Radio România Internațional

Tag: Parcul National Defileul Jiului

  • Parcul Național Defileul Jiului

    Parcul Național Defileul Jiului

    Situat în sud-vestul României, Parcul Național Defileul Jiului se remarcă
    în peisajul parcurilor naționale din România prin intervenția minimă a omului
    asupra naturii. Sălbăticia locurilor îi impresionează pe toți turiștii care
    ajung aici. Fiindcă nu a beneficiat de o promovare intensă, numărul
    vizitatorilor este mic, însă alegerea lor este răsplătită prin peisaje de basm
    și prin câteva trasee tematice foarte interesante.


    Marin Șerban, directorul administrației Parcului Național Defileul Jiului:

    Deși pe traseul căii ferate din Defileul Jiului, observăm o amprentă umană,
    ea e integrată în peisaj și conferă unicitate. Este un traseu foarte frumos
    pentru turiști. Invitația pe care o adresăm în mod deosebit este aceea de a
    parcurge câteva dintre traseele tematice și turistice pe care le avem în
    interiorul parcului. Acestea vă apropie de natură și vă dezvoltă pasiunea
    pentru natură. Parcul nostru are o suprafață de aproape 11.000 de hectare. De
    la momentul înființării, activitățile antropice s-au redus foarte mult.
    Locurile sunt puțin umblate, relieful este accidentat în cea mai mare parte,
    dar, de pe anumite poteci, putem ajunge în anumite puncte, de unde putem vedea
    peisaje foarte frumoase.


    Pe teritoriul parcului există trei trasee tematice, continuă Marin Șerban: Se numesc Defileul Jiului și comorile sale, Poveștile pădurii și
    Sfinxul Lainicilor. Defileul Jiului și comorile sale este un traseu mai
    lung, dar relativ ușor de parcurs, de pe care se văd peisaje foarte frumoase.
    Se ajunge până la Creasta Braicului, de unde există o vedere spectaculoasă
    asupra Munților Parâng. Traseul Poveștile pădurii este dedicat în mod special
    elevilor, cu care colaborăm foarte mult. Sunt prezentate istoria locului și o
    parte din activitățile administrației parcului. Traseul Sfinxul Lainicilor
    este recent pus în valoare și are ca punct culminant acest monument natural. La
    fel, traseul este ușor de parcurs, se efectuează în trei ore. Despre toate
    aceste trasee găsiți mai multe informații pe site-ul nostru, defileuljiului.ro.
    Există descrieri, iar traseele sunt în formate care pot fi descărcate pe
    dispozitive mobile. Se pot parcurge în orice perioadă a anului și necesită un
    minim de echipament, fiindcă suntem, totuși, într-o zonă de munte. Ca parte a
    faunei de pe teritoriului parcului, avem vipera și vestitul urs. Deși până acum
    nu au existat incidente, recomandăm turiștilor să fie atenți.


    Există un centru de vizitare a Parcului Național Defileul Jiului, construit
    relativ recent, care se află în orașul Bumbești-Jiu. Pentru a ajunge la acesta
    s-au amplasat panouri indicatoare, iar pe site-ul parcului este menționată
    adresa, astfel încât să fie ușor de găsit de oricine. Marin Șerban, directorul
    administrației Parcului Național Defileul Jiului:

    Este un
    centru de vizitare modern, dar cu specific local. Avem personal calificat care
    vă poate oferi orice fel de informații despre Parcul Național Defileul Jiului
    sau despre activitatea administrației. Programul de vizitare este între orele
    9:00 și 15:00, de luni până vineri. Totuși, în sezonul estival, dacă afluxul de
    turiști este mare, așa cum am mai făcut, putem prelungi programul centrului
    și-l putem păstra deschis și în weekend. Centrul de vizitare este o poartă de
    intrare în parcul național. Aici putem vedea pe o machetă, la o scară foarte
    mare, cum arată parcul, ce și cum se poate vizita. În cazul în care e nevoie,
    putem asigura și ghidaj pentru grupuri de turiști. Avem personal calificat în
    acest sens.


    Ghidajul poate fi asigurat în câteva limbi de circulație internațională:
    engleză, franceză, germană și în limbi vorbite chiar și în maghiară.

