Radio România Internațional

Tag: Parcul Național Domogled

  • Valea Cernei și cătunele sale

    Valea Cernei și cătunele sale

    Ne
    îndreptăm azi spre partea de sud-vest a României, și ne oprim într-o zonă
    montană protejată. Găsim aici peste 30 de trasee turistice, cu multe peșteri,
    chei, cascade, pajiști și păduri bătrâne, dar și cu multe rezervații naturale.
    În plus, există peste 30 de cătune, majoritatea părăsite, departe de orice semn
    al lumii moderne. Dintre acestea, Scărișoara și Ineleț, aflate la peste 1000 m
    altitudine sunt încă locuite. Nu au curent electric sau drumuri asfaltate, iar
    viața în aceste cătune se desfășoară cu totul diferit, într-un ritm mult mai
    lent. Nici banii nu au valoare pentru săteni. Ei practică în continuare trocul,
    atât între ei cât și cu negustorii veniți din localitatea cea mai apropiată. Ocupațiile
    de bază sunt creșterea animalelor și legumicultura. Neavând curent electric, oamenii
    folosesc seara o lampă cu gaz.


    Accesul
    în cătune se face pe o scară abruptă, agățată de munte. Până la construirea ei,
    exista doar o cărare prin pădure, pe care se mergea aproape toată ziua. Astfel se
    ajungea la o șosea, la circa 25 de km distanță față de stațiunea Băile
    Herculane. Această scară constituie o legătură mai rapidă dintre cele două sate
    spre orașele apropiate, durata drumul scurtându-se la o oră și jumătate.

    Ionuț
    Papa, ghid montan și blogger de călătorii: Dacă vorbim despre Cătunul Ineleț,
    preferat de către turiști, intrarea se face pe o serie de scări din lemn,
    construită de localnici, care urcă circa 30 de metri pe versantul unui munte.
    Ca să ajungă din poteca principală, în cătunul Ineleț, trebuie urcate aceste
    trepte. Ele sunt construite dintr-un lemn de esență foarte tare și sunt în
    stare foarte bună. Localnicii se îngrijesc de ele constant, fiindcă este
    singurul lor mijloc de acces către lumea modernă. Atunci, turiștii care vin nu
    sunt supuși niciunui fel de risc. Este însă un pic dificil pentru cei care au
    rău de înălțime. După ce urci treptele și privești în jos, îți dai seama că
    înălțimea e un pic cam mare. Însă noi, ghizii montani, îi ajutăm pe turiști
    să-și depășească temerile și să ajungă în deplină siguranță.


    Aceste cătune se
    află în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, o destinație inedită, după cum
    spune Ionuț Papa, ghid montan și blogger de călătorii: Are importanță atât
    din punct de vedere al faunei, cât și al florei. Din punct de vedere al florei,
    aici găsim o specie de pin negru, denumit Pinul Negru de Banat. Este singura
    specie de acest fel din România. Aceștia se pot găsi doar în Băile Herculane și
    doar în câteva regiuni adiacente. Din punct
    de vedere al faunei, aici găsim urși, lupi, dar cel mai important e că acest
    parc găzduiește 45% din populația de fluturi a României. Pentru cineva pasionat
    de flora, fluturi sau natură, în general, Parcul Național Domogled-Valea Cernei
    oferă foarte multe activități și posibilități de observare.


    În zonă, mai există
    câteva obiective naturale deosebite. Lacul Prisaca este aflat la o distanță de aproximativ
    cinci km de Băile Herculane, și reprezintă o adevărată oază de liniște. Cascada
    Vânturătoarea se află la 1000 m altitudine, pe malul drept al Cernei unde apa
    este vânturată, de unde și numele, iar drumul spre cascada este deosebit de
    frumos. Cheile Țăsnei sunt niște chei sălbatice, ce dezvăluie un peisaj unice și
    sunt aflate la o distanță de 14 km, cu plecare din stațiunea turistică Băile Herculane
    spre orașul Baia de Aramă.

  • Parcul Național Domogled – Valea Cernei

    Parcul Național Domogled – Valea Cernei

    Este o zonă montană, cu peste 30 de trasee turistice, cu multe
    peșteri, chei, cascade, pajiști și păduri bătrâne, dar și cu multe rezervații
    naturale.



