Radio România Internațional

Tag: Parcul Național Ceahlău

  • Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău

    Astăzi vă invităm să descoperiţi o zonă ce
    se laudă a fi « mai mult decât un muzeu sau o expoziţie » : Parcul
    Naţional Ceahlău. Ne aflăm în extremitatea central-vestică a județului Neamț
    (aproape de limita de graniță cu județul Harghita), în apropierea drumului
    național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul Gheorgheni.


    Parcul Național Ceahlău a fost declarat
    arie protejată în anul 2000 și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate
    de relief : turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri
    ascuțite, peșteri, chei şi văi, cu păduri, pajiști și fânețe. Ne aflăm în Masivul
    Ceahlău, situat în grupa centrală a Carpaților Orientali, un munte unic în
    spaţiul românesc, având hram şi sărbătoare, dar şi nenumărate legende şi
    poveşti. Una dintre legende spune că « muntele ăsta al nostru, Ceahlăul,
    n-a fost dintotdeauna aşa cum îl ştim noi, înalt, cu stânci multe îngrămădite
    spre vârf şi cu codri spre poale. Se spune că Satana vroia să ajungă până sus
    la cer. A suflat o zi şi-o noapte de-a rândul de s-a strâns mulţime de piatră
    grămadă. Când a vrut Dracul să se urce spre cerul din
    care fusese alungat, Dumnezeu a blagoslovit şi a pus mâna pe muntele care s-a
    clădit Ceahlăul. De atunci,
    Ceahlăul este muntele lui Dumnezeu, cel pe care a pus mâna Sa şi l-a sfinţit. »


    Cătălin Gavrilescu, director al Parcului
    Național Ceahlău, ne-a invitat pe munte, dar şi la Centrul de vizitare de la
    Izvorul Muntelui: Având în
    vedere că timpul s-a încălzit, în perioada următoare aşteptăm foarte mulţi
    turişti, sunt deschise toate traseele. Centrul de vizitare e un centru
    interactiv, adresat în principiu, copiilor, elevilor. Sunt şase stânci în
    miniatură, care sunt dotate cu nişte căşti şi fiecare îşi spune legenda, avem o
    sală de cinema 3D, în care au posibilitatea să vizioneze un film de prezentare
    a Ceahlăului şi o sală pentru faună şi una pentru floră.


    Ce îi atrage aici pe turişti am aflat tot
    de la Cătălin Gavrilescu, directorul parcului: În primul rând
    peisajul, faptul că scările au fost date în folosinţă. Pentru
    majoritatea turiştilor, scările prezintă mare interes, pentru că urcarea pe (vârful)
    Toaca oferă o privelişte extraordinară. Sunt trasee de o oră sau de 4-5 ore, turiştii putând să îşi aleagă traseul
    în funcţie de condiţia fizică pe care o au şi de echipamentul din dotare.


    Fiind vorba de munte, însă şi de diferenţe
    de nivel atunci când porniţi pe un traseu de 1000 de metri şi mai mult chiar,
    este bine ca vizitatorii să nu se aventureze pe trasee care le depăşesc condiţia
    fizică şi starea de sănătate şi să fie echipaţi pentru munte, chiar dacă
    serviciul de salvamont este eficient.


    Platoul superior al muntelui provoacă cu altitudini
    mari: vârful Ocolașul Mare (1907m) în extremitatea sudică și vârful Toaca (1904
    m), în partea de nord. Între cele doua vârfuri platoul se extinde pe o lungime
    de aproximativ 5 km, lăţimea maximă fiind de cca.1 km. Platoul este delimitat
    de abrupturi înalte de 200 … 300m brăzdate de văi înguste, adevărate jgheaburi pe
    unde se rostogolesc grohotişurile. Cele mai impresionante abrupturi sunt la obârşia
    pâraielor Izvorul Muntelui și Maicilor și în Piatra Sură. O altă caracteristică
    o reprezintă microrelieful format din stânci și formaţiuni stâncoase cu forme
    bizare: turnuri, coloane, clăi, piramide. Impresionante sunt Clăile lui Miron,
    Căciula Dorobanţului, Panaghia, Cetăţuia și Călugării, Detunatele, Dochia, etc.


