Radio România Internațional

Tag: parcurs european

  • Blocaj politic la Chişinău

    Blocaj politic la Chişinău

    Creată pe o parte a teritoriilor româneşti
    răsăritene anexate de Uniunea Sovietică, în 1940, în urma unui ultimatum,
    Republica Moldova a ocupat întotdeauna un loc special pe agenda Bucureştiului.
    Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova,
    Chişinăul şi-a proclamat independenţa, România a fost prima ţară din lume care,
    în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Apoi, vreme de
    aproape trei decenii a fost, politic, diplomatic, financiar, cel mai energic şi
    consecvent susţinător al suveranităţii şi integrităţii acestuia, precum şi al
    aspiraţiilor sale de integrarea europeană. E, prin urmare, normală şi legitimă
    preocuparea produsă în România de blocajul politic fără precedent de la
    Chişinău, unde două guverne paralele îşi contestă reciproc legitimitatea şi se
    acuză de lovitură de stat.


    Parlamentul de la Bucureşti va lua în discuţie
    săptămâna viitoare evoluţiile de acolo. După ce s-a consultat cu preşedintele
    Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că a fost creată o comisie
    din care fac parte toţi factorii de decizie, inclusiv Administraţia
    Prezidenţială, ceea ce va permite prezentarea unei poziţii comune asupra situaţiei
    din statul vecin. Între timp, autorităţile de la Bucureşti fac apel la calm în
    asigurarea unei tranziţii paşnice pentru ieşirea din criză. România consideră
    că într-un stat democratic voinţa cetăţenilor, exprimată prin vot şi reflectată
    în configuraţia politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces
    politic legitim.


    România vrea să continue parteneriatul strategic pentru
    integrarea europeană a Republicii Moldova, care este baza esenţială a relaţiei
    bilaterale, şi speră că autorităţile de la Chişinău vor aplica strict acest
    parteneriat şi vor continua ferm şi consecvent parcursul european, prin
    aplicarea acordurilor de asociere şi de liber-schimb cu Uniunea şi a reformelor
    necesare pentru apropierea de Europa.     De asemenea, Bucureştiul consideră foarte
    important angajamentul clar al Republicii Moldova pentru proiectele de cooperare
    derulate cu România.


    Ministerul de Externe de la Bucureşti ia în calcul şi
    posibile manifestaţii de protest în Republica Moldova şi le recomandă românilor
    care călătoresc acolo, mai ales la Chişinău, să evite mulţimile şi să se
    informeze din timp unde au loc demonstraţii, pentru a le putea evita.


    Între
    timp, noua majoritatea parlamentară de la Chişinău, formată din socialişti filoruşi
    şi dreapta pro-europeană şi care a instalat cabinetul Maiei Sandu, a adoptat o
    serie de acte legislative din aşa-numitul pachet de dezoligarhizare a
    ţării,     care-l vizează pe omul forte al regimului, Vladimir Plahotniuc. La
    rândul său, guvernul în exerciţiu, controlat de Plahotniuc şi condus, nominal,
    de Pavel Filip, a organizat o şedinţă a comisiei pentru situaţii excepţionale.
    Iar cetăţenii republicii, citaţi de presă, fac haz de necaz şi declară,
    textual, avem două guverne, în caz că unul se strică.

  • România va rămâne un avocat al Republicii Moldova pe plan internațional

    România va rămâne un avocat al Republicii Moldova pe plan internațional

    România va rămâne un avocat al Republicii Moldova pe plan internațional, a declarat, vineri, la Chișinău, premierul Mihai Tudose. El a afirmat după întrevederea cu omologul său de la Chișinău, Pavel Filip, că România va susține autoritățile moldovene pentru a urma parcursul european al acestei țări, însă a subliniat nevoia de continuitate a puterii din Republica Moldova. Într-un interviu pentru Vasile State, de la Radio Chişinău, demnitarul de la Bucureşti sintetiza vizita:




    Premierii din România şi Republica Moldova au convenit ca o ședință comună de Guvern să aibă loc, la toamnă, la Chișinău. Până atunci vor avea loc întâlniri lunare la nivel de miniștri pentru a impulsiona proiectele comune, a spus Mihai Tudose. Are detalii Cornel Ciobanu, de la Radio Chişinău:





    Întrebat cu privire la găsirea unei soluții pentru cetățenii moldoveni care au cetățenie română și care au dobândit această cetățenie în perioada în care erau minori, iar acum nu-și mai pot facepașapoartele românești, premierul român a precizat că pe agenda Executivuluise regăsește și acest aspect. Miniștrii de Interne din România și Moldova vor avea o întâlnire de lucru pe mai multe teme, începând cu punctele de trecere a frontierei și continuân cu problema cetăţeniei, a arătat Tudose.