    În parcul Național
    Domogled – Valea Cernei veți găsi un număr foarte mare de atracții, unele chiar
    unicat, cum ar fi peșterile termale. Altele care sunt învăluite în mister și au
    la bază mai multe legende care explică apariția lor. De asemenea, peșterile
    termale din parc sunt unice în România și sunt destul de rare la nivel european
    și chiar global. Una dintre aceste peșteri
    care se poate vizita este Grota cu Aburi, o bijuterie speologică din
    care ies aburi fierbinți prin crăpături.

    În parc există și foarte multe forme
    de relief. Este o zonă de calcar care s-a erodat ușor, dând naștere multor
    fenomene. Există cascade, una dintre ele fiind Cascada Vânturătoarea, care are
    o cădere a apei de la peste 40 de metri. Apa este vânturată deoarece șuvoiul de
    apă de sus se lovește de un prag înainte de cădere. Ce este spectaculos este
    faptul că turiștii o pot vedea și din spate.

    Ionuț Papa, ghid montan și blogger
    de călătorii, ne propune ca punctul de plecare spre Parcul Național Domogled -
    Valea Cernei să fie stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane:

    Există foarte multe motive pentru care v-ați putea îndrepta spre Băile
    Herculane. Unul dintre cele mai mari și importante motive este zona, Parcul
    Național Domogled – Valea Cernei, care promovează un număr foarte mare de
    trasee montane, cu o priveliște și o istorie impresionantă a României. În Băile
    Herculane, găsim cătune izolate de munte. Astfel de cătune se găsesc foarte rar
    în România și sunt pe cale de dispariție.

    Oamenii pot merge acolo și pot
    petrece timpul cu localnicii pentru a afla despre tradițiile lor. Există oferte
    de activități pentru petrecerea timpului liber, totul, într-un peisaj de vis.
    Există și partea de tratamente și de wellness în interiorul stațiunii Băile
    Herculane, la hotelurile care oferă astfel de facilități, iar turiștii se pot
    opri aici pentru a se trata pentru diverse afecțiuni. Turiștii se pot opri aici
    și doar pentru relaxare în ape termale binefăcătoare, cunoscute de mii de ani.


    La cătune se ajunge
    ușor, însă traseul e o adevărată aventură. Ionuț Papa, ghid montan și blogger
    de călătorii:


    Dacă vorbim despre Cătunul Ineleț, preferat
    de către turiști, intrarea se face pe o serie de scări din lemn, construită de
    localnici, care urcă circa 30 de metri pe versantul unui munte. Ca să ajungă
    din poteca principală, în cătunul Ineleț, trebuie urcate aceste trepte. Ele
    sunt construite dintr-un lemn de esență foarte tare și sunt în stare foarte
    bună. Localnicii se îngrijesc de ele constant, fiindcă este singurul lor mijloc
    de acces către lumea modernă. Atunci, turiștii care vin nu sunt supuși niciunui
    fel de risc. Este însă un pic dificil pentru cei care au rău de înălțime. După
    ce urci treptele și privești în jos, îți dai seama că înălțimea e un pic cam
    mare. Însă noi, ghizii montani, îi ajutăm pe turiști să-și depășească temerile
    și să ajungă în deplină siguranță.


    Care ar fi însă
    caracteristicile care fac din Parcul Național Domogled – Valea Cernei o
    destinație inedită? Ionuț Papa, ghid
    montan și blogger de călătorii:

    Este deosebit deoarece are importanță
    atât din punct de vedere al faunei, cât și al florei. Din punct de vedere al
    florei, aici găsim o specie de pin negru, denumit Pinul Negru de Banat. Este
    singura specie de acest fel din România. Aceștia se pot găsi doar în Băile
    Herculane și doar în câteva regiuni adiacente.

    Din punct de vedere al faunei,
    aici găsim urși, lupi, dar cel mai important e că acest parc găzduiește 45% din
    populația de fluturi a României. Pentru cineva pasionat de flora, fluturi sau
    natură, în general, Parcul Național Domogled-Valea Cernei oferă foarte multe
    activități și posibilități de observare.