    Cu speranţa că vă veţi bucura de munte şi
    peisaje încântăroare în deplină siguranţă, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă
    destinaţie.


  • Parcul Național Ceahlău

    Parcul Național Ceahlău

    Parcul Național
    Ceahlău este o arie protejată, de interes național, situată în nord-estul
    României, în masivul Ceahlău, cu o suprafață de peste 7000 de hectare. În acest
    munți, turiștii găsesc păduri adânci, pajiști alpine, cascade, stânci izolate, dar
    și monumente ale naturii. Veți vedea un masiv montan format din roci
    sedimentare. Astfel, aspectul este unul particular, cu foarte multe structuri
    create din stâncă, sub acțiunea apei, a vântului, înghețului și a celorlalte
    fenomene naturale.

    Liviu Moscaliuc, șef birou și biolog, la Direcția de
    Administrare a Parcului Național Ceahlău:

    Sunt foarte multe
    stânci, iar acestea au legendele lor. Pe lângă asta, parcul păstrează un
    eșantion de ecosistem montan tipic pentru Carpați, ceea ce înseamnă că găsim
    aici păduri, pajiști înalte și specii de animale, inclusiv cele mari, de
    carnivore: lup, râs, urs, pisici sălbatice. Unul dintre scopurile principale
    ale Parcului Național Ceahlău este promovarea turismului de calitate. În acest
    context, există opt trasee montane marcate care, în majoritate, duc de la
    poalele Muntelui Ceahlău până în vârf. Sunt și două trasee de legătură. Toate
    sunt foarte bine marcate și sunt potrivite pentru orice nivel de pregătire
    fizică. Totuși, este indicat ca turiștii care vin să ne viziteze să-și ia
    măsurile de precauție tipice drumețiilor montane: haine în mai multe straturi,
    bocanci sau a    didași potriviți pentru așa ceva, cu crampoane, să aibă la ei
    dulciuri, apă, lanternă, indiferent de sezon.



    Muntele este
    vizitat în prezent în principal de turiști din România, iar numărul de
    vizitatori crește de la an la an, continuă Liviu Moscaliuc, de la administrația
    Parcului Național Ceahlău:

    Anul trecut am înregistrat 70.000
    de vizitatori care au venit și au plătit bilet. Există o taxă de acces pentru
    trasee, care se folosește ulterior pentru administrarea parcului. Prin
    comparație, acum doi ani am avut 50.000 de vizitatori. Așadar, există trasee de
    vizitare, centre de informare la Durău, în jurul muntelui. Și există un centru
    de vizitare în Izvorul Muntelui. Acesta are trei săli principale. Există niște
    machete ale stâncilor, care prezintă poveștile lor. Astfel, se pot asculta
    multele legende ale muntelui Ceahlău. Există un cinematograf 3D și niște săli
    cu senzori și jocuri mai ales pentru copii. Materialele audio și cele scrise
    sunt traduse și în engleză.



    Din totalul
    turiștilor care au ajuns anul trecut în Parcul Național Ceahlău, două, trei mii
    sunt străini, spune Liviu Moscaliuc, de la administrația parcului.

    În general, turiștii străini sunt foarte receptivi la indicațiile și
    informațiile pe care le primesc la centrele de informare. Le iau foarte în
    serios, spre deosebire de turiștii din România, care sunt mai independenți. Au
    fost mulți care au campat la poalele muntelui și s-au bucurat câteva zile acolo
    de trasee în natură. Pe de altă parte, unii erau în trecere și au legat Masivul
    Ceahlău de vizitarea altor munți. În general, impresiile lor sunt foarte bune.
    Apreciază peisajul, dar și starea traseelor, întreținute de administrația
    parcului și de Salvamont.



    Stațiunea montană
    Durău, aflată în arealul parcului, este recomandată pentru odihnă, dar și
    pentru tratamentul nevrozelor astenice, al stărilor de slăbiciune, al anemiei
    și pentru refacere după eforturi psihice sau intelectuale. Dintre factorii
    naturali de cură, se remarcă aerul curat, fără praf și particule alergice și atmosfera
    puternic ozonată. Durăul poate fi și punctul de plecare pentru o serie de
    excursii.