    L-am
    întrebat pe Marin Șerban, directorul administrației Parcului Național Defileul
    Jiului, care a fost reacția turiștilor străini ajunși aici: Au
    fost încântați să vadă simplitatea oferită de peisaj. Au fost bucuroși să vadă
    că foarte aproape de ei, în Europa, încă mai există astfel de locuri puțin
    umblate. Ca fapt divers, într-o dimineață, ne-a vizitat un domn care ne-a zis
    că e din Australia. Ne-a spus că a auzit că aici sunt vipere care trăiesc
    nestingherite și că ar vrea să le vadă în habitatul lor. Am avut ce să-i
    arătăm. Cu o altă ocazie, am primit pentru un stagiu de pregătire niște
    studente din Olanda, care au vrut să vadă și ele specii de vipere. Le-am putut
    arăta de cum au coborât din mașină, explicându-le că aici ele nu sunt deranjate
    de om.


    Parcul Național Defileul Jiului este cunoscut chiar la nivel mondial ca un
    loc în care se poate practica raftingul. În sezonul acestui sport recreativ
    sunt operatori din toată țara care vin aici, fiindcă râul oferă condiții foarte
    bune pentru practicarea acestui sport.

    Marin Șerban, directorul administrației
    Parcului Național Defileul Jiului: Pentru a veni în ajutorul
    lor, ne-am propus să semnalizăm începerea sectoarelor de rafting, să construim
    un foișor și mici adăposturi în caz de ploaie pentru cei care ajung în locul de
    campare din zona Lainici. Am dori să reabilităm și centrul de vizitare,
    insistând pe partea de interactivitate, astfel încât turiștii să simtă natura
    încă de acolo. Mai vrem să realizăm încă un traseu tematic care să pună în
    evidență fauna din Defileul Jiului. În plus, am intrat deja în legătură cu iubitorii
    acestui sportului pe două roți și vrem să facem două trasee de cicloturism care
    să pună în evidență partea istorică și culturală a Parcului Național Defileul
    Jiului, dar să fie o ocazie de recreere chiar și pentru familii.


    Dacă pentru cicloturism și rafting există un sezon, traseele din Parcul
    Național Defileul Jiului sunt deschise pe tot parcursul anului. Iar călătoria
    noastră nu se oprește aici. Data viitoare, vom vizita Parcului Național Semenic
    Cheile-Carașului, în care se află 65.000 de hectare de păduri virgine si
    seculare de fag, înscrise din anul 2016 în patrimoniul mondial UNESCO. Iar tot
    aici veți găsi și un exemplar rar de sequoia, a cărui circumferință este de 5,7
    metri și a cărui vârstă estimată este de 200 de ani.


  • Spectacolul naturii în Parcul Național Piatra Craiului

    Spectacolul naturii în Parcul Național Piatra Craiului

    Ne îndreptăm azi
    către unul dintre cele mai spectaculoase masive muntoase din România, Piatra
    Craiului. Este locul în care puteți surprinde imagini spectaculoase cu capre negre,
    declarate monument ale naturii. Primul pas către protejarea acestei zone a fost
    făcut în 1938, când s-au pus bazele unei rezervații naturale. Descoperim azi o
    multitudine de trasee turistice și atracții naturale. Toate sunt foarte accesibile,
    întrucât această formaţiune muntoasă din centrul României se află la doar 25 de
    km de orașul Brașov. Mircea Vergheleț, directorul administrației.

    Este unul dintre cele 13 parcuri naționale ale României. Este amplasat în
    raza județelor Brașov și Argeș, în vecinătatea culoarului Rucăr-Bran, o șosea
    cu peisaje deosebite. Pe o parte se văd Munții Bucegi, pe cealaltă parte se văd
    Munții Piatra Craiului. La vest avem două văi, Valea Bârsei, în județul Brașov,
    și Valea Dâmboviței, în județul Argeș. Practic, Parcul Național Piatra Craiului
    este înconjurat de aceste culoare. Muntele este foarte spectaculos. Este o
    creastă calcaroasă. Este singura zonă din România, cu calcar, care depășește
    altitudinea de 2.000 de metri. Particularitatea constă în faptul că straturile
    de calcar – care e o rocă sedimentară, formată pe fundul mării – sunt în
    poziție verticală, în urma mișcărilor tectonice, mai ales în partea nordică. În
    mod normal, aceste straturi de calcar se găsesc în poziție orizontală. Astfel,
    au apărut forme de relief foarte spectaculoase, cu abrupturi, cu pereți
    verticali, cu văi și zone de grohotiș.



