Tag: Parcul natural Văcăreşti

  • Delta Bucureștiului, un nou film de Eva Pervolovici

    Delta Bucureștiului, un nou film de Eva Pervolovici


    Recent a fost lansat în România un nou film de Eva Pervolovici, regizoare care trăiește în prezent în Franța. Documentarul Delta Bucureștiului redă, prin vocea actrițelor Sandrine Bonnaire și Ada Condeescu, povestea unui spațiu. La începutul secolului 18, în zona respectivă a fost construită una dintre cele frumoase mănăstiri din Estul Europei, mănăstirea Văcăreşti, transformată în închisoare după venirea comuniştilor la putere. În ciuda numeroaselor proteste semnate de personalități culturale ale vremii, la ordinul președintelui comunist Nicolae Ceaușescu, clădirea a fost demolată în 1986. Câțiva restauratori au reușit să salveze fresce și icoane care împodobeau mănăstirea. Proprietarii de terenuri și locuințe din zona respectivă au fost expropriați, regimul comunist demarând o amplă lucrare hidrotehnică, în final abandonată. Ca urmare a semnalării existenței unui număr impresionant de specii de păsări, unele dintre ele rare, și a unei îndelungate documentări fotografice, în 2012 o echipă de specialiști în arii protejate și-a asumat misiunea înființării unui parc natural.


    În prezent, Parcul Natural Văcărești este una dintre atracțiile turistice din România, datorită ecosistemului care s-a format și dezvoltat foarte aproape de centrul capitalei. Documentarul Delta Bucureștiului a avut premiera în România la TIFF(Festivalul Internațional de Film Transilvania, Cluj-Napoca) și a intrat în cinematografele din România la sfârșitul lunii septembrie, iar în primăvara anului următor urmează să aibă premiera în Franța. Am vorbit cu regizoarea Eva Pervolovici despre acest demers memorialistic foarte personal, generat de o tapiserie primită de la artista plastică Lena Constante, condamnată la 12 ani de închisoare, în 1954.



    Eva Pervolovici. “Totul a pornit de la această tapiserie a Lenei Constante, prietenă de familie, care a fost deținută la Văcărești și în alte închisori din România anilor 60. Această tapiserie a fost pentru mine ca o chemare din trecut, mi-a declanșat nevoia de a citi mai mult despre istoria acestor femei care au fost închise și de a documenta povestea lor. Tot tapiseria m-a făcut curioasă și așa am ajuns la cartea Lenei Constante, Evadarea tăcută, și datorită acestei cărți am descoperit că au fost și alte femei închise la Văcărești, iar unele dintre ele au scris în mod curios, la prima vedere, în limba franceză și și-au publicat memoriile în Franța. Dar trebuie să ne gândim că aceste cărți au fost scrise înainte de 1989 și limba franceză era mai sigură pentru genul acesta de mărturii, periculoase pentru cel ce le scria. O voi menționa pe Adriana Cosmovici, care a scris Au Commencement etait la fin (1951), carte care a apărut la editura Humanitas cu titlul La început a fost sfârşitul. Dictatura roşie la Bucureşti.


    Deşi scrisă în limba română, cartea a apărut mai întâi la Paris, în traducerea Monicăi Lovinescu, de care Adriana Cosmovici era și foarte apropiată. Adriana Cosmovici a reușit să evadeze în anii 60 și a fugit în Franța, asta se petrecea în timpul regimul represiv Gheorghe Gheorghiu-Dej, înainte de venirea la putere a lui Ceaușescu. Nici în Franța nu era foarte simplu la vremea respectivă, pentru că nu numai francezii, ci majoritatea celor din Vest aveau o părere bună despre comunism și considerau că cei care au alte opinii sunt fasciști. Cu atât mai mult a fost important ajutorul Monicăi Lovinescu, cunoscută realizatoare la Radio Europa Liberă, care a susținut-o pe Lena Constante în acei ani la Paris. În afară de cărțile Lenei Constante și Adrianei Cosmovici, în documentar mai folosesc citate din romanul Le cachot des Marionettes – quinze ans de prison. Roumanie 1949-1964/ Închisoarea marionetelor.



