Justiţia
    pe care le-a emis din 1990.

  • Redeschiderea dosarului Revoluţiei din 1989

    Redeschiderea dosarului Revoluţiei din 1989

    Deşi a trecut un sfert de secol de la căderea regimului comunist din România, familiile celor ce şi-au pierdut viata în acele zile haotice de decembrie nu ştiu încă cine i-a ucis. Revolutia anticomunistă din 1989 a lăsat răni adânci în singura ţară din fostul lagăr communist în care libertatea a fost plătită cu sângele demonstranţilor.


    Statul poliţienesc, politica economică, regimul dur de austeritate impus de dictatorul Ceauşescu sunt doar câteva dintre motivele care i-au facut pe români să se revolte, să iasă în stradă şi să strige “Jos comunismul!”.



    In octombrie anul trecut, procurorii de la Parchetul Militar hotărâseră clasarea dosarului, după ce ani de zile ancheta a bătut pasul pe loc. Potrivit acestora, evenimentele din decembrie 1989 s-au soldat cu decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni. Faptele s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penală, fiind vorba de persoane ucise întâmplător, şi-au motivat, atunci, decizia anchetatorii Parchetului General.



    Această hotărâre a nemulţumit numeroşi români şi i-a determinat să depună contestaţie la Instanţa Suprema. De altfel, din cauza tergiversarilor in dosarul Revolutiei, Romania a fost condamnata de CEDO. Luni, judecătorii Instanţei Supreme au confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a Dosarului Revoluţiei din decembrie 1989.



    In aprilie, Bogdan Licu, cel care asigura atunci interimatul funcţiei de procuror general, dispusese redeschiderea urmăririi penale, considerând că soluţia de clasare dată de Parchetul Militar a fost netemeinică şi nelegală. El a declarat că procurorii militari au clasat dosarul pe baza unor cercetări incomplete, ignorând documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, iar aceasta situaţie a condus la o încadrare juridică greşită a faptelor şi la o zădărnicire a aflării adevărului şi a tuturor făptuitorilor.



    Bogdan Licu a mai precizat că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.



    In opinia sa, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, în condiţiile în care această comisie a efectuat mii de audieri şi a obţinut documente de la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI. Parte din stenogramele audierilor efectuate de această comisie şi fragmente din documentele prezentate de instituţiile statului au fost publicate în multe cărţi apărute în ultimii 26 de ani.

  • Cazul „Colectiv”, în justiţie

    Cazul „Colectiv”, în justiţie

    Dosarul în cazul
    incendiului din clubul bucureştean Colectiv, cel mai grav accident din România
    de după anul 1989, a fost trimis în instanţă.


    În urmă cu o jumătate de an, în ziua
    nefastă de 30 octombrie 2015, sute de tineri veniseră în club pentru a asista
    la concertul de lansare al unui nou album al
    trupei rock Goodbye to Gravity. Au fost de ajuns doar câteva secunde pentru
    ca scânteile de la artificii să genereze un incendiu devastator şi să
    transforme întregul local într-un adevărat iad pentru cei aflaţi acolo. Elevi,
    studenţi, tineri care aveau toată viaţa înainte au pierit în incendiul în care,
    potrivit procurorilor, s-au atins temperaturi de 900 de grade
    Celsius. 64 de oameni şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi în tragedia care a îndoliat întreaga ţară. Iată că, la
    jumătate de an de la producerea incendiului, sase persoane sunt trimise
    în judecată, printre care cei trei patroni ai clubului.

    Procurorii de la
    Parchetul General îi acuză de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă,
    vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în
    muncă. Potrivit
    rechizitoriului, acţionarii clubului au permis accesul unui număr de persoane
    mult peste limita admisă a localului, în condiţiile în care spaţiul nu era
    prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă şi au fost de acord cu
    desfăşurarea unui spectacol pirotehnic, deşi amenajările interioare erau
    improprii. Din ancheta procurorilor mai reiese că nu au fost folosite materiale
    ignifuge pentru renovarea clubului, iar extinctoarele erau expirate.

    În acelaşi
    dosar au fost trimişi în judecată şi reprezentanţii firmei de artificii, patroana,
    directorul şi angajatul care le-a montat, acuzati, de asemenea, de ucidere şi
    vătămare corporală din culpă şi de faptul că nu au luat măsurile legale de
    securitate şi sănătate în muncă. Anchetatorii au descoperit că produsele
    pirotehnice folosite nu aveau fişe tehnice, ci doar instrucţiuni în bulgară si
    puteau fi utilizate numai în spaţii deschise şi amplasate pe verticală, pe un
    suport stabil şi plat. Victimele incendiului din clubul Colectiv au avut arsuri
    pe suprafeţe mari ale corpului, necroze pulmonare, iar medicii au atras
    atenţia, atunci, că pot apărea complicaţii în cazul
    pacienţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă, cu arsuri pe suprafeţe
    mari, intrucat riscul infecţiei persistă in cazul plăgilor deschise.

    La
    sfârşitul anului trecut, un raport solicitat de Ministerul Sănătăţii arăta că,
    în spitalele bucureştene unde au fost tratate victimele de la Colectiv, probele
    microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecţie cu germeni
    multirezistenţi implicaţi în infecţii nosocomiale. Acum, ministerul Sănătăţii a
    început controale în toate spitalele din ţară pentru a vedea cât de siguri sunt
    dezinfectanţii folosiţi în unităţile sanitare.

