Tag: parchetul militar

  • Despre protestele din 10 august, în Parlamentul României

    Despre protestele din 10 august, în Parlamentul României

    Violenţele de la protestul antiguvernamental de pe 10
    august de la Bucureşti
    şi situaţia justiţiei şi a statului de drept în România
    vor fi dezbătute în Parlamentul European la începutul lui octombrie.
    Era elementar ca, devenite temă de dezbatere comunitară,
    incidentele grave de acum o lună să fie radiografiate şi în Legislativul de la
    Bucureşti.


    Marţi, Camera Deputaţilor a dezbătut moţiunea simplă depusă de PNL,
    cel mai mare partid din opoziţie, la adresa ministrului social-democrat de
    Interne, Carmen Dan. Intitulată ‘Bastoanele PSD peste obrazul democraţiei
    româneşti’
    , aceasta o acuză pe d-na Dan de coordonarea acţiunilor represive
    contra celor care au participat la protestul antiguvernamental convocat de
    organizaţii din diaspora, marcat de ciocniri între unii participanţi şi forţele
    de ordine şi spulberat, finalmente, de intervenţia fără menajamente a
    jandarmilor. Sute de oameni, din ambele tabere, au fost, atunci, răniţi şi
    peste o sută de mii protestatari, marea majoritate paşnici, au inhalat gaze
    lacrimogene.


    În Parlament, ministrul şi-a reiterat convingerea că intervenţia
    jandarmilor a fost legală şi a dat asigurări că vinovaţii pentru violenţe vor
    răspunde în faţa legii. Protestul, acuză ea, nu a fost asumat de nicio
    organizaţie civică, chiar dacă acestea au susţinut şi promovat evenimentul.
    Carmen Dan: Pe 10 august nu a fost un miting paşnic. Toată lumea a putut vedea
    încercarea de pătrundere în clădirea Guvernului, agresiunile exercitate asupra
    forţelor de ordine şi actele de vandalism. Eventualele reacţii individuale,
    excesive, ale jandarmilor vor fi cu siguranţă sancţionate conform legii.


    Liberalii, afirmă, în schimb, că întreaga responsabilitate pentru modul cum a
    intervenit Jandarmeria contra unor oameni paşnici, inclusiv femei şi copii, îi
    aparţine ministrului de Interne, iar prejudiciul de imagine pe plan european
    este greu de cuantificat. Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, compară
    evenimentele din august cu cele de acum aproape trei decenii, când, la chemarea
    preşedintelui ex-comunist Ion Iliescu, minerii din Valea Jiului au
    descins la Bucureşti, tot pentru a reprima manifestaţiile contra Puterii de
    atunci, şi au lăsat în urma lor morţi, răniţi şi o capitală traumatizată.


    Raluca
    Turcan: Nu puteţi convinge. Pentru că, pe 10 august, doamnă ministru, v-aţi
    aflat la pupitrul de comandă al celei mai grave forme de reprimare a
    drepturilor cetăţeneşti de după mineriadele din ’90, şi pentru acest lucru veţi
    plăti!


    Vocile favorabile Puterii insistă că Parlamentul nu trebuie să
    se substituie instituţiilor abilitate să cerceteze faptele de pe 10 august,
    precum Parchetul Militar, unde e în curs o anchetă. Comentariile de presă
    constată că, după 10 august, în PSD au explodat tensiunile, până atunci
    mocnite, dintre primarul Bucureştiului, Gabriela Firea, şi şeful partidul,
    Liviu Dragnea, considerat protectorul ministrului Dan. Şi că, exact în anul în
    care celebrează Centenarul Marii Uniri, societatea românească, în ansamblu, e
    mai dezbinată ca oricând.

  • Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    La aproape 27 de ani de la căderea regimului Ceauşescu,
    procurorii Secţiei Parchetelor Militare au extins urmărirea penală in rem în
    dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii şi la
    faptele petrecute după 22 decembrie 1989.

    Incidentele armate produse în acele
    zile într-un număr mare de localităţi indică faptul că s-a acţionat după un
    plan prestabilit, care viza preluarea puterii de către noii lideri şi
    legitimarea acestora – se arată în comunicatul Parchetului, prezentat de
    procurorul Marian Lazăr: Din actele dosarului rezultă că, pentru
    păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua
    conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a
    determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi
    psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte
    care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra
    umanităţii.

    Faptele indică existenţa unui plan după care s-a acţionat.
    Acesta ar fi urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate,
    prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor
    ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea
    populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui război civil în care să se
    confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi
    Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi
    legitimării noilor lideri.

    În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea
    Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea
    legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor
    foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa
    generării unui război psihologic şi mediatic care a condus la producerea a
    numeroase victime, se arată în comunicat.

    Potrivit unui document al parchetului
    militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste 1,200 de oameni
    au murit în evenimentele din decembrie 1989, 800 dintre aceştia după 22
    decembrie, adică după căderea regimului. Au fost peste 5.000 de răniţi şi alte
    câteva mii de persoane au fost private ilegal de libertate şi supuse unui
    tratament rău.

    Redeschiderea dosarului Revoluţiei – dosar care a atras condamnări
    pe bandă la CEDO pentru România – survine la câteva luni după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a
    cerut redeschiderea anchetei. Potrivit lui Bogdan Licu, soluţia de clasare a
    dosarului, în octombrie 2015, a fost netemeinică şi ilegală, iar încadrarea
    juridică a faptelor a fost greşită.