    “Nu există loc unde să te ascunzi atunci când istoria vine după tine”, spune la un moment dat naratoarea documentarului Delta Bucureștiului, frază care poate fi un posibil motto al filmului. Pe măsură ce a documentat subiectul, Eva Pervolovici a ales să pună accent pe amintirile deținutelor. “ Până la urmă așa s-au decantat informațiile și filmul se concentrează pe mărturiile femeilor, chiar dacă închisoarea Văcărești avea și o aripă unde erau și deținuți bărbați. Am ales să fac un film bazat pe amintirile femeilor deținute și pentru că mi se pare că vocea lor nu se aude nici acum suficient. Vorbim destul de mult despre eroii de război sau despre eroii luptei anticomuniste și aproape deloc despre femeile care au suferit și ele enorm, de multe ori pentru un motiv inexistent. Unele dintre ele au fost întemnițate doar pentru că s-au aflat la momentul nepotrivit într-o conjunctură nepotrivită, cum a fost cazul Lenei Constante. care nici măcar n-a fost implicată politic. Mi s-a părut important să păstrăm aceste mărturii ale femeilor care au suferit și au supraviețuit, pentru că sunt mărturiile unor femei foarte puternice, ale unor luptătoare care au reușit să treacă peste momente foarte dure și injuste și să facă ceva luminos până la urmă. Așa a fost și cazul Lenei Constante, care este recunoscută datorită mărturiilor sale scrise, dar și ca artistă plastică, prin tapiseriile pe care le-a creat. De aceea filmul are și ceva optimist și pozitiv, vorbind despre puterea de supraviețuire a acestor femei, aș spune că este și o lecție despre cum putem să trecem peste momentele foarte dure din viață, reușind să valorificăm acele experiențe.



    Eva Pervolovici este și regizoarea filmului Marussia, debutul ei în lungmetraj de ficțiune. Filmul, lansat în 2013, a fost premiat cu numeroase distinctii internaționale.


  • Călător prin România 27.12.2021

    Călător prin România 27.12.2021

    La sfârșitul unui an greu pentru turismul românesc, ne oprim în câteva regiuni reprezentative pentru România și vorbim cu oameni care se dedică locurilor pe care le reprezintă. Astfel, în Bucovina, în Moldovița, la Muzeul Oului, vorbim cu Lucia Condrea, care poartă mai departe în timp tradițiile huțulilor. Chiar în mijlocul Bucureștiului, suntem primiți de Nicoleta Marin, coordonatoare de proiecte la Asociația Parcul Natural Văcărești. Iar, de aici, mergem la Hunedoara, unde ne așteaptă Radu Barb, șeful Direcției de administrare monumente și promovare turistică. Ne încheiem călătoria la Iași, alături de Anca Zota, coordonatoarea Centrului național de informare și promovare turistică. Rămâneți alături de noi pentru a afla cum a fost anul 2021, dar și care sunt proiectele în turism pentru 2022 și anii viitori.



  • Peisaj în deteriorare

    Peisaj în deteriorare


    Unul dintre cele mai interesante și neașteptate locuri din București este, fără doar și poate, Parcul Natural Văcărești – sau Delta Văcărești, cum i se mai spune. Locul este un lac antropic aflat în cartierul Văcărești din partea sud-vestică a capitalei României. Cu o suprafață de aproape 200 de hectare, acest lac a fost conceput inițial ca parte a amenajării complexe de pe râul care traversează capitala, Dâmbovița, trebuind să facă parte din sistemul hidrologic de apărare împotriva inundațiilor a Bucureștiului, în epoca comunistă, dinainte de 1989. Construcția a presupus dărâmarea unuia dintre cele mai frumoase monumente bisericești pe care le avea capitala – Mănăstirea Văcărești. Proiectul inițial a rămas neterminat, iar, după 1989 și căderea regimului comunist în România, lacul a rămas unul din marile proiecte neterminate. În anii ce au urmat, zona a fost recucerită de natură, formându-se astfel o adevărată deltă – cu vegetații diverse, viețuitoare (păsări, animale acvatice, șerpi, dar și vulpi, iepuri, vidre sau altele). Delta Văcărești a devenit un ecosistem stabil, habitatul unor specii protejate. Din 2015, Delta Văcărești este declarată ca parc natural (Parcul Natural Văcărești) – arie naturală protejată – primul parc natural urban din România.



