Radio România Internațional

Tag: Parcul Natural Comana

  • Împrejurimile Bucureştiului

    Împrejurimile Bucureştiului

    Bun găsit la prima rubrică de călătorie din an! Pentru că sărbătorile nu
    s-au terminat, în această perioadă creştinii ortodocşi sărbătorindu-l pe
    Sf.Ioan, iar cei de rit vechi sărbătorind Crăciunul, vă propunem să nu ne
    îndepărtăm prea mult de capitala României şi să vizităm împrejurimile
    Bucureştiului.


    Ne ghidează paşii Florin Burgui, ghid de turism: În împrejurimile
    Bucureştiului, putem face o vizită la mănăstirea Snagov, aflată la 25 de
    kilometri nord de Bucureşti pe drumul spre Ploieşti. De la drumul naţional sunt
    aproximativ 5 kilometri. Pe malul lacului avem un pod, o creaţie relativ nouă,
    după 2010, înainte se făcea traversarea cu barca. Pe podul metalic se ajunge la
    mănăstirea Snagov, unde în interiorul bisericii avem renumitul mormânt al lui
    Vlad Ţepeş. Mormântul este gol în prezent, este un simplu obiectiv turistic şi
    aşezarea lui în faţa altarului are o însemnătate deosebită, pentru că a cerut
    ca preoţii să păşească de fiecare dată pe mormântul lui astfel încât să îi fie
    iertate păcatele. În curtea mănăstirii avem şi ruinele închisorii din vremea
    lui Vlad Ţepeş. Copiiii ajunşi aici pot vedea păuni, iepuri, ponei care sunt în
    grija călugărilor de la mănăstire. Pe malul lacului, de pe pontonul de lângă
    mănăstire putem vedea Palatul Snagov, fosta reşedinţă de vară a familiei
    Ceauşescu.


    Părăsim zona Snagovului şi pornim spre alte descoperiri, tot în nordul
    Bucureştiului, pe malul lacului Mogoşoaia. Aflăm mai multe de la Florin Burgui: Palatul de la Mogoşoaia este ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, pe
    malul lacului Mogoşoaia. O altă personalitate importantă pentru acest palat
    este Martha Bibescu, care a reuşit să îl reamenajeze, să îl restaureze, să îi
    dea viaţă din nou, motiv pentru care în interiorul palatului avem o expoziţie
    dedicată familiei Bibescu.


    Şi dacă aveţi poftă de un popas mai activ, o altă propunere ar fi o vizită
    în Parcul natural Comana. Ne spune ce tentaţii avem aici Florin Burgui: Continuăm spre sudul Bucureştiului, ajungem la Comana, la aproximativ
    30 de kilometri pe drumul spre Giurgiu. Aici putem petrece mai mult timp. Avem
    o mănăstrie, avem un parc de aventură, o pădure foarte frumoasă. Avem
    restaurante, pasarela dorinţelor peste lac, o idee împrumutată, iar pe această
    pasarelă sunt o mulţime de lacăte, cupluri ce doresc să îşi dovedească
    dragostea pun un lacăt pe pasarelă şi apoi aruncă cheia în Lacul Neajlov.
    Trebuie spus că trebuie aruncată cu mâna dreaptă. În cadrul parcului de
    aventură avem perete de escaladă, tir cu arcul, plimbări cu ponei pentru copii
    şi cai pentru adulţi şi avem şi mănăstirea, o ctitorie a lui Vlad Ţepeş, pe
    malul râului Neajlov, de unde putem observa şi un pod de fier pe ruta
    Neajlov-Giurgiu, parte din prima cale ferată a României, din vremea lui Carol
    I. La mănăstire avem un mausolum, ideea lui Nicolae Iorga, cu osemintele a
    peste 700 de soldaţi căzuţi în Primul Război Mondial.


    Cu speranţa că v-a plăcut sugestia noastră vă dorim drumuri bune şi în
    acest nou an!