    Liviu Moscaliuc, de la administrația Parcului Național Ceahlău: Din Durău, există un traseu foarte utilizat, care duce la Cascada
    Duruitoarea. Este o cascadă tipică pentru zona asta de conglomerat. Tot din
    Durău se poate urca de la Cabana Fântânele până sus, pe Vârful Toaca, cel mai
    vizitat și mai impozant vârf al masivului. Pe parcurs, mai sunt opriri în
    diverse zone, fie de belvedere, fie cu stânci reprezentative. Sus, pe Vârful
    Toaca, există o scară de acces, care duce la stația meteorologică de sus, de pe
    vârf. Aceasta a devenit un punct important de atracție turistică. Scara are 519
    trepte destul de abrupte, dar foarte sigure. De asemenea, există un muzeu în
    Ceahlău, care nu este mare, dar destul de interesant, care prezintă animale și
    obiecte locale. Însă, pentru a explora arta meșteșugarilor este indicat să se
    lege vizita pe Muntele Ceahlău cu una în orașul Târgu Neamț, aflat la 40 de km,
    sau în orașul Piatra Neamț. Mai ales în orașul Piatra Neamț, recomand o vizită
    la Muzeul de Istorie, în care se pot vedea elemente din civilizația Cucuteni



    Totodată, în comuna
    Grințieș, veți putea participa la Festivalul Haiducilor. Este organizat, de
    obicei, în luna august și este un eveniment foarte interesant, în cadrul căruia
    se pot vedea portul popular, tradițiile zonei, dar care include și întreceri pe
    baza unor îndeletniciri tradiționale. Iar în ceea ce privește comunitatea
    locală, administrația Parcului Național Ceahlău are în plan, printre altele, promovarea
    ecoturismului, cu accent pe parc și pe natură.

    Liviu Moscaliuc: Totodată,
    în interiorul parcului, am dori să promovăm un turism de nișă pentru cei care
    vor să stea izolați și pierduți în natură câteva zile. De asemenea, ne mai
    dorim să realizăm niște tururi ghidate în rezervațiile științifice. Acolo se
    pot face vizite cu un număr maxim de nouă, zece oameni și tot timpul ghidați.
    Avem niște rezervații științifice interesante care chiar pot să impresioneze.
    De exemplu, avem o pădure de larice foarte frumoasă, care se vede și din vârf,
    de mare interes mai ales în octombrie când laricele își schimbă culoarea și își
    pierde acele. Devine de un portocaliu intens. Reamintesc că pe Muntele Ceahlău,
    fiind parc național, se aplică niște reglementări. Una dintre ele este că
    vizitarea se face preponderent pedestru. Foarte multă lume vine și întreabă
    până unde se poate ajunge cu mașina. Mașinile pot ajunge până în staţiunea
    Durău sau Izvorul Muntelui. De acolo, traseele ar trebui să fie pe jos. Noi
    sperăm să vină cât mai mulți vizitatori și să se bucure de natură pe jos și în
    liniște.



    Invitația a fost, așadar, lansată. În speranța că v-am
    convins, vă așteptăm și data viitoare, când vom coborî spre centrul României,
    pe tărâmul caprelor negre, în Parcul Național Piatra Craiului.


  • Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău

    Ne aflăm în extremitatea central-vestică
    a județului Neamț, în
    apropierea drumului național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul
    Gheorgheni.


    Parcul Național Ceahlău a fost declarat
    arie protejată în anul 2000 și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate
    de relief. turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri ascuțite,
    peșteri, chei şi văi, cu păduri, pajiști și fânețe. Masivul Ceahlău, în
    cuprinsul căruia se încadrează Parcul Național Ceahlău, este situat în grupa
    centrală a Carpaților Orientali şi este un munte unic în spaţiul românesc,
    având hram şi sărbătoare, dar şi nenumărate legende şi poveşti. Niciuna dintre
    stâncile Ceahlăului n-au aprins mai tare imaginaţia rapsozilor populari decât
    Dochia şi Panaghia. Stânca Panaghiei, situată lângă vârful tocit al Toacei, se
    ridică maiestuoasă şi strălucitoare în razele soarelui.