    În peisajul Parcului Natural Văcărești, în luna octombrie, a avut loc o apropiere artistică și conceptuală a omului urban cu natura – proiectul “Peisaj în deteriorare” – proiect prin care Bucureștiul, sufocat de betoane, respiră prin artă. Am stat de vorbă cu curatoare și managerul de proiect Gabriela Mateescu, despre organizarea acestui eveniment și despre conceptualizarea care a stat la baza acestuia. Gabriela Mateescu:


    “Poziționat în cadrul natural citadin al Deltei Văcărești, proiectul intitulat “Peisaj în deteriorare” reprezintă o cooperare trans-disciplinară, artistică, și totodată o cercetare concretizată în intervenții performative, lucrări de land art și instalații site-specific. Evenimentul a fost organizat de Asociația “Nucleul 0000” și cofinanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB, în cadrul proiectului “București oraș deschis 2021”. București este un oraș sufocat de beton. Însă, printre plăcile grele care delimitează orașul, natura își cere drepturile și își face singură loc. Pe locul fostului proiect comunist “Lacul de acumulare Văcărești”, demult abandonat, s-a format în ultimii 30 de ani un ecosistem umed, o revendicare a teritoriului propriu, fără niciun fel de ajutor din partea omului, chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane din țară. Devenită între timp o deltă în adevăratul sens al cuvântului, un ecosistem de sine stătător în inima Capitalei, “Parcul Văcărești” este locul propice pentru a contempla asupra stării naturii și a efectelor intervenției umane.”



    Comprimând un întreg univers într-o micro-alveolă, artiști din multiple discipline au descompus teorii post și trans umaniste în limbajul artei contemporane. Cine a participat la proiectul “Peisaj în deteriorare” și cum s-a desfășurat acesta? Gabriela Mateescu ne răspunde:


    “În data de 24 octombrie, publicul a fost invitat la o plimbare și să descopere în natură lucrările artistelor Roberta Curcă, Mălina Ionescu, Gabriela Mateescu, Andreea Medar, Kiki Mihuță, Marina Oprea. “Pierduți în peisaj” au fost și cursanții atelierului de performance “microRave – încercări de a deveni peisaj”, coordonați de Andreea David, Maria Baroncea, pe muzică de Chlorys. Înainte cu o săptămână de eveniment, am invitat tineri din București cu interese artistice, să vină în Deltă pentru un atelier de performance dansant, profitând de ultimele zile de toamnă însorite. Pentru a ajuta vizitatorii în această călătorie, am realizat o hartă cu coordonatele GPS ale lucrărilor, poziționate la intrările în Deltă și printre lucrări. Au fost realizate trei tururi ghidate în care publicul a parcurs traseul artistic, împreună cu organizatorii și artistele. Instalațiile au fost strânse a doua zi, pentru a respecta spațiul nealterat al zonei.”



    Conceptul artistic a presupus un spațiu hibrid – care a prins viață deopotrivă de la freamătul cotidian urban și de la zgomotele unei delte din mijlocul unei metropole. Acest spațiu a fost readus la viață, temporar, pentru a-și pleda pentru propria cauză – respectiv o funcție culturală – locul cel mai potrivit pentru contemplare, un prilej de reconectare cu natura, un posibil moment de meditație asupra efectelor nocive asupra naturii pe care le pot avea intervențiile umane hazardate. La final, Gabriela Mateescu ne-a vorbit despre publicul participant și despre reacțiile acestuia în peisajul urban cuprins de natura Deltei Văcărești:


    “Pe lângă publicul specific evenimentelor artistice, a fost o zi de duminică călduroasă în care publicul larg a ieșit la plimbare și astfel a avut ocazia de a se întâlni cu lucrările artistice întâmplătoare, iar reacția lor a fost în primul rând una de uimire, dar și de interes – care a fost satisfăcut de explicațiile artiștilor și a echipei.





