Tag: Parcul Carol

  • Parcul Carol din municipiul Galați, modernizat cu fonduri europene

    Parcul Carol din municipiul Galați, modernizat cu fonduri europene

    Cu o suprafață de
    29 de mii de metri pătrați din care peste 20 de mii, spațiu verde, Parcul
    Carol din Galați se află în atenția admnistrației publice. Dorința aleșilor
    locali de a moderniza zona și de a-i conferi un aspect modern a făcut ca, în
    acest an, să fie semnat, după elaborarea documentației, un proiect cu finanțare
    europeană. Sursa banilor este Programul Operațional Regional aferent perioadei
    2014 -2020, axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a
    comunităților defavorizate din mediul urban.


    Investiția este una
    consistentă, de aceea cu atât mai importante fondurile comunitare care scutesc
    Primăria de un efort financiar considerabil. Sunt urmărite mai multe obiective,
    precizări pe acest subiect fiind făcute de purtătorul de cuvânt al
    municipalității gălățene, Petrica Pațilea.






    Primăria
    Galați este beneficiar al unei importante finanțări europene. Este vorba despre
    proiectul de modernizare a Parcului Carol, cunoscut ca fiind până de
    curând Parcul CFR. Este vorba despre un
    proiect finanțat prin Programul Operațional Regional și care are o valoare de
    aproape 10 milioane de lei. Obiectivul
    acestui proiect vizează reabilitarea și
    dezvoltarea funcțională a Parcului
    Carol, în special crearea unui spațiu urban modern de recreere și de
    petrecere a timpului liber al
    gălățenilor.


    În
    cadrul proiectului, printre principalele
    lucrări, sunt prevăzute amenajarea spațiilor verzi și a aleilor
    pietonale, instalarea de mobilier nou, dotarea cu echipamente de fitness și cu
    echipamente de joacă, realizarea de fântâni arteziene, iluminat ambiental
    pentru alei, prin montarea de corpuri cu lâmpi led de mare eficiență și care să se integreze în
    peisagistica parcului, precum și realizarea de sisteme de irigații și montarea
    unei instalații de supravegehere video, pe care o considerăm deosebit de
    importantă. Valoarea totală a proiectului este de 9,6 milioane de lei, iar
    cofinanțarea de la bugetul local este de 192 de mii de lei.


    Proiectul
    are ca durată de implementare de aproape un an și jumătate, termenul fiind 30
    aprilie 2022. Aș vrea să fac mențiunea că Primăria Municipiului Galați are în diferite stadii peste 100 de proiecte
    cu finanțare europeană în acest exercițiu financiar 20 14 – 2020, proiecte care
    totalizează circa un miliard de lei, echivalentul a aproape 200 de milioane de
    euro.


  • Strada Xenofon, singura stradă în trepte din București

    Strada Xenofon, singura stradă în trepte din București

    Strada Xenofon este singura stradă în trepte din București, este orientată de la est spre vest, are 70 de trepte, are o lungime de 100 de metri, făcând legătura între Strada Constantin Istrati și Aleea Suter și se află în vecinătatea Parcului Carol. Construită aproape integral din trepte, Strada Xenofon este singura din Bucureşti care nu a simţit niciodată roţile unui autovehicul.



    Strada ajunge până în cel mai înalt punct natural din București, pe Dealul Filaret, acolo unde se află Palatul Suter, azi hotel. Gustav Adolf Suter, arhitect elveţian, apropiat al regelui Carol I, este artizanul iniţiativei urbane Cartierul G. A. Suter, realizată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea în partea de sud a Bucureştiului. Cartierul era modern în epocă, avea străzi radiale şi a fost construit pe una dintre cele mai denivelate zone ale oraşului. La capătul Aleei Suter se află vechiul Palat Suter, construit între anii 1902–1906 în stil neoclasic cu influențe brâncovenești, dar şi un capăt al Străzii Xenofon.



    În iulie 2014, în cadrul proiectului “Bucureștiul tău la scară”, strada Xenofon a fost readusă la viață de către artista plastică Eva Radu, care a pictat pe trepte 8 clădiri reprezentative ale Bucureștiului: Opera Română, Ateneul Român, Arcul de Triumf, Muzeul Național de Artă, Mausoleul din Parcul Carol, Teatrul Naţional, Muzeul Țăranului Român și Palatul Parlamentului (Casa Poporului). În august 2015, aceeași artistă a pictat pe trepte o cascada montană, care da dat, vizual, senzaţia de oază urbană în apropiere de Parcul Carol.



    Timpul și neglijența vizitatorilor şi a autorităţilor au distrus o mare parte din pictură. Cimentul scărilor este măcinat, starea de curăţenie este precară, iar pereții clădirilor care flanchează strada sunt plini de graffiti. Locul merită, însă vizitat.



