Radio România Internațional

Tag: parjoale

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României
    se remarcă prin preparate
    specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
    ca în cazul vinurilor. În Moldova, unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
    preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
    cultivate cu viţă de
    vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
    Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
    al României,
    Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
    podgoriile de la Cotnari, Iaşi.


    Tochitura o întâlnim în
    toate regiunile României, însă există diferente în ceea ce priveşte ingredientele.
    De exemplu, în Moldova, nu regăsim bulionul sau sucul de roşii printre ingredientele
    folosite, iar în Transilvania, acolo unde este o adevărată cultură gastronomică
    în ceea ce priveşte preparatele afumate din porc, în compoziţia tochiturii
    intră şi bucăţi de cârnat afumat. În general,
    este folosită carnea de porc (pulpă şi fleică) şi organe de porc (ficat,
    splină, inimă), dar acestea pot fi înlocuite, fie şi parţial, cu carne de pui. Pentru
    prepararea tochiturii avem nevoie de jumătate de kg de pulpă de porc sau
    fleică, dar fără prea multă grăsime şi de un kg de organe de porc (ficat,
    splină, inimă). Ne mai trebuie una, două cepe de mărime potrivită, o căpăţână
    de usturoi, un pahar cu vin roşu, ulei, sare, piper şi cimbru. Curăţăm ceapa şi
    o tăiem mărunt, la fel ca şi usturoiul. Carnea trebuie spălată şi tăiată în
    cuburi mici. Turnăm apoi puţin ulei într-un vas de tuci şi îl punem pe foc. În
    loc de ulei, mai este folosită şi untura.
    După ce s-a încins, adăugăm ceapa. În momentul în care primele bucăţele
    de ceapă au început să se rumenească, este adăugată carnea şi, din când în
    când, amestecăm compoziţia din vas. Adăugăm apă sau vin şi lăsăm să fiarbă
    înăbuşit, sub un capac. Spre final, adăugăm usturoi, tocat mărunt şi celelalte
    condimente. Tochitura este servită fierbinte, cu mămăligă, deasupra căreia se pune
    un ou ochi, deasupra căruia se presară brânză rasă.


    După ce trecem de felul principal, care ar putea fi şi pârjoalele moldoveneşti, un fel de chiftele alungite, din carne
    tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat într-o foaie cu ajutorul
    sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste
    pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
    colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
    ridică poalele sau, dacă vreţi, şi le prinde la brâu.

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României
    se remarcă prin preparate
    specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
    ca în cazul vinurilor. În Moldova, unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
    preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
    cultivate cu viţă de
    vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
    Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
    al României,
    Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
    podgoriile de la Cotnari, Iaşi.


    Tochitura o întâlnim în
    toate regiunile României, însă există diferente în ceea ce priveşte ingredientele.
    De exemplu, în Moldova, nu regăsim bulionul sau sucul de roşii printre ingredientele
    folosite, iar în Transilvania, acolo unde este o adevărată cultură gastronomică
    în ceea ce priveşte preparatele afumate din porc, în compoziţia tochiturii
    intră şi bucăţi de cârnat afumat. În general,
    este folosită carnea de porc (pulpă şi fleică) şi organe de porc (ficat,
    splină, inimă), dar acestea pot fi înlocuite, fie şi parţial, cu carne de pui. Pentru
    prepararea tochiturii avem nevoie de jumătate de kg de pulpă de porc sau
    fleică, dar fără prea multă grăsime şi de un kg de organe de porc (ficat,
    splină, inimă). Ne mai trebuie una, două cepe de mărime potrivită, o căpăţână
    de usturoi, un pahar cu vin roşu, ulei, sare, piper şi cimbru. Curăţăm ceapa şi
    o tăiem mărunt, la fel ca şi usturoiul. Carnea trebuie spălată şi tăiată în
    cuburi mici. Turnăm apoi puţin ulei într-un vas de tuci şi îl punem pe foc. În
    loc de ulei, mai este folosită şi untura.
    După ce s-a încins, adăugăm ceapa. În momentul în care primele bucăţele
    de ceapă au început să se rumenească, este adăugată carnea şi, din când în
    când, amestecăm compoziţia din vas. Adăugăm apă sau vin şi lăsăm să fiarbă
    înăbuşit, sub un capac. Spre final, adăugăm usturoi, tocat mărunt şi celelalte
    condimente. Tochitura este servită fierbinte, cu mămăligă, deasupra căreia se pune
    un ou ochi, deasupra căruia se presară brânză rasă.