    Parcul Național Domogled
    – Valea Cernei este unicul parc din țară
    care include un întreg bazin hidrografic. Este vorba de bazinul râului Cerna cu
    toți afluenții săi, iar Valea Cernei este considerată cea mai frumoasă din
    Carpați. Are aspectul unui culoar
    longitudinal ce separă două șiruri de munţi, un defileu lung de 40 de km
    străbătut de râul Cerna, mărginit de bogate păduri de conifere și foioase.

    L-am
    întrebat pe ghidul montan Ionuț Papa cât de dificile sunt drumețiile pe care le
    putem face în parc.

    Există trasee montane de diferite grade.
    Sunt trasee cu o durată mai mare de timp, 12 ore, care sunt recomandate în
    special acelora care au experiență în colindarea muntelui cu rucsacul în spate. Însă avem și
    trasee care încalță pentru prima dată bocancii și vor să descopere ce înseamnă
    o ieșire în natură. În funcție de tipul de turist, putem recomanda traseul care
    să se potrivească nevoilor sale.

    Toate traseele pe care le promovăm noi nu sunt
    periculoase. Majoritatea sunt de altitudine joasă, maxim 1500 de metri. Prin
    urmare, nu există riscuri de căderi, de expuneri pe muchii de versanți. Oamenii
    merg cu noi în deplină stațiune și se întorc fără probleme.


    Turiștii pleacă din zonă
    mulțumiți, spune Ionuț Papa ghid montan și blogger de turism, care vă adresează
    și invitația de final:

    Am ghidat mai mult turiști din Germania,
    dar nu numai. Am avut și turiști din SUA, care făceau înconjurul lumii. Odată
    ajunși în România, au primit recomandări să vină în zona noastră, fiindcă e un
    loc pe care trebuie să-l viziteze. Am fost cu ei pe traseele montane, le-am
    arătat locurile, le-am vorbit despre istorie și tradițiile localnicilor. La
    final, au plecat foarte mulțumiți cu intenția de a-și petrece un concediu în
    România.

    Noi îi invităm pe turiști să vină într-o regiune din România, care
    merită vizitată. Se pot practica multe activități atât în stațiune cât și în
    parcul național. Se pot face multe drumeții, dar și echitație, de exemplu,
    plimbări cu bicicleta. În zonă, oferta de agrement este foarte bogată, iar
    turiștii care vin aici, noi ghizii montani, le putem oferi tot ce au nevoie
    pentru un sejur de neuitat.


    Vă așteptăm și data
    viitoare cu o nouă destinație și cu promisiunea unei rubrici dedicate exclusiv
    stațiunii balneoclimaterice milenare Băile Herculane, ale cărei ape au proprietăți
    deosebite de vindecare.



  • Zimbrii din Carpaţi

    Zimbrii din Carpaţi

    Zimbrul (Bison bonasus) este o specie de bizon care se găsește tot mai rar
    în Europa. Pe vremuri era prezent aproape în toata Europa, însă, cu
    timpul, din cauza vânătorii excesive, a braconajului, dar și a reducerii și
    fragmentării habitatului, zimbrul a dispărut din multe ţări. În Europa de
    Vest zimbrii au dispărut încă din secolul al XI-lea, în schimb în estul Europei
    au supravieţuit până târziu după 1927.

    În Tara Moldovei ultimul zimbru a
    fost ucis în 1762, iar în Transilvania în 1790. Singura țară în care nu au
    dispărut în totalitate a fost Polonia unde există în prezent cea mai mare populație
    de zimbri liberi. Şi în România se depun eforturi de reintroducere
    a zimbrului în sălbăticie în diferite zone ale Carpaţilor, de exemplu, în
    județele Neamț, Caraș Severin și Hunedoara. La sfârşitul anului trecut, un nou
    proiect a fost demarat de Fundația Conservation Carpathia pentru
    reintroducerea zimbrului în Munţii Făgăraş.