  • Bukarest zum Selbstentdecken: Alternative Kulturrouten

    Bukarest zum Selbstentdecken: Alternative Kulturrouten

    Wie jede europäische Hauptstadt kann auch Bukarest über verschiedene Wege entdeckt werden. Eine Bukarester Nichtregierungsorganisation startete vor kurzem das Projekt Zentrale Peripherien in Bukarest“. Das Projekt schlägt u.a. zwei alternative urbane Kulturrouten vor. Dadurch sollen zwei zentralgelegene, allerdings vernachlässigte Gebiete in Bukarest in das Rampenlicht treten. Die zwei Stadtgebiete haben einen hohen historischen, urbanistischen und kulturellen Wert, sind allerdings auch durch krasse soziale, wirtschaftliche und kulturelle Kontraste gekennzeichnet. Unterwegs durch die Peripherie“ oder Vom Dorf in die Gro‎ßstadt“ sind zwei der angebotenen alternativen Stadtrundgänge. Zur besseren Orientierung und um die Gegend einfacher zu erforschen, steht den Touristen sowohl gedrucktes wie auch elektronisches Material zur Verfügung. Das elektronische Material ist unter Form von Google-Maps vorhanden. Die Karten können auf der Projekt-Internetseite abgerufen werden.



    Adina Dragu ist die Leiterin des Vereins Sinaptica, der das vorhin erwähnte Projekt vorschlug. Sie erzählte uns, wie das Projekt zustande kam:



    Die Projektidee ist einerseits auf die eigene Erfahrung zurückzuführen. Andererseits stellten wir fest, dass sowohl die Einwohner von Bukarest wie auch die Touristen die rumänische Hauptstadt gerne näher kennen und erkunden würden. Die Neuigkeit unseres Vorschlags besteht darin, dass wir die Möglichkeit anbieten, Bukarest individuell zu erforschen. Das hei‎ßt, wir bieten den Interessenten Werkzeuge, die ihnen bei der Orientierung in der Stadt helfen. Das sind die konkreten Ergebnisse unseres Projektes: Wir haben eintausend Orientierungskarten gedruckt, damit die Touristen selber in der Stadt auskommen. Dazu besteht die Möglichkeit, die Stadtkarten auch im elektronischen Format von unserer Internetseite herunterzuladen.“




    Adina Dragu lieferte uns mehr Einzelheiten zu den vorgeschlagenen Touristenrouten:



    Wir suchten zwei Routen aus, die durch zwei weniger bekannte, dennoch sehr nahe an der Innenstadt liegende Stadtviertel gehen. Die erste Route nannten wir »Unterwegs durch die Peripherie«. Sie umfasst den Stadtbereich, der durch die Boulevards Karl der Erste (rum. Carol I) und Brătianu, Calea Călăraşilor, Iancu de Hunedoara und den Platz Piaţa Muncii abgegrenzt ist. Das Stadtviertel ist bislang nicht ausreichend erkundet worden. Der Baustil und die Architektur sind bis heute noch einheitlich erhalten geblieben. Die meisten Gebäude stammen aus der zweiten Hälfte des 19., Anfang des 20. Jahrhunderts. Die architektonische Einheit ist seit damals erhalten geblieben. Das macht den Charm dieses Stadtteils aus.“




    Die zweite Touristenroute, Vom Dorf in die Gro‎ßstadt“, schlägt die Erkundung eines Stadtteils vor, der sich südlich und östlich des Metropolitenhügels (rum. Dealul Mitropoliei) erstreckt. Dabei sollen der urbane Wandel und die sozialen Entwicklungen in den letzten 150 Jahren zum Vorschein gebracht werden. Mehr Einzelheiten dazu bringt Adina Dragu:



    Auch dieser Stadtteil ist unversehrt davongekommen, was die Architektur und den Baustil betrifft. Ich beziehe mich auf den Stadtteil, der bei der Metropolie beginnt. Das ganze Gebiet, das südlich und östlich vom Metropolitenhügel liegt — die Stra‎ßen Şerban Vodă und Mărăşeşti, Piaţa Libertăţii, der Park Karl der Erste (rum. Carol I), der Busbahnhof Filaret, der früher ein richtiger Bahnhof war, die Stra‎ßen, die zur Streichhölzerfabrik und zum Bragadiru-Schloss hinführen und dann zurück zum Vereinigungsplatz (rum. Piaţa Unirii). Der Stadtteil ist grö‎ßtenteils unberührt geblieben, daher kann die Stadt Bukarest, so wie sie mal früher war, erlebt werden. Hier spürt man den echten Geist der Stadt, charakterisiert durch einen regen Unternehmungssinn, durch kleinbürgerliche Initiativen, durch das Handeln des Mittelstandes. Wir versuchten die Geschichten der Stadt und seiner Bewohner anhand der zwei Touristenrouten zu vermitteln. Die eine Route tauften wir »Unterwegs durch die Peripherie«, die zweite, »Vom Dorf in die Gro‎ßstadt« . Denn hier handelt es sich vielmehr um das Leben kleiner Kaufleute, kleiner Unternehmer, um das Leben der Handwerker und des Mittelstandes allgemein als um die Geschichte gro‎ßer Bojaren oder wichtiger Adelsfamilien. Das macht die zwei Touristenrouten so spannend, so interessant.“




    Der Erfolgsgrad des Vorhabens konnte noch nicht vermessen werden, da es erst vor kurzem umgesetzt wurde. Daher ist noch unbekannt, wie viele Touristen oder Bewohner der Stadt Bukarest den vorgeschlagenen Weg der Peripherie eingeschlagen haben. Das Interesse ist auf jeden Fall gro‎ß. Eine erste konkrete Reaktion auf das Projekt war eine vor kurzem eröffnete Foto-Ausstellung, die Bilder vorzeigt, welche entlang der vorgeschlagenen Alternativrouten geschossen wurden und die Besonderheiten dieses Stadtteiles hervorheben.