  • Parcul Natural Comana

    Parcul Natural Comana

    Parcul Natural Comana este o arie protejată de interes naţional, aflată la
    35 de km distanţă de Bucureşti, în judetul Giurgiu. Se întinde pe o suprafaţă
    de peste 25 de mii de hectare şi este parte a reţelei europene de arii
    Natura 2000 şi sit Ramsar care adăposteşte o biodiversitate remarcabilă. Peste
    8 mii de hectare sunt acoperite cu păduri în care predomină stejarul,
    teiul, salcâmul şi ulmul cu o faună
    variată din care nu lipsesc fazanii, căprioarele, mistreţii, iepurii şi
    vulpile. Parcul are trei arii protejate: Rezervaţia Ştiinţifică de Ghimpe
    (Ruscus aculeatus), Rezervaţia Ştiinţifică de Bujor (Paeonia peregrina) și
    Balta Comana (Delta Neajlovului). Valentin Grigore, directorul Parcului Comana,
    are detalii: Pentru perioada 1 Mai cei care vor
    veni în Parcul Comana vor găsi bujorii înfloriți. Din cauza iernii care a
    fost puțin mai blândă și a primăverii care a pornit devreme, avem
    fenofazele puțin avansate, astfel că bujorii vor fi înfloriți în prima
    săptămână a lunii mai. Ei, de obicei, înfloresc în a doua săptămână a lunii
    mai. In afară de Rezervația de bujor, avem și Rezervatia de ghimpe, care este o
    plantă permanent verde, un element atlantic mediteranean cu niște fructe foarte
    frumoase, care rămân roșii chiar și iarna. Avem și brândușa galbenă, 20 de
    hectare de margaretă sălbatică, dar nu vreau să divulg amplasamentul ei,
    pentru că e prea frumoasă şi rară.


    Balta Comana are o suprafață de peste 1200 de hectare. Este a treia zona
    umedă a țării, după Insula Mică a Brăilei și Delta Dunării ca biodiversitate, ne
    mai spune Valentin Grigore Avem identificate 141 de
    specii de păsări, dintre care 78 sunt protejate. Deci este o mică
    bijuterie în apropierea Bucureștiului. Se vorbește mult de Delta Văcărești, dar
    aici, la Comana, biodiversitatea este la o scară mult mai mare și de o
    frumusețe deosebită. Aici, în baltă, în mica noastră deltă, avem specii
    endemice de pești, cum ar fi țigănușul, cleanul de Comana, care se găsesc
    doar în acest areal. Avem 10 specii de amfibieni, avem broaște, reptile,
    broasca ţestoasă. Monitorizăm expansiunea
    populațiilor de șacal din zonă. El nu este pe lista speciilor ocrotite, dar are
    potențial datorită lipsei lupului din areal. Acum, primăvara, se întorc
    păsările călătoare, iar copiii care vin aici sunt fascinați de berze. Pe lângă
    barza albă, pe care o știm cu toții, există și sora ei, barza neagră, care
    este mai pretențioasă, mai sensibilă și mult mai rară. Cam o optime din
    populația României din această specie ocrotită, la nivel european, o găsim la
    Comana. Ea este dependentă de existența arborilor bătrâni, cu coroane largi
    bine dezvoltate, a stejarilor bătrâni de pe malul bălților, iar la noi sunt întrunite
    toate aceste condiții. Este o listă lungă de păsări care se găsesc aici. In
    zonă avem habitat forestier, avem terenuri sărăturoase, avem zone de câmpii
    inundabile, deci păsările sunt în număr foarte mare. Intâlnim cormoranul mare,
    cormoranul mic, rața roșie, rața cu cap castaniu, pescărușul albastru, lebăda
    de vară, stârcul de noapte, stârcul roșu. Mulți sunt pasionați de păsării. Unii
    vin să bifeze o pasăre pe care o tot caută, alții pierd o zi întreagă să facă o
    fotografie deosebită,
    artistică. Avem un număr de patru observatoare pentru păsări dispuse în jurul
    bălții.»