    După ce trecem de felul principal, care ar putea fi şi pârjoalele moldoveneşti, un fel de chiftele alungite, din carne
    tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat într-o foaie cu ajutorul
    sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste
    pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
    colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
    ridică poalele sau, dacă vreţi, şi le prinde la brâu.

  • Chiftele, pârjoale şi hamburgeri

    Chiftele, pârjoale şi hamburgeri

    În urmă cu câteva zile, mai precis sâmbătă,
    28 mai, americanii au marcat Ziua
    Naţională a Burgerului. A devenit popular şi în România, unde, fie că i se spune
    burger, hamburger sau cheeseburger, a devenit vedeta restaurantelor de tip
    fast-food, fiind consumat, de obicei, cu cartofi prăjiţi. Deşi este considerat
    un preparat specific bucătăriei americane, se pare că îşi are originile în
    Europa, mai exact în oraşul german Hamburg, de unde şi numele de hamburger. Pe
    măsura creşterii imigraţiei germane, în Statele Unite au apărut în a doua
    jumătate a secolului al 19-lea restaurante care ofereau o friptură de vită în
    stilul Hamburg. Pe lângă hamburger, România a adoptat din Serbia un preparat numit
    pleşcaviţa, care se bucură de asemenea, de popularitate, fiind preparat însă şi
    cu carne de porc.


    Chiar dacă sunt serios concurate de hamburger,
    chiftelele sunt în continuare în topul preferinţelor românilor. Sunt preparate
    din carne tocată sau din legume, cu formă rotundă, aplatizată sau alungită şi
    sunt prăjite în ulei, în tigaie sau ceaun. Dacă sunt rotunde sunt numite
    chiftele, dacă mai sunt şi mici ca dimensiune atunci sunt alintate
    spunându-li-se chifteluţe, iar dacă sunt aplatizate şi alungite, atunci sunt
    numite pârjoale. Denumirea provine din limba turcă, köfte, însă, spre deosebire de
    Turcia unde conţin carne de miel, oaie sau vită, în spaţiul românesc chiftelele
    au în compoziţie carne de porc sau chiar de peşte, în special în zona dunăreană
    şi a Deltei Dunării.


    Un preparat specific
    Moldovei îl reprezintă pârjoalele. Avem nevoie de un kg de carne tocată, fie de
    porc, fie de vită, fie amestec, de 2…3 felii de pâine, de două cepe de mărime
    potrivită, de 4 ouă, de mărar, sare,
    piper. Carnea tocată trebuie amestecată cu feliile de pâine, anterior înmuiate
    în apă şi apoi stoarse. Se adaugă ceapa tocată, mărarul, de asemenea, tocat,
    puţin piper măcinat şi sare după gust, după care se amestecă. În compoziţie
    sunt adăugate două ouă care au rolul de a lega acest amestec. Amestecul se
    porţionează apoi în aşa-numitele pârjoale, care au mărimea unui şniţel. Aceste
    pârjoale cu adevărat moldoveneşti se dau prin făină, prin ouă bătute ca pentru
    omletă şi apoi prin pesmet, după care se prăjesc pe ambele părţi. Pârjoalele pot
    fi servite împreună cu o garnitură precum iahnia de fasole sau piure de
    cartofi.


    Chifteluţele din carne de porc sunt uşor de
    preparat. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de câteva felii de pâine, de
    un ou, de o căpăţână de usturoi, de o legătură de pătrunjel şi una de mărar, de
    făină, ulei, piper şi sare. Feliile de pâine se înmoaie în apă şi apoi sunt
    stoarse, după care le trecem prin maşina de tocat împreună cu carnea. Curăţăm
    şi pisăm usturoiul, după care îl amestecăm cu carnea tocată, cu pâinea, cu un
    ou crud şi cu verdeaţa, tocată mărunt. Condimentăm cu piper şi adăugăm sare
    după gust. După omogenizarea compoziţiei, cu mâna udă modelăm chifteluţe
    rotunde pe care le rostogolim prin făină şi apoi le prăjim în ulei, la foc
    iute. Pot fi servite ca aperitiv, pe un platou cu gustări calde sau reci.
    Atunci când sunt pregătite cu sos, pot fi servite ca fel principal împreună cu
    piure de cartofi.