  • Parcul Natural Văcărești

    Parcul Natural Văcărești

    Parcul Natural
    Văcărești, numit și Delta Văcărești, este primul parc natural urban din
    România, situat la doar cinci kilometri
    de centrul Bucureștiului. Oferta
    turistică include plimbări pe jos sau cu bicicleta pe anumite trasee
    tematice, explorarea naturii, observarea
    de păsări și un centru de vizitare educativ. Fascinantă este și istoria
    acestui loc. Despre toate acestea vom vorbi cu Nicoleta Marin, coordonatoare de
    proiecte la Asociația Parcul Natural Văcărești. Parcul Natural
    Văcărești este o zonă recâștigată de natură, cu un peisaj aproape sălbatic.
    Aceasta a apărut pe fostul amplasament al unui șantier hidrotehnic care a fost
    abandonat, iar, în timp, după mai bine de 30 de ani au apărut pe rând diferite
    specii de plante, păsări, mamifere. Vorbim în acest moment de un ecosistem
    foarte reușit și de un peisaj asemănător cu unul al unei delte. Parcul se află
    la doar patru km de centrul Bucureștiului. Se ajunge foarte ușor, cu mijloacele
    de transport în comun, și este foarte prietenos cu vizitatorii. Putem spune că
    este inedit pentru România, prin amplasament, dar și prin istoricul său.


    În ultimii trei,
    patru ani, parcul a început să aibă și o infrastructură minimă de vizitare, de
    care s-a ocupat echipa de la Asociația Parcul Natural București. Nicoleta
    Marin. Poteci tematice cu panouri de informare, din care aflăm lucruri despre
    flora și fauna parcului. Există și poteci pentru biciclete, dintre care una se
    află chiar pe coronamentul digului. Este digul fostei amenajări hidrotehnice,
    înalt de până la opt metri, din pământ și acoperit cu plăci din beton. De pe
    coronament, perspectiva întregului parc este foarte frumoasă. Circuitul de
    biciclete de pe coronament are o lungime de 5,3 km. Se poate merge și pe jos.
    Avem și câteva puncte de belvedere, dintre care două foste debarcadere. Unul se
    află în curs de amenajare de către noi și e prevăzut cu locuri de odihnă și
    băncuțe din lemn. În interiorul parcului mai sunt alte trasee de bicicletă pe
    poteci. Acestea sunt, de fapt, foste străzi păstrate de când în zonă exista
    aici un cartier de case, înainte să fie demolat totul și să fie amenajat un
    lac.


    Pornim pe una
    dintre aceste poteci, numită Poteca Biodiversității Urbane. Nicoleta Marin,
    coordonatoare de proiecte la Asociația Parcul Natural Văcărești. Aceasta coboară digul dintr-un punct accesibil, dintr-un cartier
    rezidențial, și traversează o zonă de pădure tânără, alcătuită în principal din
    ulmi, sălcii, arțari, cenușeri, acestea fiind și specii exotice. Sunt specii
    oportuniste, întâlnite în mai multe zone urbane, însă, în Văcărești, alcătuiesc
    o mică pădure foarte frumoasă și umbroasă vara. Poteca traversează apoi o zonă
    de stufăriș, de lacuri, unde putem să ne oprim la un observator de păsări, un
    pavilion amplasat la nivelul solului. La vremea la care noi l-am instalat,
    oferea o perspectivă bună asupra lacurilor. Acum e folosit ca spațiu de odihnă,
    de relaxare, de socializare în mijlocul parcului și al liniștii. Trecând apoi
    pe lângă pâlcuri cu plopi, care sunt un spectacol toamna, ajungem într-o zonă
    de lacuri întinse. Le putem vedea foarte bine urcând într-un foișor
    ornitologic, care oferă o perspectivă largă asupra lacurilor, dar și asupra
    parcului.

    În perioada asta, pe lacuri se pot observa foarte bine rațe, lișițe,
    cormorani, lebede, uneori și becaține. Mergând pe foste străzi, împletirea
    dintre natural și antropic e prezentă la fiecare pas pe această potecă. Se mai
    pot vedea porțiuni din asfaltul fostelor străzi. Continuând, ajungem la punctul
    de informare, care este și sediul rangerilor parcului și care are pe pereții
    exteriori mai multe panouri informative despre păsările din parc, despre
    mamifere, vulpi, vidre. Sunt ilustrate foarte frumos, iar punctul de informare
    e o mare atracție pentru copii. Acesta are și el, în apropiere, un alt foișor
    ornitologic.