    În Parcul Comana se găsesc și berze negre Ciconia nigra, iar pentru a
    le asigura o viață îndelungată, specialiștii de la Societatea Ornitologică
    Română au organizat, recent, o acțiune de plantare de stejar pedunculat (Quercus
    robur). Ovidiu Bufnilă, responsabil comunicare la Societatea Ornitologică Română: Berzele
    negre folosesc Parcul Natural Comana și pentru a cuibări. Vorbim de o specie
    extrem de carismatică şi foarte, foarte sfioasă. Spre deosebire de berzele albe
    care vin alături de oameni în sate şi ajung să cuibărească pe horn sau pe stâlpul
    de electricitate din faţa casei, aceste berze negre sunt mult mai retrase, ele
    preferă să cuibărească în pădure. Uneori ajung să cuibărească și în cuiburi de
    acvile, dar preferă să se ducă în copaci înalți și solizi și să își amenajeze
    un cuib foarte puternic, foarte mare, exact ca și cuibul de barza albă,
    numai că îl fac în copac la bifurcația dintre ramuri. De accea noi am decis să
    ajutăm aceste berze cu o plantare de arbori, cu stejar pedunculat. Specia este
    din România, susţine viaţa de la rădăcină şi până la vârf, pentru că pe aceşti
    arbori putem găsi viaţă în toate formele ei. De la gâze mici până la păsări. Si
    gaiţele fac aici cuib, iar ghinda pe care o produce acest stejar este şi ea
    consumată de porcii mistreţi sau de alte animale din pădure. Deci este un copac
    ideal. Am apelat la ajutorul a 120 de voluntari de la compania DB Schenker care
    au venit cu noi. Ne-au ajutat să plantăm într-o singură zi peste 1000 de
    stejari.



    În Parcul Natural Comana se pot face drumeții,
    plimbări cu barca și cu atelaje sau plimbări cu bicicleta. In apropiere se
    poate vizita Mănăstirea Comana. Lăcașul a fost ctitorit de Vlad Țepeș,
    domnitorul Țării Românești, în anul 1461, cu rol de mănăstire-cetate.

  • Cicloturism în Ciocăneşti Dunăre

    Cicloturism în Ciocăneşti Dunăre

    Astăzi vă invităm în sud-estul României, într-o arie protejată: Ciocănești
    Dunăre, din judeţul Călăraşi. Este una dintre ariile naturale protejate Natura
    2000 desemnată de România pentru protejarea speciilor de păsări specifice
    zonelor umede. În ultimii 10 ani, WWF-România a lucrat alături de comunitatea
    locală pentru a dezvolta o serie de proiecte pentru o viață durabilă. Iar la
    sfârşitul săptămânii trecute a fost testat unul dintre cele cinci trasee de
    cicloturism create aici.


    Raluca Dan, manager de politici publice proiect WWF, vine cu detalii: În zonă, am dorit să promovăm conceptul de e-mobilitate, de mobilitate
    sustenabilă, în cazul nostru promovăm mobilitatea pe două roţi, pe două roţi
    electrice. În cadrul proiectului am identificat 5 trasee de cicloturism, ele
    însumând peste 550 km, care sunt gândite să fie parcurse cu bicicleta electrică
    sau cu bicicletă normală, într-un interval de una până la trei zile. Noi am
    gândit aceste trasee pentru promovarea zonei, pentru valorile naturale care
    sunt în Ciocăneşti, dar şi pentru cultura şi tradiţiile, meşteşugurile, care
    încă se păstrează. Bicicliştii care vor parcurge aceste trasee vor putea admira
    atât zone naturale, situri Natura 2000, dar vor putea vizita şi gospodării şi
    meşteşugari: împletitori, fierari, tâmplari, din zonă şi astfel să descopere
    meşteşuguri locale care nu au fost încă uitate.



    Într-adevăr, în acest colț de deltă din Călărași, de-a lungul traseelor de
    cicloturism pot fi admirate peisaje naturale caracteristice zonelor umede, cu
    lacuri, mlaștini, stuf și sute de specii de păsări protejate care își petrec
    vara în țara noastră. În plus, prin satele pe care le leagă aceste trasee pot
    fi întâlniţi feluriţi meşteşugari.


    Traseele pornesc de la Ferma piscicolă de aici, aici fiind şi locul de unde puteţi împrumuta una dintre
    cele patru biciclete electrice disponibile și unde puteți consulta harta
    realizată special pentru aceste rute de cicloturism.