  • Chiftele, pârjoale şi hamburgeri

    Chiftele, pârjoale şi hamburgeri

    În urmă cu câteva zile, mai precis sâmbătă,
    28 mai, americanii au marcat Ziua
    Naţională a Burgerului. A devenit popular şi în România, unde, fie că i se spune
    burger, hamburger sau cheeseburger, a devenit vedeta restaurantelor de tip
    fast-food, fiind consumat, de obicei, cu cartofi prăjiţi. Deşi este considerat
    un preparat specific bucătăriei americane, se pare că îşi are originile în
    Europa, mai exact în oraşul german Hamburg, de unde şi numele de hamburger. Pe
    măsura creşterii imigraţiei germane, în Statele Unite au apărut în a doua
    jumătate a secolului al 19-lea restaurante care ofereau o friptură de vită în
    stilul Hamburg. Pe lângă hamburger, România a adoptat din Serbia un preparat numit
    pleşcaviţa, care se bucură de asemenea, de popularitate, fiind preparat însă şi
    cu carne de porc.


    Chiar dacă sunt serios concurate de hamburger,
    chiftelele sunt în continuare în topul preferinţelor românilor. Sunt preparate
    din carne tocată sau din legume, cu formă rotundă, aplatizată sau alungită şi
    sunt prăjite în ulei, în tigaie sau ceaun. Dacă sunt rotunde sunt numite
    chiftele, dacă mai sunt şi mici ca dimensiune atunci sunt alintate
    spunându-li-se chifteluţe, iar dacă sunt aplatizate şi alungite, atunci sunt
    numite pârjoale. Denumirea provine din limba turcă, köfte, însă, spre deosebire de
    Turcia unde conţin carne de miel, oaie sau vită, în spaţiul românesc chiftelele
    au în compoziţie carne de porc sau chiar de peşte, în special în zona dunăreană
    şi a Deltei Dunării.


    Un preparat specific
    Moldovei îl reprezintă pârjoalele. Avem nevoie de un kg de carne tocată, fie de
    porc, fie de vită, fie amestec, de 2…3 felii de pâine, de două cepe de mărime
    potrivită, de 4 ouă, de mărar, sare,
    piper. Carnea tocată trebuie amestecată cu feliile de pâine, anterior înmuiate
    în apă şi apoi stoarse. Se adaugă ceapa tocată, mărarul, de asemenea, tocat,
    puţin piper măcinat şi sare după gust, după care se amestecă. În compoziţie
    sunt adăugate două ouă care au rolul de a lega acest amestec. Amestecul se
    porţionează apoi în aşa-numitele pârjoale, care au mărimea unui şniţel. Aceste
    pârjoale cu adevărat moldoveneşti se dau prin făină, prin ouă bătute ca pentru
    omletă şi apoi prin pesmet, după care se prăjesc pe ambele părţi. Pârjoalele pot
    fi servite împreună cu o garnitură precum iahnia de fasole sau piure de
    cartofi.


    Chifteluţele din carne de porc sunt uşor de
    preparat. Avem nevoie de un kg de carne de porc, de câteva felii de pâine, de
    un ou, de o căpăţână de usturoi, de o legătură de pătrunjel şi una de mărar, de
    făină, ulei, piper şi sare. Feliile de pâine se înmoaie în apă şi apoi sunt
    stoarse, după care le trecem prin maşina de tocat împreună cu carnea. Curăţăm
    şi pisăm usturoiul, după care îl amestecăm cu carnea tocată, cu pâinea, cu un
    ou crud şi cu verdeaţa, tocată mărunt. Condimentăm cu piper şi adăugăm sare
    după gust. După omogenizarea compoziţiei, cu mâna udă modelăm chifteluţe
    rotunde pe care le rostogolim prin făină şi apoi le prăjim în ulei, la foc
    iute. Pot fi servite ca aperitiv, pe un platou cu gustări calde sau reci.
    Atunci când sunt pregătite cu sos, pot fi servite ca fel principal împreună cu
    piure de cartofi.

  • Rezepte aus der Moldau: Eintopf, Krautwickel, Käsekuchen, Fleischklößchen

    Rezepte aus der Moldau: Eintopf, Krautwickel, Käsekuchen, Fleischklößchen

    Heute stellen wir Ihnen ein paar Gerichte aus der ostrumänischen Region Moldau vor. Wir beginnen mit dem berühmten moldauischen Eintopf (tochitură moldovenească). Ganz beliebt in diesem Teil des Landes sind auch die moldauischen Krautwickel. Krautwickel mit Hackfleisch und Reis sowie die gefüllten Weinblätter sind eigentlich im ganzen Land und in diesem Teil Europas ganz beliebt. Ein Gericht, das sich 100% mit dieser Region Rumäniens identifiziert sind die berühmten Käsekuchen poale-n brâu“ oder die Fleischklö‎ßchen pârjoale“.