    Asociația Parcul
    Natural Văcărești crede că zona poate deveni obiectivul natural principal de
    atracție al capitalei României. Prin urmare, există mai multe proiecte pentru dezvoltarea zonei.
    Nicoleta Marin. Ne bucurăm foarte mult acum, fiindcă se
    vede perspectiva îndeplinirii acestui obiectiv. Primăria Municipiului București
    urmează să semneze un contract de administrare cu Agenția Națională pentru Arii
    Protejate pentru administrarea parcului în care noi suntem parteneri. Asta
    înseamnă că se vor relua toate demersurile pentru amenajarea parcului, pentru
    activitățile pentru care a și fost declarat parc natural: conservarea speciilor
    de faună și floră care sunt foarte valoroase și unele rare pentru București,
    educație și relaxare în natură. Vrem să demarăm amenajările cu Primăria
    Municipiului București și cu Ordinul Arhitecților din România. Dorim să
    organizăm un concurs internațional de soluții care să ia în considerare
    propunerile noastre. De exemplu, am vrea să avem pe dig alei de promenadă, piste
    de bicicletă. Coronamentul digului poate fi prevăzut cu o consolă care să aibă
    puncte de belvedere.

    Apoi, putem avea tot acolo un punct de informare pentru
    toate ariile protejate din România, un fel de ambasadă a ariilor protejate. Ne
    dorim spații educative, săli de clasă în aer liber, dar și o zonă de observare
    a cerului ne noapte. E spectaculos noaptea să vezi o pată de întuneric în
    mijlocul orașului. Mai vrem un spațiu demonstrativ de camping, în care copiii
    să învețe cum se montează un cort, cum se petrece noaptea la cort. Dorim ca
    toate acestea să fie integrate într-o soluție unitară de amenajare peisagistică. Parcul va
    fi amenajat în trei zone diferite.


    Turiștii străini,
    care vin din toate colțurile lumii sunt fascinați de suprafața mare din centrul
    orașului, de 183 de hectare, în care putem fugi de aglomerația urbană. Nicoleta
    Marin, coordonatoare de proiecte la Asociația Parcul Natural Văcărești. Toți sunt de părere că zona trebuie păstrată. Ei vin cu experiența din
    orașele lor, în care zonele naturale s-au pierdut, iar administrația a investit
    foarte mult pentru a recrea astfel de zone. Un exemplu ar fi London Wetland
    Center, care e mult mai mic, o suprafață de 40 de hectare. Britanicii au
    investit foarte mult pentru renaturare într-o zonă de rezervoare dezafectate de
    alimentare cu apă ale orașului. Aici s-au creat zone umede, de lacuri, unde
    s-au stabilit încet diferite specii de păsări. Pe de altă parte, noi avem
    Parcul Natural Văcărești fără să fi investit nimic pentru crearea lui. Din 1989
    până în 2012, am asistat la o creație a naturii, este un dar pe care natura ni
    l-a făcut.


    Accesând site-ul parcnaturalvacaresti.ro puteți urmări
    imagini transmise live din parc și veți afla detalii despre fiecare dintre
    potecile puse la dispoziția turiștilor.

  • Parcul natural Văcăreşti

    Parcul natural Văcăreşti

    Astăzi vă invităm să facem un popas într-o zonă cu particularităţi deltaice
    a Bucureştiului: Parcul natural Văcăreşti. O zonă cu o suprafață de 189 ha,
    cuprinsă între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și
    Splaiul Dâmboviței (între târgul auto de la Vitan și podul de la fostul
    Abator).


    În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost
    recucerită de natură. Locul, cunoscut atunci drept Groapa
    Văcărești, a fost alimentat de ape din subteran, care au permis creșterea
    unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, dintre care păsări precum stârci,
    egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru şi
    animale acvatice precum șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și
    bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. Astfel, la începutul
    anului 2015, reprezentanții Grupului de inițiativă pentru înființarea Parcului
    Natural Văcărești au fondat Asociația Parcul Natural Văcărești, care a preluat
    demersurile de înființare a Parcului Natural Văcărești.


