Reacţii româneşti la alegerea preşedintelui SUA
Autorităţile de la Bucureşti l-au felicitat pe Donald Trump – câştigătorul, marţi, al alegerilor prezidenţiale din Statele Unite. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, într-o scrisoare, angajamentul ferm al României de a aprofunda, cu viitoarea administraţie americană, cooperarea în domeniul securităţii şi de a dezvolta componenta economică a Parteneriatului Strategic bilateral: “Suntem dispuşi să colaborăm, pentru a întări Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Dacă vor fi schimbări? Posibil să fie schimbări, în sensul că se întăreşte acest parteneriat cu cele trei componente – politică, de securitate şi economică. De multă vreme am spus că, dacă primele două funcţionează extraordinar de bine, este nevoie să avem mai multă colaborare economică şi poate aici avem o oportunitate.” Şi premierul Dacian Cioloş a vorbit despre importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite şi de o atenţie sporită ce trebuie acordată dezvoltării şi aprofundării relaţiilor în special economice.
România, în campanie electorală
De vineri, politicienii români sunt în campania electorală premergătoare alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Alegerile se vor desfăşura, anul acesta, după o nouă legislaţie. Astfel, se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată în 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Pentru cele 466 de posturi de parlamentari s-au înscris în competiţia electorală 6.493 de persoane. Cei mai mulţi candidaţi aparţin partidelor cotate cu şanse de a intra în Parlament: PSD, PNL, ALDE, PMP, UDMR şi USR. Nu lipsesc candidaţii independenţi. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru români care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Ion Barbu, director în Compania Naţională Poşta Română, a precizat că a fost înregistrată, deja, prima opţiune electorală din străinătate: “Pot să vă confirm că un alegător din Austria a trimis pachetul cu buletinele de vot, pe care şi-a exercitat dreptul de vot, către România. Pachetul va fi în gestiunea Biroului Electoral pentru ‘Votul prin Corespondenţă’ până pe data alegerilor, de 11 decembrie. Atunci va fi momentul în care se vor desigila şi se vor număra voturile.”
Reuniune ministerială a NATO la Bucureşti
Miniştrii de Externe din nouă state membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România) s-au reunit, săptămâna aceasta, la Bucureşti. Lansate anul trecut, la iniţiativa României şi a Poloniei, discuţiile în acest format reprezintă o platformă pentru cooperare pe problemele specifice regiunii şi pe iniţiativele pe care ţările participante vor să le promoveze în cadrul Alianţei. La reuniunea de la Bucureşti a participat şi secretarul general-adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. La o conferinţă de presă comună cu aceasta, şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a punctat: “Am avut aceleaşi evaluări cu privire la importanţa deosebită a întăririi prezenţei Alianţei în zona noastră, importanţa deosebită a unei atenţii sporite în privinţa componentei sudice a flancului estic al Alianţei, pentru că aşa cum putem să constatăm, cele mai importante provocări în materie de securitate vin din această parte a vecinătăţii NATO.”
România susţine Serbia în Uniunea Europeană
România şi-a reafirmat sprijinul pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, cu ocazia întâlnirii, la Timişoara, în vestul ţării, dintre premierul Dacian Cioloş şi omologul Aleksandar Vučić. Premierul Cioloş a declarat: (track) “Este şi în interesul nostru să avem o Serbie europeană din toate punctele de vedere în Balcanii de Vest. S-a semnat şi un protocol şi l-am asigurat pe domnul prim-ministru că va avea tot sprijinul nostru pentru reformele pe care Serbia are în vedere să le facă, în scopul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană.” Dacian Cioloş şi Aleksandar Vučić au abordat teme privind consolidarea colaborării inclusiv în domeniile forţei de muncă, economiei şi situaţiei minorităţilor. Au fost semnate mai multe acorduri, între care un Protocol privind constituirea şi activităţile patrulelor comune de-a lungul frontierei de stat comune şi unul pe tema prevenirii şi înlăturării dezastrelor. Totodată, s-a avansat în realizarea proiectului comun de construire a autostrăzii Belgrad-Timişoara.
Marele laser de la Măgurele, prezentat societăţii civile şi oamenilor de afaceri
Cercetătorii de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele au prezentat, la începutul săptămânii, reprezentanţilor societăţii civile şi oamenilor de afaceri domeniile în care va putea fi folosit laserul de mare putere de lângă Bucureşti. Înaltul reprezentant al Guvernului pe această problemă, Adrian Curaj, a transmis un mesaj al premierului Dacian Cioloş, în care a fost evidenţiată capacitatea proiectului de a genera dezvoltare şi creştere economică. Adrian Curaj: “Măgurele este un proiect unic, ştiinţific şi tehnolgic, are o forţă extraordinară de a genera dezvoltare, este un proiect nu al acestei regiuni, ci este un proiect al României, în care România spune că vrea, poate, iar rezultatele de acolo vor avea un impact fantastic asupra economiei româneşti – locuri de muncă, bunăstare. Am încredere că proiectul are deja dinamică destulă, are tracţiune destulă şi va fi pe agenda oricărui guvern. Sigur, abordările pot depinde de la guvern al guvern, dar interesul asociat proiectului şi proiectul în deplinătatea lui nu pot fi comentate.” Proiectul celui mai puternic laser din lume ar urma să devină funcţional până în anul 2019.