    In den traditionellen Gemeinden aus diesem Teil des Landes besteht das Frühstück meistens aus Spiegelei mit Grieben und Käse, beim Mittagessen dürfen die gebackenen Bohnen oder Kartoffeln sowie Sauerkraut nicht fehlen. Ein traditionelles Mittagessen in diesem Teil des Landes besteht auch aus saurer Suppe aus Geflügelklein mit Möhren, Reis, Zwiebel, die besonders gegen Kater nach langen Partys geeignet ist, wo viel Wein getrunken wurde.



    Die Moldau ist übrigens landesweit auch für seine zahlreichen Weinsorten bekannt, wir erwähnen hier nur die Sorten Galbena de Odobeşti“ und Şarba“ aus dem Anbaugebiet Vrancea. Şarba ist eine authentische rumänische Traubensorte. Sie wurde 1972 in der Weinforschungsanstalt Odobeşti als Kreuzung der Sorten Tămâioasă Românească und Italienischer Riesling entwickelt. Der Wein entfaltet Aromen von Rosenblütenmarmelade, Basilikum, Lindenblüten, Holunder und Akazienhonig. Weitere Weinsorten, die für die Region Moldau spezifisch sind, sind Busuioaca de Bohotin“, ein Roséwein aus dem Anbaugebiet Huşi, Grasa“, Feteasca“ (Mädchentraube) und Frâncuşa“ aus den Weingütern Cotnari bei Iaşi.



    Für die Zubereitung der Fleischklö‎ßchen pârjoale“ braucht man ein Kilogramm Schweine- oder Rindfleisch, 2 oder 3 Scheiben Brot, zwei Zwiebeln, 4 Eier, feingehackten Dill, Salz und Pfeffer. Zuerst die Brotscheiben in Wasser einweichen, dann mit dem Hackfleisch vermengen. Im Anschluss die Masse mit den gehackten Zwiebeln, verquirlten Eiern, Salz, Pfeffer und dem feingehackten Dill verkneten, dann die Masse in Schnitzelform portionieren. Danach die Fleischklö‎ßchen auf beiden Seiten durch Mehl und üppig durch das verquirlte Ei ziehen und sofort in die Pfanne in das hei‎ße Öl einlegen. Als Beilage werden auch gebackenen Bohnen oder Kartoffelpüree serviert.

  • Dishes from Moldavia

    Dishes from Moldavia

    Today we’ll be presenting you with dishes from Moldavia, a region in eastern Romania famous for its dishes and wines. Actually each region of Romania stands out through traditional specialties, some of them bearing the mark PDO — protected designation of origin, such as the wines. Moldavia boasts such specialties with designation of origin as tochitura moldoveneasca — Moldavian stew or sarmale moldovenesti — Moldavian cabbage rolls. It also has special dishes that are simply typical of the region like the ‘poale-n brau’ cheese pies or the minced meat patties known as ‘parjoale’.



    In Moldavia’s traditional communities, one popular breakfast consists of two fried eggs with fried pork lard known as fatback cracklins and grated cheese. For lunch, Moldavians have some favorite dishes such as potato or bean stew, stewed cabbage, bean soup or chicken giblets soup usually made with carrots, rice, onion and parsley root garnished with egg yolk and soured with natural sour juice made of fermented wheat bran, maze flour and water. Giblets soup is also served after long parties with lots of wine.



    Since we’ve mentioned wine, let’s not forget that Moldavia boasts a rich offer of wines, many from Romanian grape varieties such as “Galbena of Odobeşti” and of “Şarba” from Vrancea region, Romania’s largest wine-producing region, “Busuioaca de Bohotin” from Huşi area, “Grasa”, “Feteasca” and “Frâncuşa” from the Cotnari vineyards in Iaşi.



    Let’s now see the recipe for meat patties. They are roughly the size of a hamburger, and are made with pork, beef, or both. The meat mixture also contains soaked stale bread, two medium-sized chopped onions, 4 eggs, chopped dill, salt and pepper. After kneading the mixture well, douse them in flour, then soak them in beaten egg, then in breadcrumbs, and fry them in vegetable oil. Meat patties can be served with bean stew or mashed potatoes.