    Tot vineri, Guvernul României a donat autorităților din Republica Moldova 96 de microbuze destinate transportului elevilor, în baza unui Memorandum semnat pe 22 martie privind acordarea de asistență în domeniul educației. Premierul Mihai Tudose a participat la ceremonia de înmânare simbolică a cheilor microbuzelor școlare. Este a doua tranșă de microbuze școlare donate R. Moldova, după ce anul trecut autoritățile de la Chișinău au beneficiat de alte 100 de mijloace de transport. Microbuzele sunt complet echipate și pregătite pentru introducerea lor în exploatare, partea română suportând cheltuielile aferente livrării acestora în Chișinău. Relatează Natalia Zaharescu, de la Radio Chişinău:




    “Oferim și declarăm public în continuare sprijinul pentru Moldova atât pe plan politic, în relația cu partenerii occidentali, și pe plan strategic în ceea ce privește asigurarea cu energie a Republicii Moldova, siguranța energetică fiind una dintre elementele de bază ale oricărei țări, dar eforturile noastre comune, ale celor două guverne, sunt îndreptate către îmbunătățirea nivelului de trai, începând de la grădinițe, ajungând la școli, la transporturi și accesul la educație care este foarte important, culminând cu acele burse acordate de Guvernul României studenților din Republica Moldova”, a afirmat Tudose.





    La rândul său, premierul Pavel Filip a apreciat sprijinul oferit de Guvernul României, subliniind că toți “cetățenii Republicii Moldova prețuiesc foarte mult această atitudine și gesturile pe care le face România în sprijinul Republicii Moldova”.



    “România a știut să fie alături de Republica Moldova și să contribuie direct la dezvoltarea ei și mai ales în cele mai dificile clipe. Nu o singură dată am spus că, atunci când Republica Moldova s-a simțit mai greu, primii care au întins o mână de ajutor au fost frații noștri de la București”, a afirmat prim ministrul Pavel Filip, care a subliniat că “dincolo de culoarea politică a guvernelor care sunt la București, atitudinea față de Republica Moldova nu s-a schimbat niciodată”.



    Premierul României, Mihai Tudose, a avut, vineri după-amiază, o întrevedere cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. Șeful Executivului, însoțit de mai mulți membri ai Guvernului de la București, și președintele Legislativului de la Chișinău au discutat, timp de aproape o oră, în spatele ușilor închise. Ulterior, primul-ministru României a mers în plenul Parlamentului moldovean pentru a-i saluta pe deputați. Întâlnirile de la Parlament au constituit ultima etapă din vizita întreprinsă, vineri, de Mihai Tudose la Chișinău.

  • Bucureşti – Chişinău, o relaţie pentru Europa

    Bucureşti – Chişinău, o relaţie pentru Europa

    România
    sprijină în continuare Republica Moldova în procesul de reformă a statului şi pe drumul său către
    UE, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis într-o
    conferinţă de
    presă comună cu omologul său de la Chişinău, Nicolae Timofti. Seful
    statului român a subliniat că vizita acestuia la Bucureşti vine într-un context
    dificil pentru Rep Moldova vecină: un guvern nou, care se găseşte în faţa
    multor provocări, final de mandat al preşedintelui. Iohannis a mai spus că Republica Moldova
    poate miza pe ajutorul Bucureştiului inclusiv, la nivel financiar. El a
    precizat că până la acordarea primei tranşe din împrumutul rambursabil de 150 de
    milioane de euro oferit de România Bucureştiul va oferi un ajutor umanitar
    cetăţenilor moldoveni.