    În Piatra Craiului, spre deosebire de alte zone din țară,
    de când vânătoarea a fost interzisă pentru aproape toate speciile, caprele
    negre sunt foarte prietenoase cu turiștii. Aceștia le fotografiază chiar cu
    telefonul mobil, fără a avea nevoie de obiective care să apropie foarte mult.
    Uneori, distanța dintre ele și turiști este de doar patru, cinci metri. Pentru
    cei care ajung în zona de creastă, în special vara, întâlnirea cu aceste
    animale poate să fie o bucurie foarte mare, iar fotografiile devin amintiri cu
    care se întorc acasă. Mircea Vergheleț, directorul administrației Parcului
    Național Piatra Craiului, despre traseele turistice.

    Există 44
    de trasee turistice marcate și omologate, cu diverse grade de dificultate. În
    primul rând, ar fi traseele care înconjoară masivul la bază, în zona de pădure,
    care sunt mai ușoare. Apoi, aș menționa traseele care străbat cheile. Avem
    canioane calcaroase în partea nordică, dar și în partea sudică. În nord, avem
    Prăpăstiile Zărneștiului, o zonă renumită și pentru escaladă. În partea sudică,
    avem Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului și Cheile Dâmboviței. Aceste
    chei sunt străbătute fie de un drum forestier, fie de drumuri publice,
    comunale, așa cum e în partea sudică. Traseele sunt mai ușoare în partea de
    jos. Cu cât ne îndreptăm spre creastă, în special pe versantul vestic, care e
    mai abrupt, traseele devin mai dificile. În perioada verii, este necesar ca
    turiștii să aibă echipamentul necesar pentru aceste ascensiuni: bocanci, haină
    de ploaie, telefon pentru anunțarea Salvamontului în cazul unor evenimente
    neprevăzute. Apoi, e foarte important să aibă apă. În Piatra Craiului nu există
    surse de apă în zona crestei. În schimb, iarna, le recomandăm celor care vor să
    facă drumeții obișnuite și nu au aptitudini de alpinism să folosească doar
    traseele de la bază. Cele din zona crestei sunt închise publicului general.


    Înainte de a porni
    în drumeție, este bine să vă informați cu privire la traseu, continuă Mircea
    Vergheleț, directorul administrației Parcului Național Piatra Craiului.

    Avem pagina de internet pcrai.ro, unde există o hartă cu aceste trasee de
    vizitare. Se pot vedea în Google Earth. De asemenea, avem și o hartă turistică
    tipărită, care se poate achiziționa de la noi. Centrul nostru de vizitare este
    unul dintre cele mai moderne din România. Este organizat sub forma unui traseu
    turistic pentru cunoașterea muntelui Piatra Craiului. Avem multe dispozitive
    interactive și o hartă a masivului, pe care se proiectează diverse imagini,
    inclusiv traseele turistice în 3D. De asemenea, se pot vedea diorame pe diverse
    teme, floră, faună, istoricul escaladei în Piatra Craiului, alte arii protejate
    din România, insecte, peșteri, grohotișuri etc. Fiecare dioramă este și ea
    interactivă și se pot vedea o prezentare și fotografii. Înainte de pandemie,
    aveam aproximativ 7.000 de vizitatori pe an. Sperăm ca, după această perioadă,
    să revenim la numărul inițial. Foarte mulți vin în perioada verii, atât din
    România cât și din străinătate. Vin să se informeze și să ceară sfaturi pentru
    vizitarea parcului.