    Now here is the recipe for ‘poale-n brau’ cheese pie. These pies are prepared from leavened dough which you will have to flatten with a rolling pin. Cut the flattened dough into small squares of side 15 cm. Place a mixture of sweet cheese and raisins in the center of the square dough and wrap, bringing the 4 corners to the center, then bake! Enjoy! (translation by L. Simion)

  • Dishes from Moldavia

    Dishes from Moldavia

    Today we’ll be presenting you with dishes from Moldavia, a region in eastern Romania famous for its dishes and wines. Actually each region of Romania stands out through traditional specialties, some of them bearing the mark PDO — protected designation of origin, such as the wines. Moldavia boasts such specialties with designation of origin as tochitura moldoveneasca — Moldavian stew or sarmale moldovenesti — Moldavian cabbage rolls. It also has special dishes that are simply typical of the region like the ‘poale-n brau’ cheese pies or the minced meat patties known as ‘parjoale’.



    In Moldavia’s traditional communities, one popular breakfast consists of two fried eggs with fried pork lard known as fatback cracklins and grated cheese. For lunch, Moldavians have some favorite dishes such as potato or bean stew, stewed cabbage, bean soup or chicken giblets soup usually made with carrots, rice, onion and parsley root garnished with egg yolk and soured with natural sour juice made of fermented wheat bran, maze flour and water. Giblets soup is also served after long parties with lots of wine.



    Since we’ve mentioned wine, let’s not forget that Moldavia boasts a rich offer of wines, many from Romanian grape varieties such as “Galbena of Odobeşti” and of “Şarba” from Vrancea region, Romania’s largest wine-producing region, “Busuioaca de Bohotin” from Huşi area, “Grasa”, “Feteasca” and “Frâncuşa” from the Cotnari vineyards in Iaşi.



    Let’s now see the recipe for meat patties. They are roughly the size of a hamburger, and are made with pork, beef, or both. The meat mixture also contains soaked stale bread, two medium-sized chopped onions, 4 eggs, chopped dill, salt and pepper. After kneading the mixture well, douse them in flour, then soak them in beaten egg, then in breadcrumbs, and fry them in vegetable oil. Meat patties can be served with bean stew or mashed potatoes.



    Now here is the recipe for ‘poale-n brau’ cheese pie. These pies are prepared from leavened dough which you will have to flatten with a rolling pin. Cut the flattened dough into small squares of side 15 cm. Place a mixture of sweet cheese and raisins in the center of the square dough and wrap, bringing the 4 corners to the center, then bake! Enjoy! (translation by L. Simion)

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României
    se remarcă prin preparate
    specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
    ca în cazul vinurilor. În această ediţie deschidem
    uşa bucătăriei din
    Moldova (provincie situată în estul
    României, în exteriorul Carpaţilor Orientali), unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
    preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
    cultivate cu viţă de
    vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
    Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
    al României,
    Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
    podgoriile de la Cotnari, Iaşi.

    În comunităţile tradiţionale
    din Moldova, dimineaţa sunt servite ouă ochiuri cu jumări şi brânză rasă,
    ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre preparatele preferate ale
    moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de fasole, varza călită, ciorba
    de fasole şi ciorba de găină sau ciorba de potroace, făcută din
    măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş. În Moldova am
    întâlnit borşul cu tocmăgei, tocmăgeii fiind o denumire regională pentru
    tăiţeii de casă. Reţeta este destul de simplă. Tăiţeii se pregătesc din făină,
    un ou, puţină sare şi apă, amestecându-se până se obţine un aluat vârtos, care
    nu se lipeşte de mână. După ce am întins aluatul în foi subţiri, tăiem fâşii şi
    le lăsăm să se usuce. Avem nevoie de jumătate de găină, pe care o tăiem în
    bucăţi mai mici şi pe care o punem la fiert, îndepărtând spuma care apare la
    suprafaţă. Se mai pun la fiert un morcov, o rădăcină de pătrunjel şi alta de
    păstârnac, precum şi o ţelină, toate legumele fiind tăiate în bucăţi mici. După
    ce a fiert carnea, în oală se pun tăiţeii, turnăm borşul, proporţia fiind două
    părţi apă, o parte borş. După ce începe să clocoteasca, presărăm în oală frunze
    tocate de leuştean, precum şi sare, după gust. Luăm puţină zeamă şi o amestecăm
    cu smântână, separat, într-un castron, după care o turnăm la loc în oală.
    Borşul se serveşte imediat.


    După ce trecem de felul principal, care
    ar putea fi pârjoalele moldoveneşti,
    obţinute din carne tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte
    poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat
    într-o foaie cu ajutorul sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de
    circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
    colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
    ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când spală rufe
    la râu.