    Nicoleta Marin, ranger la Parcul natural Văcăreşti, ne-a spus că sunt multe
    motive pentru a ne opri aici: E un spaţiu verde care oferă aer curat, oferă linişte, dimineaţa oferă
    adevărate concerte fabuloase ale păsărilor. Sunt aici aproape 150 de specii
    care fie cuibăresc, fie sunt în trecere, dar dimineaţa este o adevărată orchestră,
    e ceva ce nu se poate rata! Apoi e o potecă tematică, urmează să mai apară şi
    altele. Vizitatorii pot să afle despre speciile de flori, despre animale, avem
    vidre, vulpi, mai multe specii de amfibieni, reptile. Apoi sunt traseele de
    biciclete. Este traseul panoramic care urmăreşte coama digului, sunt
    aproximativ 6 km, de potecă de pe care se poate admira întrega panoramă. Sunt
    183 ha de spaţiu verde, cu un peisaj asemănător cu cel din deltă. Există o
    potecă de biciclete care străbate şi parcul. Sunt două puncte de observare a
    peisajului şi de observare a păsărilor, peapă, ele fiind amplasate aproape de
    două dintre lacurile din parc. Unul este la nivelul solului, iar altul este un
    foişor de observaţie ridicat la aproximativ 2 metri de sol.


    De câţiva ani, în Parcul natural Văcăreşti se desfăşoară mai multe
    evenimente, menite să-i familiarizeze pe vizitatori cu frumuseţea acestei zone
    sălbatice din oraş. Nicoleta Marin ne-a şi anunţat câteva: Avem
    un eveniment deschis pe 1 iunie, oamenii pot veni, iar rangerii le vor povesti
    despre parc, despre ce se poate face aici, intenţionăm să organizăm tururi de
    observare a păsărilor, tururi tematice pentru observarea insectelor, pentru a
    afla despre viaţa albinelor, evenimente care urmează să fie programate în
    următoarele două luni.


    Începând de anul trecut, în parc a
    fost amenajat primul traseu de cicloturism şi drumeţie. Traseul se adresează
    bicicletelor echipate pentru terenuri accidentate și este permis adulților și
    copiilor însoţiţi de părinți. Ruta este alcătuită din două părți: poteca
    belvedere și poteca printre bălți. Aceasta se desfășoară pe digul care
    împrejmuiește parcul, coborând în interior, pe potecile principale, traseul
    fiind parcurs în aproximativ 60 de minute.



    Cu speranţa că veţi da cursa invitaţiei noastre
    de a vă opri în Parcul natural Văcăreşti, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă
    destinaţie!

  • Parcul Natural Văcăreşti

    Parcul Natural Văcăreşti

    În mijlocul capitalei României,
    există o oază de verdeaţă care în prima parte a anului trecut a fost desemnată
    arie protejată. Astfel, Bucureştiul devenea în 2016, prima capitală din Europa
    care se putea lăuda cu un parc natural urban. 186 de hectare de vegetaţie şi
    sute de vieţuitoare sunt în prezent apărate prin lege într-o zonă amenajată cu
    fonduri europene. În Delta Văcăreşti, puteţi vedea vulpi, dihori, ţestoase de
    apă, şerpi, peşti şi multe păsări rare, aproape la fel ca în Delta Dunării.


    Format
    în doar 25 de ani, în care natura şi-a reintrat complet în drepturi, într-un
    spaţiu de dezvoltare urbană abandonat, Parcul Natural Văcăreşti are sute de
    specii de floră şi faună. Delta Văcăreşti nu are însă doar potenţial
    ştiinţific, ci şi educaţional, recreaţional şi turistic, după cum am aflat de
    la Dan Bărbulescu, membru fondator al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, care
    ne vorbeşte despre un proiect implementat recent. Proiectul pe care l-am
    iniţiat, Bicicleşti în Văcăreşti, face parte din obiectivele noastre de a
    dezvolta zona şi din punct de vedere recreativ. Este vorba despre o recreere
    sănătoasă. Este unul dintre pilonii Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti. Alături
    de obiectivele de conservare şi de protecţie a naturii, de sprijinire a
    cercetării ştiinţifice şi a educaţiei pentru natură, colegii mei mai au
    obiectivul de a oferi un spaţiu pentru recreere sănătoasă, cu impact zero
    asupra naturii. Turiştii vor putea face plimbări în natură, jogging şi se poate
    merge cu bicicleta. Toate aceste activităţi sănătoase se integrează foarte bine
    în economia parcului. Am inaugurat zece km de pistă de biciclete şi de alergare
    în Parcul Natural Văcăreşti.