    În prezent,
    administrația Parcului Național Piatra Craiului are două proiecte în
    implementare în colaborare cu celelalte parcuri din arcul carpatic, din țările
    care sunt membre ale Convenției Carpatice, spune Mircea Vergheleț:

    Unul este legat de culoarele de circulație ale carnivorelor dintre Piatra
    Craiului și Bucegi. În cadrul acestui proiect, am avut și niște camere de
    monitorizare. Am reușit să filmăm toate speciile de carnivore, dar și celelalte
    specii de mamifere existente în parc. Toate aceste filmări pot fi găsite pe
    pagina noastră de Facebook, care este foarte vizitată. De asemenea, chiar acum
    începem un proiect pentru revizuirea planului de management al Parcului
    Național Piatra Craiului. Suntem deja la al treilea plan de management. Vom
    dori să acordăm atenție în viitor și păsărilor, întrucât zona a fost declarată
    importantă și din aceste punct de vedere. Îi invităm pe toți cei care doresc să
    vadă o zonă montană din România să vină în Piatra Craiului, fiindcă este o zonă
    unică. Multă lume spune că e cel mai frumos munte de la noi din țară și nu
    numai. Credem că amenajările noastre, refugiile, traseele, centrul de vizitare,
    pot crea o experiență unică.



    Invitația a fost
    lansată. Vă așteptăm și săptămâna viitoare, când ne îndreptăm atenția spre
    partea de sud-vest a României. Vom merge într-un loc mai puțin promovat, dar renumit
    pentru sălbăticia naturii: Parcul Național Defileul Jiului.


  • Aplicaţie pentru protejarea râurilor de munte

    Aplicaţie pentru protejarea râurilor de munte

    Ingrijoraţi de efectele
    negative ireversibile pe care construirea de microhidrocentrale le are asupra
    ecosistemelor râurilor de munte, ecologiştii vin cu o nouă propunere. Este vorba de o
    hartă interactivă, gratuită, precum şi o aplicaţie cu ajutorul căreia toţi
    iubitorii de natură pot contribui la protejarea râurilor afectate de
    microhidrocentrale. Acest instrument a fost creat de organizaţia ecologistă WWF
    România şi compania ESRI România
    care avertizează,
    încă o dată, că
    aceste amenajări distrug ecosisteme
    valoroase şi unice din munţi. Râurile sunt
    secate şi reduse
    la un firicel de apă din care viaţa
    dispare, iar văile verzi de altădată sunt umplute cu mormane de materiale de
    construcţii şi de ţevi groase de metal. Si asta pentru că, de câţiva ani buni, microhidrocentralele au
    devenit o formă preferată de
    investiţie, datorită faptului că sunt finanţate din fonduri europene, iar
    profitul este destul de ridicat de pe urma certificatelor verzi.

    Diana Cosmoiu,
    Coordonator naţional politici publice la WWF România: Decizia
    noastră de a realiza această harta interactivă a fost aceea de a ilustra
    impactul amenajărilor hidroenegetice din România asupra râurilor, în special
    asupra acelora cu o valoare ecologică ridicată. Până în acest moment, nu a
    existat în spaţiul public un astfel de instrument care este destul de complex
    din punct de vedere al datelor din spate, dar este şi uşor de utilizat. El
    suprapune locaţiile acestor hidrocentrale cu ariile naturale protejate şi,
    totodată, evidenţiază acele sectoare de râuri care sunt valoroase din
    punct de vedere ecologic la noi în ţară. Sunt puţine râurile care au mai rămas
    neafectate de hidrocentrale şi de alte tipuri de amenajari. Trebuie
    ştiut că pe lângă amenajările
    hidroenergetice există şi amenajări hidrotehnice care regularizează râurile din
    România şi care afectează foarte mult din punct de vedere ecologic: întrerup
    conectivitatea, afectează sedimentele dar şi
    migraţia peştilor.


    Aplicaţia poate fi
    accesată şi de pe telefon, la adresa
    wwwrâurileromaniei.ro. Deci dacă vă aflaţi într-o drumeţie pe munte şi ajungeţi în
    preajma unor lucrări hidroenergetice, puteţi căuta pe hartă informaţii despre acea lucrare sau puteţi adăuga noi date cum ar fi localizarea proiectului
    respectiv sau imagini de la faţa locului. Diana Cosmoiu: Practic, cu ajutorul acestei hărti, iubitorii de natură,
    ONG-urile şi cei care sunt interesaţi de astfel de investiţii în România, se pot informa în
    legătură cu amplasarea hidrocentralelor
    în raport cu ariile naturale protejate şi râurile valoroase din punct de vedere
    ecologic. In acelaşi timp, iubitorii de
    natură şi ONG-urile pot contribui la protejarea râurilor furnizând informaţii
    noi direct din teren. Deci, la un simplu click harta furnizează informaţii tehnice
    privind o anumită hidrocentrală, cum ar fi capacitatea sau anul punerii în
    funcţiune. Dacă ne interesează, de exemplu, un râu anume, putem să căutăm
    amenajările care există deja sau poate nu există nimic pe râul respectiv. Deci,
    putem să facem tot felul de căutări, dacă vrem să aflăm amenajările
    dintr-un anumit judeţ sau informaţii despre un anumit
    investitor.. Dacă ne referim la oamenii care locuiesc în preajma unei
    hidrocentrale sau alţii care sunt în trecere (cercetători, pescari, turişti..)
    aceştia pot deschide această hartă de pe telefon, iar cu ajutorul unei
    aplicaţii care este încorporată în hartă, din zona respectivă, pot încărca
    informaţii pe harta noastră. Aceste informaţii vor trece printr-un filtru WWF,
    vor fi validate şi apoi publicate, dacă sunt corecte.