    Pe măsură ce zimbrii se vor
    înmulţi, se vor reface habitatele degradate iar fauna sălbatică se
    va reîntregi, este de părere Adrian Aldea, specialist în cadrul Fundației
    Conservation Carpathia: Este vorba de un
    proiect mai amplu, pe care-l desfăşoară Fundaţia
    Conservation Carpathia, de creare a unei zone de sălbăticie, una dintre cele
    mai mari din Europa, printre care se află şi reintroducerea castorului şi a
    zimbrului, acolo unde aceste specii lipsesc.

    Zimbrul lipseşte în cea mai mare
    parte a țării, cu excepția zonelor în care au fost reintroduceri. Este un
    animal maiestuos, pe cale de dispariție, este o specie umbrelă care poate să
    contribuie la instalarea altor specii, la refacerea lanţului trofic. Proiectul
    presupune crearea a trei zone de reintroducere, iar timp de cinci ani vor fi
    aduşi circa 30 de zimbri în fiecare locaţie. După asigurarea unei perioade de
    aclimatizare şi carantină, conform normelor sanitar veterinare, exemplarele vor
    fi eliberate în natură.

    Avem 11 zimbri care sunt în zona de carantină, vor fi
    monitorizaţi, au colare GPS şi asta ne permite să vedem în ce zone se află, ce
    habitate preferă. Zimbrii
    sunt aduşi din centre de reproducere din Europa şi din ţară, iar selecţia lor
    se face pe baza profilului genetic. In prezent avem 4 exemplare din Germania şi
    7 din Polonia.


    Vestul Carpaților Meridionali este unul dintre cele mai mari nuclee de
    sălbăticie din Europa formată din trei arii naturale protejate: Parcul Național
    Retezat, Parcul Național Domogled – Valea Cernei și situl Natura 2000 Munții
    Țarcu. Încă din 2014, Rewilding Europe și WWF România derulează un
    proiect pentru a reintroduce zimbrul în aceste locuri. Astăzi, zeci de
    de animale străbat liber cele două zone de resălbăticire din Munții Țarcu
    și Munții Poiana Ruscă, iar proiectul continuă până în 2021.

    Autorităţile
    vor să folosească această natură sălbatică pentru creșterea biodiversității şi dezvoltarea
    durabilă a comunităților locale.

    Matei Miculescu, ranger la
    zimbrii din Munții Tarcului: În momentul acesta, avem
    aproximativ 50 de exemplare în libertate. Zimbrii se acomodează destul de bine,
    avem chiar și 6 nou născuți în 2019. Zimbrii sunt în libertate, arealul
    lor este de aproximativ 100 și ceva de kilometri pătraţi. În Armeniş, odată cu proiectul de reintroducere a zimbrilor,
    avem șansa de a ne dezvolta în domeniul turismului, ceea ce se potrivește mai
    bine este ecoturismul care atrage din ce în ce mai mulţi oameni, având în vedere că, la Armeniş, până
    acum, nu s-a dezvoltat nimic în domeniul turismului.

    Noi am conceput câteva
    pachete pentru turiștii care vor să vină să vadă zona, să se bucure de natură,
    să găsească și să admire zimbrii în libertate împreună cu ghizi
    specializați, chiar să doarmă în natură, în corturi de tip safari, în
    sezonul de vară. Pentru a promova acest gen de pachete, noi avem o colaborare
    cu o platformă din Olanda, se numește European Safari Company, dar am
    creat și site-uriule noastre.

    Un site este magurazimbrilor.ro, unde lumea
    poate vedea ce se întâmplă în Armeniș, și mai avem încă un site, în curs de finalizare,
    unde cei interesați pot găsi toate experiențele în natură pe care le vom
    facilita începând cu acest an. Vorbesc de un pachet de două zile și două nopți
    de plimbări în natură și încercarea găsirii zimbrilor în libertate, dar și
    excursii mai lungi unde se pune accent pe reconectarea cu natura, învățarea de
    lucruri noi despre zimbri, despre păsări..