    Klaus Iohannis: Republica Moldova are
    un nou guvern şi aşteptăm primii paşi foarte concreţi pe calea reformei, după
    care vom putea să purcedem la acordarea primei tranşe. Nu ştim dacă acest
    proces durează o lună sau două sau trei sau şase şi atunci am decis să acordăm
    Moldovei un ajutor umanitar pentru a veni în sprijinul oamenilor de acolo.

    Iohannis a precizat că unele dintre condiţii sunt deja puse în practică şi că
    omologul său moldovean l-a asigurat că Parlamentul de la Chişinău este pregătit
    să sprijine noul Guvern, pentru a le îndeplini pe celelalte. România a
    condiţionat deblocarea împrumutului promis Moldovei de adoptarea rapida a unor
    masuri de reformă în domeniul justiţiei, al sectorului bancar, de stabilirea unei foi de parcurs
    pentru obtinerea cât mai rapidă a unui acord cu FMI.

    In
    ultima perioadă Rep.Moldova a fost măcinată de proteste şi instabilitate
    politică, ca urmare a dispariţiei unui miliard de dolari din trei bănci din
    ţară, ceea ce a dus la suspendarea sprijinului financiar internaţional. Nicolae
    Timofti consideră că pentru ţara sa singura cale de dezvoltare este integrarea
    europeană şi că este foarte important ca în Republica Moldova să fie investit
    capitalul unui partener serios ca România. În opinia sa, sprijinul constant şi
    valoros pe care Bucureştiul îl acordă Chişinăului în multe domenii este de
    necontestat.

    Nicolae Timofti: Îmi doresc ca România să
    participe în continuare aşa cum am stabilit şi înainte la dezvoltarea noastră
    energetică, care ne-ar permite să ieşim din zona vulnerabilităţilor.
    Sunt riscuri politice, geopolitice şi economice pe care le-am abordat în
    discuţia noastră, iar evitarea lor ar plasa Republica Moldova într-un spaţiu
    european de stabilitate.

    Potrivit lui Timofti, criza economică şi
    politică prin care trece Republica Moldova nu a afectat relaţiile de cooperare
    cu România ci dimpotrivă, greutăţile au apropiat şi mai mult cele două
    state vecine.

  • Criză politică la Chişinău

    Criză politică la Chişinău

    Epilog
    deja previzibil de câteva zile, moţiunea de cenzură depusă de opoziţia de
    stânga, pro-rusă, în Parlamentul de la Chişinău s-a soldat cu căderea
    guvernului tripartit, declarat pro-european. 65 de deputaţi, dintr-un total de
    101, au votat pentru demiterea Cabinetului format de partidele
    Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal şi condus de proapătul lider al celui
    dintâi, Valeriu Streleţ. Iniţiatorii, socialiştii şi comuniştii, dispun de
    numai 44 de mandate, dar alături de ei au votat şi democraţii, deşi sunt parte a arcului guvernamental.

    Acuzat
    de incompetenţă şi corupţie, premierul a parat susţinând că, prin iniţierea
    moţiunii, stânga încearcă să destabilizeze republica şi să o deturneze de pe
    traseul integrării europene. Dar nu şi-a convins nici măcar partenerii de
    coaliţie. Astfel iese din scenă la Chişinău al treilea Guvern în mai puţin de
    un an. La rându-le mînate din interior, cariate de corupţie şi virulent
    contestate de opoziţie, mass-media şi societatea civilă, cabinetele conduse de
    Iurie Leancă şi Chiril Gaburici i-au lăsat lui Streleţ, învestit pe 30 iulie,
    un stat în pragul imploziei.

    După ce, anul trecut, era cotată drept premiantul
    Parteneriatului Estic şi semnase acorduri de asociere şi liber-schimb cu
    Uniunea Euroipeană, a cărei membră spera să devină în 2020, Republica Moldova
    nu mai primeşte acum asistenţă financiară din partea Bruxellesului şi nu mai e
    legată prin vreun acord de FMI.

    Pentru partenerii externi, picătura care a
    umplut paharul a fost dispariţia din sistemul bancar al republicii a unui
    miliard de dolari. Acuzat de implicare directă în această afacere halucinantă
    şi încă neclarificată, fostul premier liberal-democrat Vlad Filat a fost
    arestat. Odată cu el, întreaga clasă politică pare iremediabil compromisă.