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României
    se remarcă prin preparate
    specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine,
    ca în cazul vinurilor. În această ediţie deschidem
    uşa bucătăriei din
    Moldova (provincie situată în estul
    României, în exteriorul Carpaţilor Orientali), unde întâlnim multe preparate savuroase. Printre acestea există, aşa cum am menţionat,
    preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-n brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. Tot în Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe
    cultivate cu viţă de
    vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona
    Galbena de Odobeşti şi Şarba din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol
    al României,
    Busuioaca de Bohotin din zona Huşi, Grasa, Feteasca şi Frâncuşa din
    podgoriile de la Cotnari, Iaşi.

    În comunităţile tradiţionale
    din Moldova, dimineaţa sunt servite ouă ochiuri cu jumări şi brânză rasă,
    ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre preparatele preferate ale
    moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de fasole, varza călită, ciorba
    de fasole şi ciorba de găină sau ciorba de potroace, făcută din
    măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş. În Moldova am
    întâlnit borşul cu tocmăgei, tocmăgeii fiind o denumire regională pentru
    tăiţeii de casă. Reţeta este destul de simplă. Tăiţeii se pregătesc din făină,
    un ou, puţină sare şi apă, amestecându-se până se obţine un aluat vârtos, care
    nu se lipeşte de mână. După ce am întins aluatul în foi subţiri, tăiem fâşii şi
    le lăsăm să se usuce. Avem nevoie de jumătate de găină, pe care o tăiem în
    bucăţi mai mici şi pe care o punem la fiert, îndepărtând spuma care apare la
    suprafaţă. Se mai pun la fiert un morcov, o rădăcină de pătrunjel şi alta de
    păstârnac, precum şi o ţelină, toate legumele fiind tăiate în bucăţi mici. După
    ce a fiert carnea, în oală se pun tăiţeii, turnăm borşul, proporţia fiind două
    părţi apă, o parte borş. După ce începe să clocoteasca, presărăm în oală frunze
    tocate de leuştean, precum şi sare, după gust. Luăm puţină zeamă şi o amestecăm
    cu smântână, separat, într-un castron, după care o turnăm la loc în oală.
    Borşul se serveşte imediat.


    După ce trecem de felul principal, care
    ar putea fi pârjoalele moldoveneşti,
    obţinute din carne tocată de porc, de vită sau în amestec, ajungem la desert, la faimoasele plăcinte
    poale-n brâu. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat
    într-o foaie cu ajutorul sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de
    circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care
    colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi
    ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când spală rufe
    la râu.

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    În această ediţie prezentăm câteva
    preparate specifice bucătăriei din Moldova (provincie situată în estul României, în
    exteriorul Carpaţilor Orientali). Există unele preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-b brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. În
    comunităţile tradiţionale din Moldova, dimineaţa sunt servite ouă ochiuri cu
    jumări şi brânză rasă, ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre
    preparatele preferate ale moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de
    fasole, varza călită, ciorba de fasole şi ciorba de potroace, făcută din
    măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş,
    recomandată în special după o petrecere la care a fost consumat ceva mai mult
    vin. Şi pentru că am amintit de vin, se cuvine să menţionăm că Moldova este renumităşi pentru podgoriile din zona Vrancei, a Iaşiului şi a Huşilor.


    Să deschidem cartea de
    bucătărie la capitolul gustărilor şi să
    ne oprim la reţeta prin care obţinem aşa-numita chişcă moldovenească, un fel
    de salam în intestin gros de porc. Avem nevoie de circa 2 kg de carne de porc,
    pe care o trecem prin maşina de tocat. Ne mai trebuie câteva cepe pe care le
    tocăm şi le călim uşor în ulei. Separat, se pune la fiert o ceaşcă de orez.
    Carnea tocată, ceapa călită şi orezul sunt amestecate cu piper şi sare, după
    gust, iar amestecul este îndesat într-un intestin gros de porc, în prealabil
    curăţat, frecat cu mălai şi spălat în mai multe ape până când nu mai are niciun
    miros. Legată la capete şi înţepată din loc în loc cu un ac pentru a se crăpa,
    chişca trebuie pusă la fiert în apă, la foc mic, cu câteva frunze de dafin, cu
    două, trei ramuri de cimbru, cu câteva boabe de piper, coliandru, şi ienibahar.
    Se serveşte rece, tăiată felii, pe platoul de gustări.


