Radio România Internațional

Tag: parjoale

  • Mâncăruri din Moldova

    Mâncăruri din Moldova

    În această ediţie vă prezentăm câteva preparate specifice bucătăriei din Moldova (provincie situată în estul României, în exteriorul Carpaţilor Orientali). Există unele preparate care au denumire de origine precum tochitură moldovenească sau sarmale moldoveneşti sau altele care, pur şi simplu, se identifică cu Moldova, precum celebrele plăcinte „poale-n brâu” sau acele chiftele alungite cărora li se spun „pârjoale”. În comunităţile tradiţionale din Moldova, dimineaţa sunt servite ouă ochiuri cu jumări şi brânză rasă, ţinută la păstrare în borcane, iar la prânz, printre preparatele preferate ale moldovenilor, figurează iahnia de cartofi sau de fasole, varza călită, ciorba de fasole şi ciorba de potroace, făcută din măruntaie de pui fierte cu morcov, orez, ceapă şi pătrunjel şi acrită cu borş, recomandată în special după o petrecere la care a fost consumat ceva mai mult vin.

    Şi pentru că am amintit de vin, se cuvine să menţionăm că Moldova este renumită şi pentru podgoriile din zona Vrancei, a Iaşiului şi a Huşilor. În Moldova sunt şi cele mai întinse suprafeţe cultivate cu viţă de vie, unele soiuri fiind româneşti. Multe dintre mâncăruri pot fi asociate cu vinurile produse în Moldova, iar dacă ne referim la soiurile româneşti, atunci putem menţiona “Galbena de Odobeşti” şi “Şarba” din zona Vrancei, cel mai mare bazin viticol al României, “Busuioaca de Bohotin” din zona Huşi, “Grasa”, “Feteasca” şi “Frâncuşa” din podgoriile de la Cotnari, Iaşi.

    Un preparat specific Moldovei îl reprezintă pârjoalele. Avem nevoie de un kg de carne tocată, fie de porc, fie de vită, fie amestec, de 2…3 felii de pâine, de două cepe de mărime potrivită, de 4 ouă, de mărar, sare, piper. Carnea tocată trebuie amestecată cu feliile de pâine, anterior înmuiate în apă şi apoi stoarse. Se adaugă ceapa tocată, mărarul, de asemenea, tocat, puţin piper măcinat şi sare după gust, după care se amestecă.

    În compoziţie sunt adăugate două ouă care au rolul de a “lega” acest amestec. Amestecul se porţionează apoi în aşa-numitele pârjoale, care au mărimea unui şniţel. Aceste pârjoale cu adevărat moldoveneşti se dau prin făină, prin ouă bătute ca pentru omletă şi apoi prin pesmet, după care se prăjesc pe ambele părţi. Pârjoalele pot fi servite împreună cu o garnitură precum iahnia de fasole sau piure de cartofi.

    Un desert specific Moldovei îl reprezintă faimoasele plăcinte “poale-n brâu”. Acestea se pregătesc din aluat dospit, care, după ce este transformat într-o foaie cu ajutorul sucitorului, este porţionat în pătrate cu latura de circa 15 cm. Pe aceste pătrate de aluat este pusă umplutura de brânză dulce şi stafide, după care colţurile sunt aduse spre centru, de unde şi asemănarea cu o femeie în port tradiţional, care îşi ridică poalele sau, dacă vreţi, şi le prinde la brâu atunci când intră desculţă în apa unui râu.

  • Chiftele, pârjoale şi hamburgeri

    Chiftele, pârjoale şi hamburgeri

    În urmă cu câteva zile, mai precis marţi, 28 mai, americanii au marcat Ziua Naţională a Burgerului. A devenit popular şi în România, unde, fie că i se spune burger, hamburger sau cheeseburger, a devenit vedeta restaurantelor de tip fast-food, fiind consumat, de obicei, cu cartofi prăjiţi. Potrivit unei aplicaţii de livrare a mâncării, în România se comandă peste 15 burgeri pe minut.

     

     

    În 2023, românii au comandat prin intermediul acestei aplicaţii peste 8 milioane de burgeri, România fiind astfel ţara cu cele mai multe comenzi de burgeri din regiunea Europei de Sud-Est şi pe locul 4 la nivel global, din cele 23 de ţări în care operează platforma. Cei mai mulţi burgeri au fost comandaţi anul trecut în Bucureşti, Constanţa şi Cluj-Napoca, Iaşi şi Braşov, adică în mari oraşe ale României.

     

     

    Pe lângă burgeri, România a adoptat din Serbia un preparat numit pleşcaviţa, care se bucură de asemenea, de popularitate, fiind preparat însă şi cu carne de porc.

     

     

    Chiar dacă sunt serios concurate de hamburger, chiftelele sunt în continuare în topul preferinţelor românilor. Sunt preparate din carne tocată sau din legume, cu formă rotundă, aplatizată sau alungită şi sunt prăjite în ulei, în tigaie sau ceaun. Dacă sunt rotunde sunt numite chiftele, dacă mai sunt şi mici ca dimensiune atunci sunt alintate spunându-li-se chifteluţe, iar dacă sunt aplatizate şi alungite, atunci sunt numite pârjoale. Denumirea provine din limba turcă, „köfte”, însă, spre deosebire de Turcia unde conţin carne de miel, oaie sau vită, în spaţiul românesc chiftelele au în compoziţie carne de porc sau chiar de peşte, în special în zona dunăreană şi a Deltei Dunării.

     

     

    Un preparat specific Moldovei îl reprezintă pârjoalele. Avem nevoie de un kg de carne tocată, fie de porc, fie de vită, fie amestec, de 2…3 felii de pâine, de două cepe de mărime potrivită, de 4 ouă, de mărar, sare, piper. Carnea tocată trebuie amestecată cu feliile de pâine, anterior înmuiate în apă şi apoi stoarse. Se adaugă ceapa tocată, mărarul, de asemenea, tocat, puţin piper măcinat şi sare după gust, după care se amestecă. În compoziţie sunt adăugate două ouă care au rolul de a “lega” acest amestec. Amestecul se porţionează apoi în aşa-numitele pârjoale, care au mărimea unui şniţel. Aceste pârjoale cu adevărat moldoveneşti se dau prin făină, prin ouă bătute ca pentru omletă şi apoi prin pesmet, după care se prăjesc pe ambele părţi. Pârjoalele pot fi servite împreună cu o garnitură precum iahnia de fasole sau piure de cartofi.