    Un caz recent mediatizat îl reprezintă proiectul
    hidroenergetic din Parcul Naţional Defileul Jiului (partea sud-vetică a României),
    care ar urma să capteze 85% din debitul actual al Jiului. Atât investitorul, cât
    şi autorităţile au ignorat legislaţia europeană privind conservarea naturii.
    Dar există încă multe alte construcţii,
    unele chiar în arii naturale protejate, care trebuie neapărat oprite,
    avertizează ecologiştii: Sunt destul de multe amenajări, vorbim
    de sute de amenajări care sufocă de decenii râurile de la noi. Sunt locaţii care lipsesc
    complet – aproximativ 100 de hidrocentrale nu sunt pe harta noastră, din lipsa
    informaţiilor,
    e vorba de infrastructuri foarte vechi -, unele sunt colmatate, deci
    nu mai produc energie însă blochează în continuare râurile şi afectează fauna şi flora din zona
    respectivă. Dar numărul acestor construcţii este mai puţin relevant, amplasarea
    lor ridică probleme. Dacă vă uitaţi pe hartă, veţi vedea că exact acolo unde este potenţial
    ecologic foarte ridicat cu valori naturale deosebite, în vîrful munţilor, de
    cele mai multe ori, acolo este şi potenţial energetic, pentru că există
    această cădere mare de apă şi interesul este foarte ridicat.



    Cu astfel de probleme se confruntă şi alte ţări
    din Europa de Est. De exemplu, râul
    Drava din Croaţia, un râu foarte frumos, afluent al Dunării, care face parte
    din reţeaua Natura 2000 a UE, este ameninţat de construcţia a două mari
    hidrocentrale. La fel, râul Hron din Slovacia este şi el în faza de planificare
    a unei astfel de construcţii, chiar dacă secţiunea mijlocie a acestui râu a
    devenit recent parte din reţeaua de situri Natura 2000, cu scopul de a
    îmbunătăţi starea de conservare a speciilor de peşti.

  • Construcţiile hidrotehnice pun în pericol Defileul Jiului

    Construcţiile hidrotehnice pun în pericol Defileul Jiului

    Parcul
    Naţional Defileul Jiului este una dintre cele mai spectaculoase arii protejate
    din România. Se întinde de-a lungul văii formate de râul Jiu, între Masivele
    Parâng şi Vâlcan, şi ocupă o suprafaţă de peste 11.100 hectare. Aici găsim
    în proporţie de 80% păduri de fag şi gorun, în asociere cu carpen sau frasin,
    dar şi o biodiversitate remarcabilă. Specialiştii au identificat peste 700 de
    specii de plante şi peste 440 de specii de animale, unele dintre ele protejate
    de lege. Toate acestea vor avea de suferit din cauza lucrărilor hidroenergetice
    care vor capta Jiul în anumite zone şi-l vor direcţiona prin nişte conducte
    uriaşe, afectând iremediabil fauna şi flora din zonă.