    Ne-a spus mai multe Raluca Dan, manager de politici publice proiect WWF: Toate aceste trasee pornesc de la ferma piscicolă Ciocăneşti, care
    este o minideltă în Călăraşi, se pot observa mii de specii de păsări, multe
    dintre ele migratoare, precum pelicanii. Este o fermă piscicolă, astfel încât
    administratorul fermei le poate povesti despre speciile de peşti şi despre
    activitatea economică a fermei, care susţine biodiversitatea în zonă.
    Infrastructura este destul de bună, sunt drumuri judeţene asfaltate, sunt
    într-adevăr, pe aceste trasee, şi zone neasfaltate dar care se pot parcurge cu
    bicicleta electrică sau cu una normală de teren. Meşteşugarii sunt dornici să
    primească vizitatori, există şi o pensiune în Ciocăneşti, dar şi în Călăraşi,
    care este foarte aproape. Unul dintre trasee chiar leagă zona Ciocăneşti de
    Parcul Natural Comana, unde există infrastructură de cazare.



    Iar dacă tot aţi ajuns în această zonă, luţi-vă un răgaz pentru o plimbare
    pe jos prin mini-delta din vecinătate, unde natura și bogăția de specii de
    păsări atrage iubitorii de birdwatching din întreaga țară.



  • Parcul Natural Comana

    Parcul Natural Comana

    Mergem azi în a
    doua zonă ca biodiversitate a României după Delta Dunării, pe care o găsiţi la
    numai 35 de km Bucureşti. Oferta Parcului Natural Comana este bogată: trasee
    turistice printr-o pădure bogată în care monumentele naturii nu sunt deloc
    puţine, amenajări lacustre şi o mănăstire care aduce aminte de numele
    legendarului domnitor român Vlad Ţepeş. În apropiere, se află şi un parc de
    aventură pentru toată familia.


    Valentin Grigore,
    directorul administraţiei Parcului Natural Comana, spune că vorbim despre o
    zonă protejată nu foarte mare. Prin cele
    aproximativ 25.000 de hectare, pentru dimensiunile uzuale din România, Parcul
    Natural Comana ar fi un parc mediu. Este amplasat în zona de câmpie. Este
    surprinzător de bine conservat la o distanţă atât de mică de un oraş mare, ca
    Bucureştiul. Sunt formate nişte mici coline, fiind o zonă tipică de câmpie. În
    parc sunt aproximativ 8.000 de hectare de pădure, 2.000 de hectare de zone
    umede, mlaştini şi ape. Avem aici o a doua deltă a României. Este vorba de
    Balta Comana, un unicat la nivelul ţării noastre. Are 1.200 de hectare şi ea
    însăşi reprezintă o mică deltă a râului Neajlov. Este concentrată o foarte mare
    biodiversitate în zonă. Avem 212 specii de păsări de apă, flora este iarăşi
    foarte bogată – sunt 1250 de specii de plante.


    În Parcul Natural
    Comana nu trebuie să vă aşteptaţi la un turism tipic montan, care presupune
    expediţii, drumeţii de o săptămână cu corturile. Este un altfel de turism, de
    week-end, spune Valentin Grigore, directorul administraţiei Parcului Natural
    Comana. Parcul se adresează în primul rând celor care vin dinspre Bucureşti,
    dar nu numai. De obicei, turiştii vin dimineaţa şi seara pleacă. Sunt foarte
    puţini cei care aleg să campeze sau să se retragă la pensiunile din zonă. Am
    avut cehi, slovaci. Când ajung să viziteze Bucureştiul, se documentează şi află
    şi despre zona asta mirifică, aflată atât de aproape, şi fac o excursie de o
    zi. În general, sunt reacţii bune, favorabile. Chiar au ce vedea în zona asta.
    Am editat pliante în limba engleză, avem hărţi pe care le distribuim
    turiştilor. Păstrăm, de asemenea, legătura cu parteneri din întreaga Europă,
    pentru promovarea în cadrul programelor transnaţionale. În acest fel, încercăm
    să ne promovăm local şi, din ce în ce mai mult, în afara ţării.