    Trecem peste ciorbele
    moldoneşti, acrite cu borş, pentru a ne opri la pârjoale, obţinute din carne tocată de porc, de vită sau în amestec. În
    compozitie mai intră puţină pâine, ceapă tocată, câteva ouă, mărar, piper şi
    sare. După omogenizare, din
    acest amestec se obţin pârjoalele, care au mărimea unui şniţel şi care se pun la prăjit după ce au fost trecute prin făină, ouă bătute şi apoi
    pesmet. Într-o carte de bucate
    boiereşti din secolul al
    19-lea, cu subtitlul 200 reţete
    cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti şi avându-i ca autori pe Mihail Kogălniceanu şi Kostache Negruzzi apare o reţetă de pârjoale umplute din care citez:
    pentru 12 pârjoale (făcute din carne de vită sau de miel), iei 90 de dramuri
    (adică peste un sfert de kg) de
    carne friptă, puţin miez de pâne
    muiată în lapte şi le hăcuieşti mărunţel. Apoi iei puţin măduvă, coajă de
    lămâie, petrinjel, sare, piper, două ouă şi le mesteci bine la un loc. Apoi întinde tocătura
    asta pe pârjoale deasupra, nu
    prea gros, le pune în tingire
    cu puţină grăsime şi le lasă de ferb înăduşite până se gătesc, iar în
    final este sugerată şi prezentarea: apoi le pune pe
    farfurii şi le face un sos. În rolul somelierului, completăm şi noi prezentarea: şi
    turnaţi în pahare o Galbenă de Odobeşti, o Busuioacă de Bohotin sau o Frâncuşă de Cotnari.

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    În această ediţie prezentăm câteva
    preparate specifice bucătăriei din Moldova (provincie situată în estul României, în
    exteriorul Carpaţilor Orientali). Există unele preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte poale-b brâu sau acele chiftele alungite cărora li se spune pârjoale. În
    comunităţile tradiţionale din Moldova, dimineaţa sunt servite ouă ochiuri cu
    jumări şi brânză rasă, ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre
    preparatele preferate ale moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de
    fasole, varza călită, ciorba de fasole şi ciorba de potroace, făcută din
    măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş,
    recomandată în special după o petrecere la care a fost consumat ceva mai mult
    vin. Şi pentru că am amintit de vin, se cuvine să menţionăm că Moldova este renumităşi pentru podgoriile din zona Vrancei, a Iaşiului şi a Huşilor.


    Să deschidem cartea de
    bucătărie la capitolul gustărilor şi să
    ne oprim la reţeta prin care obţinem aşa-numita chişcă moldovenească, un fel
    de salam în intestin gros de porc. Avem nevoie de circa 2 kg de carne de porc,
    pe care o trecem prin maşina de tocat. Ne mai trebuie câteva cepe pe care le
    tocăm şi le călim uşor în ulei. Separat, se pune la fiert o ceaşcă de orez.
    Carnea tocată, ceapa călită şi orezul sunt amestecate cu piper şi sare, după
    gust, iar amestecul este îndesat într-un intestin gros de porc, în prealabil
    curăţat, frecat cu mălai şi spălat în mai multe ape până când nu mai are niciun
    miros. Legată la capete şi înţepată din loc în loc cu un ac pentru a se crăpa,
    chişca trebuie pusă la fiert în apă, la foc mic, cu câteva frunze de dafin, cu
    două, trei ramuri de cimbru, cu câteva boabe de piper, coliandru, şi ienibahar.
    Se serveşte rece, tăiată felii, pe platoul de gustări.


    Trecem peste ciorbele
    moldoneşti, acrite cu borş, pentru a ne opri la pârjoale, obţinute din carne tocată de porc, de vită sau în amestec. În
    compozitie mai intră puţină pâine, ceapă tocată, câteva ouă, mărar, piper şi
    sare. După omogenizare, din
    acest amestec se obţin pârjoalele, care au mărimea unui şniţel şi care se pun la prăjit după ce au fost trecute prin făină, ouă bătute şi apoi
    pesmet. Într-o carte de bucate
    boiereşti din secolul al
    19-lea, cu subtitlul 200 reţete
    cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti şi avându-i ca autori pe Mihail Kogălniceanu şi Kostache Negruzzi apare o reţetă de pârjoale umplute din care citez:
    pentru 12 pârjoale (făcute din carne de vită sau de miel), iei 90 de dramuri
    (adică peste un sfert de kg) de
    carne friptă, puţin miez de pâne
    muiată în lapte şi le hăcuieşti mărunţel. Apoi iei puţin măduvă, coajă de
    lămâie, petrinjel, sare, piper, două ouă şi le mesteci bine la un loc. Apoi întinde tocătura
    asta pe pârjoale deasupra, nu
    prea gros, le pune în tingire
    cu puţină grăsime şi le lasă de ferb înăduşite până se gătesc, iar în
    final este sugerată şi prezentarea: apoi le pune pe
    farfurii şi le face un sos. În rolul somelierului, completăm şi noi prezentarea: şi
    turnaţi în pahare o Galbenă de Odobeşti, o Busuioacă de Bohotin sau o Frâncuşă de Cotnari.