    Cătălin Gavrilescu, director al Parcului
    Național Ceahlău, ne-a relatat:

    Având în vedere că timpul s-a încălzit, în perioada următoare aşteptăm foarte
    mulţi turişti, sunt deschise toate traseele, mai puţin deocamdată Cascada
    Duruitoare-Dochia. Îi aşteptăm şi la Centrul de vizitare de la Izvorul
    Muntelui. Centrul de vizitare e un centru interactiv, adresat în principiu,
    copiilor, elevilor. Sunt şase stânci în miniatură, care sunt dotate cu nişte
    căşti şi fiecare îşi spune legenda, avem o sală de cinema 3D, în care au
    posibilitatea să vizioneze un film de prezentare a Ceahlăului şi o sală pentru
    faună şi una pentru floră.


    Ce atracţii au turiştii aici am aflat tot
    de la Cătălin Gavrilescu, directorul parcului:

    În primul rând
    peisajul, faptul că scările au fost date în folosinţă încă de anul trecut.
    Pentru majoritatea turiştilor, scările prezintă mare interes, pentru că urcarea
    pe Toaca oferă o privelişte extraordinară. Sunt trasee de o oră sau de 4-5 ore,
    turiştii putând să îşi aleagă traseul în funcţie de condiţia fizică pe care o
    au şi de echipamentul din dotare.


    Cătălin Gavrilescu i-a atenţionat pe
    vizitatorii interesaţi să nu se aventureze pe trasee care le depăşesc condiţia
    fizică şi starea de sănătate, chiar dacă serviciul de salvamont este eficient
    şi a adăugat îndemnuri la început de sezon:

    Aş dori ca toţi cei care vizitează Ceahlăul să respecte
    regulile de vizitare, să nu îşi abandoneze deşeurile şi să respecte strict
    traseele!


    Cu speranţa că vă veţi bucura de munte şi
    peisaje încântăroare în deplină siguranţă, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă
    destinaţie.

  • Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău

    Ne îndreptăm azi către nord-estul României, către un munte despre care
    localnicii spun că este unic în România. Este cel mai impunător din lanţul
    Carpaţilor Orientali şi este condiserat un adevărat Olimp al României.
    Peisajele spectaculoase au inspirat mulţi scriitori români şi multe legende.


    Masivul are 292 de kilometri pătraţi,
    iar aproape 27% din această suprafaţă este arie protejată. Aici se întinde
    Parcul Naţional Ceahlău, spune Ion Pîrvulescu, şef de birou în cadrul Direcţiei de
    Administrare a Parcului Naţional Ceahlău. Partea cea mai
    spectaculoasă a Ceahlăului este zona centrală, care are un peisaj deosebit,
    generat de o structură geologică complexă. La aceasta se adaugă
    biodiversitatea. Speciile de plante şi de animale care se întâlnesc în arealul
    Parcului Naţional. Multe dintre ele sunt specii protejate. Mai putem aminti şi
    accesibilitatea pentru turişti. Parcul este o zonă foarte accesibilă, faţă de
    alte zone montane, fiind situat la întretăierea drumurilor care trec dinspre
    Ardeal înspre Moldova şi se ajunge foarte uşor la Parcul Naţional Ceahlău.


    Centrul
    de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău vă aşteaptă pentru a descoperi prin
    tehnici interactive câteva dintre secretele acestui munte, într-o scurtă pauză
    înainte de urcuş. Pentru vizitatorii care nu dispun de timpul necesar unei
    vizite până pe vârf sau pentru cei care preferă o simplă plimbare lejeră la
    poalele muntelui, centrul de vizitare are rol de ambasador. Cei mici se vor
    bucura de tehnici speciale de descoperire şi învăţare non-formală, atât în
    interiorul centrului, cât şi în spaţiul generos din grădina din spate. Centrul
    dispune şi de un cinematograf, unde puteţi
    vedea un documentar despre aspectele care fac din Ceahlău un loc
    special, motiv pentru care a fost declarat Parc Naţional. Totodată, recent, a
    fost realizat şi un scurt filmuleţ 3D.