    Biologul
    clujean Călin Dejeu se implică de ani buni în salvarea râurilor de munte
    şi face în continuare demersuri pentru a stopa acest proiect: Acest Parc
    Naţional este cel mai spectaculos din ţară. Este o imensă zonă de sălbăticie, o
    zona heterogenă cu o dezvoltare mare pe verticală, de la goluri de munte, până
    la lunca Jiului. Zona este dominată de păduri de molid – în zonele mai înalte
    şi reci-, până la păduri cu specii termofile: moşdreanul sau scoruşul grecesc
    la ieşirea din defileu. Avem păduri virgine şi cvasi-virgine pe versanţi, avem
    stâncării şi, mai ales, Jiul cu cataractele lui care dau un farmec aparte
    acestor locuri. Flora este foarte variată, cuprinde peste 17 specii.
    In golurile de munte se află tufărişuri de ienupar, dar si multe specii
    de orhidee. Fauna este şi ea variată. Găsim aici 11 specii de amfibieni
    (tritonul cu creastă, salamandra), reptile (vipera cu corn), avem 135 de specii
    de păsări, un culoar de migraţie a
    speciilor de păsări, acvila de stâncă, buha mare, barza neagră şi chiar a fost
    semnalat în unele ierni cormoranul pitic. Legat de cormoranul pitic pot să spun
    că proiectul hidroenergetic, care ameninţă Defileul şi presupune secarea
    Jiului, va afecta foarte multe specii. Nici nu ne putem închipui cât de mare
    este impactul! Chiar şi cormoranul pitic va fi afectat de dispariţia Jiului. In
    apele Jiului sunt cel puţin 13 specii de peşti, dar nu se ştie cu exactitate
    toate speciile din râu. Dintre speciile protejate sunt 4 specii: zglăvoaca,
    mreana vânătă, porcuşorul de vad şi dunăriţa. S-a găsit şi o specie endemică – nisipariţa-,
    care se găseşte doar în România.



    Jiul
    este şi cel mai bun râu de rafting din România, iar prin captarea lui de
    la un debit mediu de 20 metri cubi/secundă la intrarea în defileu, va ajunge la
    doar 2,7 metri cubi/secundă, spun ecologiştii. Călin Dejeu a depus o
    petiţie cu peste 20 de mii de semnături de anulare a acestui proiect şi a
    sesizat ilegalitatea sa la Curtea Europeană. Iată parcursul a
    acestui proiect:
    Lucrările au început în 2004. Din fericire au
    mers încet şi până în 2012 au ajuns la 45% din proiect. Apoi, din fericire,
    Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi lucrarile s-au oprit pâna în 2016.
    Culmea e căîn loc să se aplice legislaţia de mediu ca să fie salvat
    Jiul, noi avem noroc cu probleme
    financiare sau de altă natură ale Hidroelectricii. In 2005, când zona s-a
    declarat Parc Naţional, trebuia să se oprească orice lucrare, pentru că sunt
    complet incompatibile aceste lucrări cu statutul de Parc Naţional. In orice
    ţară din lume, parcurile naţionale sunt sfinte, nu ai voie să te atingi de
    natură, cu ctât mai mult să distrugi un parc de la un capăt la celălalt cu
    sprijinul guvernului acelei ţări. Aşa ceva nu s-a mai văzut pe pământ. Este o
    ruşine şi o tragedie naţională. Deocamdată distrugerile sunt doar punctuale, în
    zona şantierelor. Marele dezastru va veni când vor termina şi vor devia în
    tunel Jiul.In zona şantierelor
    este un dezastru total. Au făcut drumuri de acces, au dinamitat, au tăiat
    pădurea… arată sinistru.


    În
    România, peste 450 de microhidrocentrale se află în stadii diferite de construire sau funcţionare, multe din ele
    fiind chiar în mijlocul unor zone înscrise în reţeaua europeană Natura 2000:
    Oriunde ne uităm pe hartă în Carpaţi vedem ca râurile sunt distruse de
    baraje mari cu aducţiuni laterale care seacă toate râurile din zonă sau de
    microhidrocentrale. Au mai rămas câteva râuri sau bucăţele de râuri. Afluentul
    Jiului de est – Jieţul – este secat complet de captările Hidroelectricii. Toată apa
    merge pe sub munte în Lotru. Nici acum nu are tot debitul natural… Până
    şi râul Capra de pe Transfăgărăşan este băgat în ţevi iar cascada Capra este
    secată…

    În noiembrie 2013
    organizaţia WWF România a ridicat public problema necesităţii unui act care să
    pună sub protecţie râurile din Carpaţi. A fost lansată campania
    Râurile de munte: ultima şansă şi o petiţie adresată autorităţilor prin care
    se solicita un set de măsuri pentru salvarea acestor râuri valoroase.