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României se poate lăuda cu preparate specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine, ca în cazul vinurilor. Dacă ne referim la Modova, trebue să menţionăm că aici se întâlnesc cele mai întinse suprafeţe cultivate cu viţă de vie, unele dintre soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona “Galbena de Odobeşti” şi “Şarba” din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol al României, “Busuioaca de Bohotin” din zona Huşi, “Grasa”, “Feteasca” şi “Frâncuşa” din podgoriile de la Cotnari, Iaşi.



    În comunităţile tradiţionale din Moldova, dimineaţa sunt servite două ochiuri cu jumări şi brânză rasă, ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre preparatele preferate ale moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de fasole, varza călită, ciorba de fasole şi ciorba de potroace, făcută din măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş, recomandată în special după o petrecere la care a fost consumat ceva mai mult vin. Din Moldova provin şi plăcintele “poale-n brâu”, obţinute din aluat dospit, care, după ce este transformat într-o foaie cu ajutorul sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat este pusă umplutura, după care colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când spală rufe la râu.



    Un preparat specific Moldovei îl reprezintă pârjoalele. Avem nevoie de un kg de carne tocată, fie de porc, fie de vită, fie amestec, de 2…3 felii de pâine, de două cepe de mărime potrivită, de 4 ouă, de mărar, sare, piper. Carnea tocată trebuie amestecată cu feliile de pâine, anterior înmuiate în apă şi apoi stoarse. Se adaugă ceapa tocată, mărarul, de asemenea, tocat, puţin piper măcinat şi sare după gust, după care se amestecă. În compoziţie sunt adăugate două ouă care au rolul de a “lega” acest amestec. Amestecul se porţionează apoi în aşa-numitele pârjoale, care au mărimea unui şniţel. Aceste pârjoale se dau prin făină, prin ouă bătute ca pentru omletă şi apoi prin pesmet, după care se prăjesc pe ambele părţi. Pârjoalele pot fi servite împreună cu o garnitură precum iahnia de fasole sau piure de cartofi.

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    Fiecare provincie a României se poate lăuda cu preparate specifice, unele dintre ele purtând şi denumirea de origine, ca în cazul vinurilor. Dacă ne referim la Modova, trebue să menţionăm că aici se întâlnesc cele mai întinse suprafeţe cultivate cu viţă de vie, unele dintre soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona “Galbena de Odobeşti” şi “Şarba” din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol al României, “Busuioaca de Bohotin” din zona Huşi, “Grasa”, “Feteasca” şi “Frâncuşa” din podgoriile de la Cotnari, Iaşi.



    În comunităţile tradiţionale din Moldova, dimineaţa sunt servite două ochiuri cu jumări şi brânză rasă, ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre preparatele preferate ale moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de fasole, varza călită, ciorba de fasole şi ciorba de potroace, făcută din măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş, recomandată în special după o petrecere la care a fost consumat ceva mai mult vin. Din Moldova provin şi plăcintele “poale-n brâu”, obţinute din aluat dospit, care, după ce este transformat într-o foaie cu ajutorul sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat este pusă umplutura, după care colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, îşi pune poalele în brâu atunci când spală rufe la râu.



    Un preparat specific Moldovei îl reprezintă pârjoalele. Avem nevoie de un kg de carne tocată, fie de porc, fie de vită, fie amestec, de 2…3 felii de pâine, de două cepe de mărime potrivită, de 4 ouă, de mărar, sare, piper. Carnea tocată trebuie amestecată cu feliile de pâine, anterior înmuiate în apă şi apoi stoarse. Se adaugă ceapa tocată, mărarul, de asemenea, tocat, puţin piper măcinat şi sare după gust, după care se amestecă. În compoziţie sunt adăugate două ouă care au rolul de a “lega” acest amestec. Amestecul se porţionează apoi în aşa-numitele pârjoale, care au mărimea unui şniţel. Aceste pârjoale se dau prin făină, prin ouă bătute ca pentru omletă şi apoi prin pesmet, după care se prăjesc pe ambele părţi. Pârjoalele pot fi servite împreună cu o garnitură precum iahnia de fasole sau piure de cartofi.