    Ion Pîrvulescu,
    şef de birou în cadrul Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău: Celor care au
    o condiţie fizică mai bună, le recomand traseul cel mai lung, care începe din
    partea de nord a Durăului şi coboară spre Izvorul Muntelui, marcat cu bandă
    roşie, urcă pe la Cabana Fântânele, după care ajunge în zona subalpină pe sub
    vârful Toaca, al doilea ca înălţime din masiv şi urcă pe platoul subalpin al
    muntelui Ceahlău până la Cabana Dochia. Această cabană este situată la cea mai
    mare altitudine de pe Ceahlău. N-ar fi deloc întâmplător ca turiştii să vadă
    capre negre pe traseul pe care urcă. Acesta ar fi un traseu care traversează
    muntele de la nord la sud. Este un traseu accesibil şi foarte frumos. Cei care
    nu au mult timp la dispoziţie şi vor o drumeţie mai scurtă, pot vizita în zona
    Durău, de exemplu, Cascada Duruitoarea. Asta înseamnă trei ore şi jumătate
    dus-întors. Pentru primul traseu amintit, cel care traversează muntele, este
    nevoie de circa şapte ore.


    Invitatul nostru spune că zona este vizitată de foarte mulţi turişti
    străini. Chiar din Argentina, Australia, Africa de Sud, dacă e
    să înşirăm ţările situate mult mai departe de România. În rest, ne vin foarte
    mulţi turişti din Comunitatea Europeană, în special din Italia, Franţa,
    Germania, Cehia, Polonia. Fără a ne lăuda, aprecierile lor sunt deosebite faţă
    de frumuseţea parcului şi faţă de modul cum îl punem în valoare.



    Taxa de vizitare a Parcului Naţional Ceahlău
    este de 5 lei pe zi pentru adulţi, iar cea de campare în
    locurile amenajate este de 10 lei pe zi.. În speranţa că v-am
    convins, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum
    bun şi vreme frumoasă!

  • Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău este o arie protejată de
    interes naţional situată în nord-estul României, în masivul Ceahlău, şi are o
    suprafaţă de peste 7000 de hectare. De-a lungul numeroaselor poteci de munte se
    întinde o diversitate biologică remarcabilă, iar pădurile Ceahlăului ascund
    aproape toate specii de animale care trăiesc în Carpaţi. Sihaştrii şi
    călugării care au sosit aici odată cu apariţia creştinismului i-au dăruit hram
    şi sărbătoare. Fenomenele naturale au modelat, în
    timp, stâncile Ceahlăului în forme ciudate ce au generat numeroase
    legende şi care au devenit adevărate puncte de interes turistic: Toaca,
    Panaghia, Căciula Dorobanţului, Stânca Dochiei, Detunatele, Clăile lui
    Miron sau Piatra cu Apă. Şi tot
    legendele povestesc că denumirea acestui munte ar veni de la o specie de
    vultur (Ceahlăi) care stăpânea înălţimile acestor vârfuri.

    Aflăm mai multe de la profesorul
    doctor în istorie Daniel Dieaconu,cel
    care a cules într-o antologie nu mai puţin de 49 de legende şi poveşti legate
    de muntele Ceahlău: Muntele
    Ceahlău nu este cel mai înalt munte al României, nici măcar cel mai înalt din
    Carpaţii Orientali, dar se individualizează în cadrul munţilor, prin faptul că
    este înconjurat de nişte văi adânci care-i dă o aură de măreţie. De
    asemenea, este un munte unic datorită abrupturilor spectaculoase,
    datorită stâncilor create de timp în conglomerate, întâlnim aici coloane,
    colţi, ace care impresionează şi care au creat omului din popor o
    întrebare. Acesta a încercat să răspundă formei curioase a stâncilor şi atunci a apelat, de cele mai multe ori, la fiinţe
    fantastice. Astfel s-au născut
    legendele muntelui. Noi am reuşit să culegem un număr de 52. Nu este munte care
    să aibă mai multe legende. De asemenea, Muntele Ceahlău reprezintă o adevărată
    meteoră românească prin faptul că pe munte şi în jurul sau sunt numeroase
    schituri şi mănăstiri. De asemenea, istoricii şi antropologii consideră
    că Ceahlăul ar fi fost un munte sacru al dacilor, iar mai apoi, odată cu
    apariţia monahismului, la nord de Dunăre, monahii veniţi de la Athos au ales
    acest munte şi, în secole, l-au sfinţit prin rugăciunile
    şi nevoinţa lor. Muntele are hram şi sărbătoare ca şi Muntele Athos. De
    asemenea, în vânful muntelui se afla Toaca si Panaghia, la fel ca pe muntele
    Athos. Incepînd cu secolul al 19-lea când tinerii intelectuali paşoptişti încep
    să caute folclorul, aici, la noi, ajunge Vasile Alexandri, Alecu Russo care
    culeg primele legende. Gheorghe Asachi află de la un cioban legenda Dochiei şi
    a lui Traian care a devenit un mit fundamental al românilor, mitul etnogenezei.