    O investigaţie jurnalistică a
    scos la iveală faptul că unele dintre aceste produse sunt diluate chiar şi de
    zece ori, iar pacienţii sunt expuşi infectării cu bacterii.

  • Redeschiderea dosarelor Revoluţiei din 1989

    Redeschiderea dosarelor Revoluţiei din 1989

    Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 a lăsat răni adânci în România, singura ţară din fostul lagăr communist în care libertatea a fost scump plătita cu sângele demonstranţilor, iar cuplul prezidenţial de atunci a fost executat. Declanşată în 16 decembrie în Timişoara, în urma unei măsuri abuzive a autorităţilor locale, revoluţia s-a propagat în toată ţara şi a culminat, pe 22 decembrie, cu fuga de la putere a dictatorului Nicolae Ceauşescu.



    Peste 1.000 de oameni şi-au pierdut viaţa şi circa 3.400 au fost răniţi în luptele de stradă care s-au dat în acele zile haotice. După 26 de ani de la violenţe, oamenii tot nu ştiu cine sunt responsabilii crimelor de atunci. In toamna anului trecut, dosarul Revoluţiei a fost clasat. Faptele s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penala, fiind vorba de persoane ucise întâmplător, şi-au motivat decizia anchetatorii Parchetului General, decizie ce a nemulţumit numeroşi români şi i-a determinat să depună contestaţie la Instanţa Suprema.



    De altfel, în luna februarie a acestui an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis ca statul român să plătească despăgubiri mai multor cetăţeni români, care au reclamat absenţa unei anchete privind violenţele comise împotriva manifestanţilor în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Iată că, la peste jumătate de an de la clasarea dosarului Revoluţiei, acesta a fost redeschis.



    Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a apreciat că soluţia de clasare este netemeinică și nelegală: “În această cauză nu s-au efectuat activităţi absolut necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. În cele mai multe dintre cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legală sunt în general foarte sumare. Nu a fost recuperată muniţia cu care s-a tras asupra persoanelor decedate sau rănite, fără ca la dosare să existe vreo justificare în acest sens. Puţinele expertize balistice efectuate nu au stabilit decât tipul muniţiei folosite precum şi tipul de armă care o utilizează, dar armele cu care s-a tras efectiv nu au fost identificate şi, pe cale de consecinţă, nici trăgătorii.”



    Procurorul general interimar a mai spus că vor avea loc cercetări şi în ceea ce priveşte infracţiunea de genocid contra umanităţii şi de război, întrucât din analiza probelor administrate în dosar rezultă indicii temeinice privind săvârşirea lor. Redeschiderea dosarului Revoluţiei este o soluţie aşteptată de toată lumea, a declarat preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş. El şi-a exprimat speranţa că Înalta Curte nu va tergiversa confirmarea redeschiderii cazului, aşa cum a tergiversat dosarul însuşi şi plângerile a peste 200 de oameni, timp de patru luni.

  • Parchetul general şi votul din diaspora

    Parchetul general şi votul din diaspora

    În aparenţă o eroare administrativă, organizarea în diaspora a votului pentru alegerile prezidenţiale din România a devenit, pe rând, scandal mediatic, bătălie politică şi, de joi, dosar penal.



    Parchetul General a anunţat că a început urmărirea penală în legătură cu modul în care autorităţile cu atribuţii în domeniu au asigurat dreptul la vot la recentele alegeri prezidenţiale pentru românii din străinătate. Procurorii au deschis această acţiune penală după ce au fost sesizaţi că, atât pe 2 noiembrie, la primul tur de scrutin, cât şi la finala de pe 16, în mii de cazuri nu s-a putut vota, deşi oamenii au stat la coadă ore în şir. Umilinţa şi frustarea au explodat cel mai violent la Paris si Torino, unde fortele de odine au uzat de gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari.



    Procurorul general, Tiberiu Niţu, a anunţat că ancheta a fost declanşată în urma plângerilor penale care vizează un presupus abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale de către miniştri şi funcţionari ai statului: “S-a început urmărirea penală cu privire la fapt şi s-au solicitat relaţii la alte autorităţi şi ancheta se va desfăşura în continuare. Foarte multe sesizări provin încă din primul tur. Sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor, celor care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţia de a organiza alegerile.”



    În urma scandalului provocat de votul din diaspora, România a devenit ţara cu trei miniştri de Externe într-o lună. Portofoliul urmează să fie preluat de actualul ambasador la UE, Mihnea Motoc. Titus Corlăţean a demisonat la o săptămână după primul tur de scrutin. Succesorul lui, Teodor Meleşcanu, a plecat la două zile după turul doi. Amândoi au invocat legislaţia electorală lacunară, care exclude votul electronic sau prin corespondenţă, precum şi posibilitatea de a deschide noi secţii de votare între cele două tururi de scrutin.



    Parte dintr-o stranie polemică între instituţii, comunicatele Biroului Electoral Central au precizat că, de fapt, nu există impedimente legale pentru a suplimenta numărul de secţii. Iar preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a subliniat, tot joi, că autorităţile puteau emite o ordonanţă de urgenţă pentru suplimentarea secţiilor de votare din străinătate şi, în calitate de cetăţean, a pledat pentru o verificare pe acest subiect.



    În plan politic, analiştii afirmă că problemele votului din străinătate au avut un impact enorm asupra românilor din ţară şi au marcat deznodământul scrutinului. Pentru fiecare român împiedicat să voteze în diaspora, spun ei, au mers la urne patru-cinci din ţară — rude, prieteni, foşti colegi -, decişi să sancţioneze un Guvern care şi-a umilit cetăţenii.