    De la sosirea zimbrilor în Armeniș, localnicii s-au organizat deja într-o
    asociație locală Asociaţia Măgura Zimbrilor Armeniş pentru a oferi
    servicii de agro-turism, mai spune Matei Miculescu: Avem şi câteva proiecte în derulare, un proiect pe
    infrastructură prin care, în colaborare cu Primăria de la Armeniş, încercăm să
    construim nişte căsuţe verzi, căsuţe în armonie cu natura, pentru cazarea
    turiştilor. Ne-am gândit şi la o bucătărie comunitară în care
    încercăm să mai procesăm ceea ce încă se mai produce sănătos la Armeniş. Vorbim
    de fructe și legume, fructe uscate, gemuri, zacuscă..


    Si
    în Parcul Natural Vânători Neamţ se derulează un proiect de eliberare în natură
    a zimbrilor. Este singurul loc din Europa în care există concomitent
    zimbri în libertate, semi-libertate şi în captivitate.

  • Tismana

    Tismana

    Aflată într-un
    cadru natural deosebit, mănăstirea Tismana a fost construită într-un singur an
    şi îşi trage numele de la arborii de tisă care acopereau odinioară întreaga
    zonă. Apariţia acestei mănăstiri se datorează unui călugăr pe nume Nicodim,
    care a ridicat şi alte lăcaşuri de cult în zonă şi care a fost canonizat
    datorită meritelor sale. La construcţia mănăstirii au fost folosite tehnici de
    construcţie deosebite pentru acea perioadă. În plus biserica, a cărei cromatică
    dominantă este roşul, o culoare cunoscută sub denumirea de roşu de
    Tismana, ascunde secretul bine păstrat al creării culorii sale.
    Mănăstirea Tismana este protejată de ziduri înalte, în interiorul cărora se
    află chiliile măicuţelor şi un mic muzeu.


    Mănăstirea este cel
    mai cunoscut obiectiv turistic al zonei, însă Tismana este un loc extraordinar,
    încărcat de tradiţii, de istorie şi de folclor spune Ovidiu Popescu, secretar
    general al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, Acasă
    la Brâncuşi. Vorbim despre o localitate premiată Eden la
    secţiunea turism şi gastronomie în 2016. Vorbim despre lumea covoarelor
    tradiţionale şi despre alte simboluri ale artei meşteşugăreşti tradiţionale.
    Este un loc în care există vânat din abundenţă, fiindcă zona cuprinde o parte
    din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei şi se învecinează cu Parcul Naţional
    Retezat. De asemenea, aici sunt festivaluri naţionale. Festivalul Cântecului,
    dansului şi portului popular gorjenesc este deja tradiţional. Prima ediţie a
    acestui festival s-a ţinut în anul 1966 şi a continuat aproape în fiecare an.
    În 25 martie, de Buna Vestire, a fost un festival tradiţional de marcă la
    Tismana: Festivalul Păstrăvului. E o zonă bogată în păstrăvării cu unităţi
    piscicole private. Păstrăvul e caracteristic zonei. Adresăm ascultătorilor
    invitaţia de a veni în această toamnă la Festivalul Castanului. Castanul este
    arborele pentru a cărui salvare s-au făcut foarte multe în anii trecuţi.
    Festivalul Răciturilor este, de asemenea, tradiţional la Tismana, tot în
    toamnă. Se ţine în cadrul unei vile celebre, în care scriitorul român George
    Coşbuc a tradus Divina Comedie. Este un loc încărcat de istorie întrucât
    numeroase personalităţi ale culturii româneşti au îndrăgit Tismana. Festivalul Răciturilor este unic la Tismana
    şi prin combinaţia gastronomică unică de aici. Numai în Gorj răciturile nu se
    servesc ca aperitiv, ci în combinaţie cu sarmale calde.


    La Tismana este
    deschis vizitării şi un muzeu unic în Europa: Muzeul Tezaurului. Este un muzeu
    special, deschis într-o peşteră de lângă mănăstire, care a adăpostit aproape
    două sute de tone de aur din tezaurul României, de teamă ca acestea să nu
    ajungă în posesia sovieticilor. Tot acolo s-au depozitat, la acea vreme, şi alte
    trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Sunt
    prezentate publicului cele mai relevante momente din perioada 1944-1947, aşa
    cum sunt reflectate în documentele din Arhiva Băncii Nationale a României.


    Până data viitoare,
    când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!