    Drumeţii
    găsesc în acest munţi păduri adânci, pajişti alpine şi jnepenişuri,
    cascade, stânci izolate, vestigii istorice şi monumente ale naturii. Au
    la dispoziţie 7 trasee, de aproximativ 5-6 km lungime, care pornesc de la
    poalele muntelui şi pot ajunge chiar şi până la Vârful Toaca, la o
    altutidine de peste 1900 de metri. Daniel
    Dieaconu vine cu detalii: Ceahlăul
    are munte trasee. Se poate pleca din Bicaz, din Durau, cât şi din celelalte
    comune care-l înconjoară. Cele mai importante porţi de intrare în parc
    rămân Durăul şi Izvorul Muntelui, lângă Bicaz, unde se află şi Centre de
    informare de unde turiştii primesc informaţii şi pliante. Incepând cu anul
    trecut pe munte s-au instalat mai multe panouri în care, pe lângă informaţii
    despre biodioversitate, sunt prezentate şi legendele muntelui, în română şi engleză,
    chiar lângă stâncile în cauză. Amintesc aici Stânca Dochiei, Piatra cu apă,
    Piatra lăcrămată, Stânca lui Budu şi Ana şi multe altele.


    Pădurile
    Ceahlăului sunt alcătuite din fag, carpen şi brad, iar din flora pădurilor se
    pot evidenţia plante lemnoase sau ierboase unele mai frecvente decât altele.
    Găsim aici ecosisteme montane cu specii floristice şi faunistice de o
    mare varietate şi bogăţie, după cum ne spune Daniel Dieaconu: Pe Ceahlău vegetează peste 400 de genuri floristice şi peste 1000 de specii,
    reprezentând două treimi din întreaga flora a României. Un adevărat laborator
    natural. Nu e de mirare că studenii de la multe facultăţi vin aici să facă
    practică. Avem o rezervaţie de larice, un conifer cu frunze cazatoare,
    rezervatia se cheama Polita cu crini, face parte din zona de protectrie
    stricta. De asemenea, pajiştile
    sunt pline de cadelniţe, toporaşi, vulturica, brădişor. Avem plante din
    categoria monumentelor natrurii: floarea de colţ, sângele voinicului, crucea
    voinicului care fac parte din categoria orhineelor de munte. De asemenea,
    crinul de munte sau garofiţa sunt specifice Muntelui Ceahlău, unele dintre ele
    fiind specii endemice. In 1970 pe Ceahlău a fost colonizată capra neagra cu 16
    exemplare aduse din Retezat. Atunci când au fost aduse s-a făcut un ţarc imens,
    dar o furtună cumplită a făcut ca ţarcul să se distrugă, iar exemplarele au
    scăpat în libertate şi s-au împraştiat până spre Munţii Giurgeului. In
    prezent sunt peste 100 de exemplare, dar pot fi văzute şi
    grupuri de peste 20 de capre negre. Ursul este specific muntelui, dar este mai
    solitar, se fereşte din calea omului, râsul, cocoşul de munte. Din speciile
    mici de amfibieni şi de reptile găsim tritonul cu creastă, tritonul de
    munte, buhaiul de baltă cu burta galbenă, mi mult specii de pasari: şorecarul,
    fluturaşul de stâncă, huhurezul.


    Parcul
    Naţional Ceahlău a fost desemnat Sit de Importanţă Comunitară în 2007 pentru un număr de 13
    habitate şi pentru alte câteva specii de mamifere, amfibieni şi reptile sau specii de plante.



    In ultimii ani, s-au derulat diferite proiecte
    tocmai pentru a proteja zona, tocmai pentru a nu pierde aceste minuni ale
    naturii.