    Este o pistă
    amenajată pe potecile principale ale parcului, spune Dan Bărbulescu, membru
    fondator al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, care le recomandă turiştilor
    să ia în considerare faptul că bicicletele de oraş nu sunt potrivite pentru
    acest traseu. Potecile sunt din pământ, sunt denivelate.
    Mai sunt şi praguri, de aceea, e nevoie de o bicicletă echipată corespunzător.
    Nu am construit nimic. Pista e amenajată pe potecile deja existente. Am pus
    panouri de informare şi indicatoare, deci turiştii nu se pot rătăci. Poteca nu
    e periculoasă şi sunt zone în care e permisă interacţiunea cu natura.
    Bicicliştii se pot opri, pot observa păsările şi se pot bucura de peisajul
    natural, minunat, din Parcul Natural Văcăreşti. Orice biciclist cu o bicicletă
    cu un profil mai solid poate intra în parc. Este o activitate permisă de
    regulamentul parcului, pe care noi o încurajăm foarte mult. De asemenea, se pot
    face plimbări pe digul care împrejmuieşte parcul. Această activitate durează
    până într-o oră şi jumătate.



    Programul Bicicleşti în Văcăreşti va continua prin
    organizarea unui concurs de mountain bike – Bucharest MTB Race, în Parcul
    Natural din mijlocul capitalei, în data de 4 noiembrie 2017.

  • Cultour sau cum să te împrieteneşti cu Bucureştiul

    Cultour sau cum să te împrieteneşti cu Bucureştiul

    I-am cunoscut la standul pe care şi-l organizaseră la Festivalul
    Femei pe Mătăsari. Mi-a plăcut energia lor, precum şi ideea de a organiza un
    concurs de căutat comori prin oraş, în care grupuri de copii se prindeau cu
    bucurie. Astfel încât mi-am propus să aflu mai multe despre asociaţia Cultour
    şi despre cum şi-au propus ei să-I înveţe pe oameni să-şi iubească oraşul. Şi
    pe ploaie şi pe vânt dar şi pe vreme bună, membrii asociaţiei organizează
    tururi gratuite de prezentare a Bucureştiului, observând setea oamenilor de a
    afla secretele oraşului. Îi însoţim şi noi pentru a afla mai multe.


    Un prim popas, în istoricul asociaţiei. Ghid: Livia Morega, preşedintele
    Asociaţiei Cultour: Asociaţia Cultour şi-a
    început activitatea acum 4-5 ani, în vară, pe 20 iulie. Se bazează pe un
    concept european, acela de a oferi tururi gratuite turiştilor care vin în oraş
    şi vor să-l cunoască, într-un fel interactiv, altfel decât tururile clasice. Iniţial
    a fost un proiect destinat doar turiştilor din străinătate. După aceea am
    observat că în Bucureşti, de fapt, oamenii care locuiesc în Bucureşti nu prea
    iubesc oraşul şi asta în principal pentru că nu-l cunosc. Şi atunci am început
    să facem de doi ani şi tururi gratuite, cu diverse tematici, cu diverse
    subiecte de conversaţie şi de polemică uneori, pentru locuitorii din Bucureşti.
    Şi am observat că oamenii chiar simt nevoia să cunoască mai multe despre
    Bucureşti şi vin cu drag şi aşa am avut curaj să continuăm, de atunci până
    acum, aproape în fiecare lună, dacă nu chiar de 2-3 ori pe lună, în fiecare
    weekend facem şi tururi pentru bucureşteni. Tururile pentru turiştii străini au
    loc de două ori pe zi, în fiecare zi, indiferent de vreme.



    Cu ce tip de tururi de oraş îşi tentează
    beneficiarii, ne-a spus tot Livia Morega: Anul acesta am început din martie un
    tur care s-a numit Turul fântânilor şi al statuilor ascunse din Bucureşti. În
    principal am mers ca traseu tot pe zonele cunoscute, Centrul vechi, Calea
    Victoriei, dar am îndrăznit să intrăm în curţi interioare, pe după clădirile
    cunoscute, să vedem ce secrete se ascund acolo: fântâni, statui, ale cui sunt
    şi de ce sunt acolo, ce poveşti secrete au. Apoi la Femei pe Mătăsari a fost
    o provocare urbană mai inedită, pentru că am trimis turiştii noştri să
    descopere lucruri singuri: le-am dat indicii, le-am dat o hartă şi i-am pus să
    umble prin zona Mătăsari, să descopere singuri detalii de arhitectură, poveşti
    ale localnicilor şamd.