    Veţi găsi în zonă
    şi un sat celtic, cu vechi colibe pescăreşti, din stuf, la care se ajunge
    făcând un adevărat slalom printre broaşte ţestoase. Însă Parcul Natural Comana
    trebuie să fie o destinaţie obligatorie pentru toţi iubitorii de păsări. Există
    şase observatoare ornitologice. Dintre acestea, patru sunt destinate turismului
    specializat, de cercetare. Însă majoritatea turiştilor se îndreaptă spre o
    pasarelă din lemn, de peste 100 de metri, pentru acces chiar în mijlocul
    bălţii.


    Iar, dacă timpul
    vă permite, vizitaţi şi Mănăstirea
    Comana. Aceasta a fost întemeiată de către voievodul Vlad Ţepeş şi apare
    pentru prima dată în istorie, într-un document emis de cancelaria acestuia, la
    data de 27 septembrie 1461. Mănăstirea Comana este singura mănăstire
    fortificată, cu ziduri şi turnuri de apărare în această zonă a României.
    Istoria este deopotrivă şi tumultuoasă, şi fascinantă, căci a fost cetate de
    apărare a ţării, dar şi a credinţei religioase în acelaşi timp.



    În speranţa că v-am convins, vă aşteptăm şi data
    viitoare cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Arii naţionale protejate din România

    Arii naţionale protejate din România

    România
    adăposteşte unele dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa, pe nu mai
    puţin de 1,6 milioane de hectare: rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale,
    parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii, la care se adaugă
    Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Este, poate, cea mai bogată ţară europeană
    din punct de vedere al biodiversităţii.


    Ne oprim mai
    întâi în Parcul Natural Bucegi. Acesta se întinde pe un masiv întreg şi a fost
    constituit tocmai datorită valorii deosebite de patrimoniu. Conform datelor
    administraţiei, această arie naturală protejată este una dintre cele mai
    vizitate, după Delta Dunării. Vorbim despre mai mult de 32.000 de hectare, de la
    zona dealurilor înalte până în zona Vârfului Omu, la 2.500 de metri altitudine.
    În paralel cu patrimoniul natural, turiştii beneficiază de infrastructura
    turistică pusă la dispoziţie de autorităţile locale, dar şi de domeniul
    schiabil, care în ultima perioadă de timp a cunoscut o modernizare
    considerabilă. Horia Iuncu, directorul administraţiei Parcului Natural Bucegi,
    unitate în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA: Parcul
    Natural Bucegi este prima arie protejată din România, cu plan de management
    legal, aprobat prin hotărâre de guvern. Are un capitol bine definit privind
    turismul, regulile de vizitare şi, în egală măsură, găsirea sau adoptarea unor
    forme de turism alternativ care să ducă la diminuarea impactului negativ asupra
    mediului. Promovăm ecoturismul. Nu se practică vânătoarea în adevăratul sens al
    cuvântului. Turiştii fac doar fotografii animalelor, se bucură de prezenţa lor.
    Avem trasee tematice pentru a prezenta elementele de faună, de geologie, astfel
    încât impactul negativ să fie minim.



    Şi ajungem acum
    la aria naturală protejată din România pe locul doi ca număr de vizitatori:
    Delta Dunării. O reţea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de
    păduri, de păşuni şi de dune de nisip. Este o arie care adăposteşte peste trei
    sute de specii de păsări şi nenumărate specii de peşti, în timp ce varietatea
    de 1.150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile
    copacilor în padurile de stejar până la nuferi. Nu e, deci, de mirare că UNESCO
    a desemnat Delta Dunării Rezervaţie a Biosferei. Plimbările cu hotelurile
    plutitoare, tururile cu şalupe de agrement, pescuitul sau excursiile de
    fotografie cu ghid sunt printre cele mai solicitate programe turistice din
    Delta Dunării. Dragoş Gociman, vicepreşedinte al Asociatia Patronala a
    Turismului din Delta Dunarii: Delta Dunării este o destinaţie
    unicat, nu numai pentru România, ci pentru întreaga lume. Turistul care ajunge
    la noi ar trebui să ştie că Delta nu este numai pentru pescari şi vânători.
    Delta Dunării va fi un loc în care vă veţi simţi liber, veţi simţi că trăiţi în
    comuniune cu natura. Delta va fi locul în care veţi descoperi gustul borşului
    pescăresc. E diferită de la anotimp la
    anotimp. În anotimpuri diferite, veţi descoperi o altă deltă. De asemenea, e
    diferită de la o zonă la alta. Mi-e foarte greu să indic un loc anume, care
    mi-e foarte drag. Mă gândesc la pădurea de arini, la un apus de soare, la
    vărsarea Dunării în Marea Neagră, la Sulina, la pădurea Letea, la o plimbare pe
    lacuri, la toate zonele sălbatice, la salba de lacuri de la Mila 23. Sunt
    foarte multe locuri de văzut în Deltă. Turiştii străini care ne vizitează
    exclamă şi spun că descoperă o altfel de
    Românie. Nu le vine să creadă câte are de oferit natura în Delta Dunării, dar
    se miră şi de calitatea serviciilor turistice oferite în zonă.