    În
    România, care tocmai acordase statului vecin un împrumut de 150 de milioane de
    euro, lunga criză politică din Republica Moldova e recepţionată cu consternare
    şi amărăciune.

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, imediat după demiterea
    guvernului, că parcursul european al Republicii Moldova trebuie să continue şi
    că România va acorda întregul său sprijin pentru acest obiectiv. Ministerul de
    Externe de la Bucureşti menţionează, la rândul său, că stabilitatea politică în
    Republica Moldova este esenţială, în contextul complex din estul Europei.

    Conform Constituţiei, după demitere, Guvernul Streleţ îndeplineşte doar funcţii
    de administrare a treburilor curente, iar termenul limită de formare a unui nou
    Executiv este de trei luni. Dacă în acest interval nu este votat alt Cabinet,
    preşedintele Nicolae Timofti poate dizolva parlamentul şi convoca alegeri
    parlamentare anticipate. Coaliţia dezbinată a anunţat, deja, că e gata să
    negocieze formarea unui nou guvern. Dar niciun analist de la Chişinău nu acordă
    prea multe şanse unei astfel de formule, după ce coeziunea şi încrederea
    reciprocă dintre partidele implicate s-au făcut ţăndări.

  • România reconfirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova

    România reconfirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova

    Susţinător
    ferm al procesului de integrare a Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar
    românofonă) în Uniunea Europeană, Bucureştiul dă asigurări Chişinăului că poate
    conta oricând pe sprijinul său.

    Cred cu tărie că Republica Moldova îşi poate
    împlini destinul doar în Uniunea Europeană. Vom fi alături de cetăţenii
    Republicii Moldova oricât de mult efort va trebui să depunem şi oricât va
    dura, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la Suceava, în nordul-estul
    României, unde omologului său moldovean, Nicolae Timofti, i-a fost acordat,
    marţi, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ştefan cel Mare.

    Klaus
    Iohannis: România susţine, în continuare, ferm, parcursul european
    al Republicii Moldova şi acordă un sprijin continuu în acest complex proces de
    integrare. Am satisfacţia că am putut discuta împreună cu preşedintele Nicolae
    Timofti câteva teme prioritare pentru relaţia noastră bilaterală şi pentru
    Republica Moldova.

    Şeful statului român a salutat, de asemenea, opţiunea
    proeuropeană exprimată de cetăţenii moldoveni la recentele alegeri locale: Este un mandat reînnoit, acordat de cetăţeni pentru transformarea
    în spirit european a Republicii Moldova. Sperăm că la Chişinău se va forma, cât
    mai curând, o nouă coaliţie solidă, stabilă, capabilă să consolideze parcursul
    european al Republicii Moldova şi să continue în ritm accelerat procesele de
    reformă. În actualul context intern şi regional, întârzierile sau ezitările nu
    sunt benefice. În opinia noastră, acestea nu sunt doar aşteptări ale României
    sau ale celorlalţi parteneri europeni, ci, în primul rând, sunt aşteptări ale
    cetăţenilor Republicii Moldova.

    La rândul său, preşedintele Nicolae
    Timofti a apreciat că dialogul politic cu România este în continuare consistent
    şi constructiv şi a subliniat că discuţiile cu omologul său român au vizat atât
    problemele de securitate regională, cât şi numeroasele proiecte comune, aflate
    în diferite faze de aplicare: Avem în prezent un bilanţ pozitiv al
    cooperării bilaterale, în prim-plan fiind procesul de integrare europeană şi
    proiectele energetice, educaţionale şi sociale. Aceste proiecte vor contribui
    la aprofundarea reformelor democratice în Republica Moldova: consolidarea
    statului de drept şi a unei justiţii independente, combaterea corupţiei,
    modernizarea instituţiilor statului şi edificarea unui mediu economic echitabil
    şi competitiv.

    Urmează ca, prin eforturi comune, aria de cooperare să fie
    extinsă, în special în dezvoltarea proiectelor de infrastructură care ar
    asigura conectarea deplină a Republicii Moldova la piaţa energetică europeană.