    Şi câte şi mai câte se pot afla de la un oraş cu o
    istorie aşa de fremătată ca Bucureştiul. Iar acolo unde mâna omului a încetat
    să mai lucreze, natura a lucrat pentru bucureşteni, ne-a spus interlocutoarea
    noastră, povestindu-ne despre cel mai recent tur: Am fost în Parcul
    natural Văcăreşti şi am avut cea mai mare surpriză de până acum, au participat
    vreo 300 de oameni, care au vrut să vină cu noi şi să afle povestea zonei
    Văcăreşti, ce a fost acolo, a fost mănăstire, a fost închisoare la un moment
    dat, au fost sere şi acum, fiind uitat de vreo 20 de ani, s-a dezvoltat acel
    parc natural.



    Şi pentru că cererea există, oferta trebuie
    menţinută cât mai atractivă. Livia
    Morega: Anul acesta o să continuăm cu
    tururi în luna iulie, o să vorbim un pic despre artă urbană, despre grafitti,
    despre iniţiative inedite din Bucureşti, care încearcă să educe bucureştenii şi
    să le transmită ideea că avem nevoie de un oraş frumos, sustenabil. În august
    comemorăm alături de comunitatea armeană 101 ani de la genocidul armean: ei o
    să organizeze o bătaie cu apă şi noi o să organizăm un tur în cartierul
    armenesc, vorbim despre istoria armenilor şi despre cartierul armenesc, ce fel
    de meserii erau acolo, ce fel de afacerişti, ce fel de lucruri bune se vindeau,
    cafea, ciocolată. Spre sfârşitul anului o să continuăm cu un tur în zona
    Uranus, să ne amintim cartierul înainte de marile demolări din perioada
    comunistă.



    Livia Morega ne-a spus că străinii se bucură de
    tururile de oraş care se încheie într-o notă optimistă, cei de la Cultour având
    grijă să transmită ideea că generaţia tânără vrea un oraş frumos şi este gata
    să pună umărul pentru a-l face aşa. Ce obiective le sunt arătate şi care sunt
    poveştile din spatele lor? Pentru străini turul se concentrează,
    evident, pe Centrul Vechi. Începem de la Piaţa Unirii, fiind cel mai mare
    proiect de infrastructură care şi-a lăsat amprenta pe Bucureşti şi pe
    bucureşteni, de altfel, şi apoi îi plimbăm prin Centrul Vechi, vorbim despre
    oraş de la 1400 până în prezent, cu obiectivele de rigoare, Hanul lui Manuc,
    Curtea Veche, biserica Sf. Anton, Stavropoleos. Bucureştiul în perioada
    franţuzească, atunci când era cunoscut ca Micul Paris, despre asta vorbim pe
    Calea Victoriei. Trecem şi prin Pasajul Villacrosse, fiind un loc inedit din
    oraş şi terminăm la Piaţa Universităţii. Acolo vorbim mai în detaliu despre
    comunism, dspre Revoluţie, dar încercăm şi să trecem peste subiectele negative
    şi să povestim cum sunt lucrurile acum.



    Interlocutoarea noastră mi-a mărturisit că de
    fiecare dată când se plimbă prin oraş observă că oraşul e din ce în ce mai
    prietenos şi mai luminos, observă bicicliştii de pe stradă şi atunci simte că
    are motive de optimism. Optimism pe care ni l-a insuflat şi nouă. Aşa că nu vă
    vom mai spune decât că Asociaţia Cultour organizează tururi gratuite şi în
    Braşov, că pentru a afla detalii despre tururile organizate în cele două oraşe
    puteţi căuta online pe: www.bucharest walkabout free tours, şi pe braşov
    walkabout free tours
    şi aşa vă veţi putea împrietenii mai bine cu două oraşe
    frumoase din România.