    Ne
    întoarcem la munte. Vorbim în continuare despre unul dintre cele mai
    spectaculoase masive muntoase: Piatra Craiului. Aici veţi vedea singura creastă
    calcaroasă din România care depăşeşte 2000 de metri şi un peisaj unic, cu
    abrupturi mari. Aproape o treime din totalul speciilor de floră din România se
    află aici. Parcul Naţional Piatra Craiului se întinde pe aproape 15 mii de
    hectare, iar oferta turistică include vizitarea unor păduri virgine, excursii
    dedicate observării ursului brun din observatoare închise, alpinism şi
    escaladă, vizitarea stânelor româneşti şi turism ecvestru. Iar turiştii îşi
    încep călătoria din Centrul de Vizitare a Parcului. Mircea Vergheleţ,
    directorul administraţiei. Este practic un muzeu al masivului
    unde turiştii pot găsi informaţii despre Piatra Craiului, despre speciile de
    floră şi faună din parc, despre tradiţiile locale, despre modul în care se face
    brânza de burduf în coajă de brad, un produs tradiţional aici. Avem un
    documentar de peste zece minute cu tot procedeul de realizare a acestui produs.
    De asemenea, Centrul de Vizitare are foarte multe elemente interactive. Există
    şi diorame. Practic, cu palma poţi da drumul la un film, la diapozitive, poţi
    face un puzzle. Există şi o machetă tridimensională a masivului, care prinde
    viaţă cu ajutorul unui proiector amplasat în tavan. Pe această machetă se pot
    vedea hărţile traseelor turistice, cu refugiile din Parcul Naţional,
    distribuţia solurilor, a habitatelor. Absolut toate informaţiile sunt
    prezentate şi în limba engleză. Atât informaţia digitală de pe monitoare cât şi
    panourile din Centrul de Vizitare sunt bilingve: română-engleză. A fost o
    regulă pe care am adoptat-o şi pe care o respectăm. De asemenea, traseul de vizitare
    este marcat şi avem şi panouri în Braillepentru nevăzători.



    Iar dacă
    vă opriţi în capitala României şi nu aveţi timp să vă deplasaţi până la munte
    sau în Deltă, puteţi vizita Parcul Natural Comana. La numai 39 de km Bucureşti,
    oferta este bogată: trasee turistice printr-o pădure bogată în care se pot
    vedea arbori seculari, monumente ale naturii, trasee turistice, amenajări
    lacustre şi o mănăstire care aduce aminte de numele legendarului domnitor român
    Vlad Ţepeş. În apropiere, se află şi un parc de aventură pentru toată familia.
    Valentin Grigore, directorul administraţiei. În parc sunt
    aproximativ 8.000 de hectare de pădure, 2.000 de hectare de zone umede,
    mlaştini şi ape. Avem aici o a doua deltă a României. Este vorba de Balta
    Comana, un unicat la nivelul ţării noastre. Are 1.200 de hectare şi ea însăşi
    reprezintă o mică deltă a râului Neajlov. Este concentrată o foarte mare
    biodiversitate în zonă. Avem 212 specii de păsări de apă, flora este iarăşi
    foarte bogată, sunt 1250 de specii de plante.



    Fiecare arie naturală protejată are o pagină de
    internet actualizată cu cele mai noi informaţii. De asemenea, de la Centrele de
    Informare turistică zonale puteţi obţine hărţi, propuneri de trasee şi
    recomandări pentru cazare.