Tag: parlamentari

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    ALIDZERI. Tu andamasea di lucru di adză, guvernul ali Românie avu tru plan s’ndreagă călindarea a alidzerloru prezidențiale programate tru aestă toamnă, tru 24 di brumaru și 8 di andreu. Votarea va si s’facă tru idyiulu kiro cu alidzerli parlamentari, cari va s’hibă organizate tru 1 di andreu. Campania tră alidzerli parlamentare ahurheaşti tru 1 di brumaru şi s’bitiseaşti tru 30 di brumaru, dimneața. Tru văsilie, secțiile di votare va s’hibă dişcllisi anamisa di oarili 7:00 și 21:00. Easti tră prota oară căndu tuti aţeali 4 turlii di alidzeri (local, parlamentar, prezidențial și alidzerli tră Parlamentul European) s’ţănu tru România tru idyiulu an.

     

    OECD. România apruke adză ună evaluari pozitivă tru sectorlu a concurențăllei, ca parti a proţeslui a llei di aderari la OCDE. Uidisitu cu Consiliulu a Concurențăllei ditu România, revizuirea fu faptă dupu ună evaluari cari s’ţănu anamisa di 2018 și 2022. Tru cadurlu a evaluarillei, Consiliul fu anănghisitu s’dimunstreadză că activitatea a lui tiñiseaşti căftărli ali Organizație tră Cooperari și Dizvultari Economică. Fură fapti şi urminii, iarapoi catandisea ti băgarea tu lucru a aluştoru va s’hibă părăstisită anlu ţi yini. Aderarea la OCDE easti ună prioritati tră România și easti treilu obiectiv strateghic a văsiliillei după aderarea la NATO și UE.

     

    INDEPENDENȚĂ. Ripublica Moldova yiurtusi marță 33 di ani di la proclamarea independențăllei andicra di fosta Uniune Sovietică. Viniţ la yiurtuseari, prezidenţălli ali Lituanie, Estonie și Letonie simnară ună declarație comună di andrupari tră aderarea a văsiliillei la UE. Tru mesajul a lui dimăndatu cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis tăxi că România va s’da agiutoru strateghicu ti Ripublica Moldova tru tuti domeniile. Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu lu asiguripsi omologlu a lui moldovean, Dorin Recean, că România va s’armănă tu prota thesi a gaereţloru di anvărtuşeari ti aderarea ali Moldovă la UE, a stabilitatillei și a dizvultarillei democratiţi a aliştei.

     

    METEO. Aseara fură dimăndati fărtuni tru ma multi părță a văsiliillei. Experțăllii meteo apufusiră dzăţ di avertismenti meteorologhiti extremi. Iaşi, tru nord-est, vimtulu surpă ma mulţă cupaci şi asparsi vehicule, tru kirolu anda geadei multi ditu căsăbă fură nicati. Tut tru nord-est, tru giudeţlu Botoşani, pompierllii fură griţ ta s’astingă un mari focu dupu ţi un kiritu agudi un cupaciu. Dzăţ di geadei fură nicati și tru Cluj-Napoca (nord-vestu).

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Foştii parlamentari îşi păstrează pensiile speciale

    Foştii parlamentari îşi păstrează pensiile speciale

    La finele lunii iunie, Legislativul își făcea un titlu de glorie din anunțul potrivit căruia senatorii și deputații, cu o largă majoritate, au votat – dorind să dea un exemplu – eliminarea propriilor pensii speciale, în contextul în care România s-a angajat prin PNRR să le desfiinţeze pe toate cele de care se bucură unele categorii ocupaționale. Votul are o semnificaţie aparte pentru întreaga clasă politică, spunea, atunci, preşedintele liberalilor, Nicolae Ciucă. Iar social-democratul Alfred Simonis arăta că este un prim pas către reforma tuturor pensiilor speciale: nu le impozităm, nu le diminuăm, pur şi simplu le eliminăm. Le abrogăm şi pe cele care sunt în plată şi pe cele care ar fi putut să intre în plată, dacă nu era această lege. – declama Alfred Simonis de la tribuna Parlamentului.


    Legislativul mai adoptase și într-un trecut nu foarte îndepărtat un act normativ similar, dar o decizie a Curții Constituționale a împiedicat punerea lui în aplicare. Lucru care s-a întâmplat și acum! După anunțul sforăitor din luna iunie, la acest sfârșit de noiembrie, vine un altul din partea aceleiași Curți supreme – foştii senatori şi deputaţi îşi pot păstra pensiile speciale, iar Parlamentul are competenţa de a le elimina doar pentru viitor. Judecătorii CCR au motivat că, până la abrogarea lor, pensiile speciale erau un drept legal acordat aleșilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet la data împlinirii vârstei de pensionare, or prin retragerea şi eliminarea acestor pensii ar fi fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit.

    În consecință, ex-parlamentari cu un mandat complet până la adoptarea legii vor primi, în continuare, pensii speciale. Oricum, este vorba de circa 850 de beneficiari, din cei peste 200.000 de români care încasează pensii speciale – remarca Opoziția parlamentară, amintind că, în România, există câteva categorii ocupaționale a căror pensie nu se bazează exclusiv – ca în cazul tuturor celorlalți pensionari – pe contribuția către asigurările sociale de Stat de-a lungul activității lor profesionale. Ceea ce face că majoritatea românilor asociază parlamentarii, magistrații, militarii, polițiștii, diplomații sau aviatorii cu membrii unor caste privilegiate.


    Praful în ochi s-a dus, pensiile speciale s-au întors – notează presa de la București, după decizia CCR privitoare la parlamentari, calificând-o drept impopulară din mai multe motive. Orice pensie specială plătită unor categorii distincte scindează societatea. Apoi, dacă în cazul magistraților sau al militarilor se poate discuta despre existența unor motive pentru un regim distinct, motivat de riscuri sau restricții, în cazul parlamentarilor așa ceva nu există.



  • Parlamentarii, fără pensii speciale

    Parlamentarii, fără pensii speciale

    Este ultima săptămână din actuala sesiune a Legislativului de la București, care și-a propus să nu intre în vacanță înainte de a finaliza unele dintre cele mai sensibile proiecte de lege – cel privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor şi cel de reformare a pensiilor de serviciu. S-a început cu eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, votată, luni, cu largă majoritate, într-o şedinţă comună a celor două Camere presărată cu citate din scriitori clasici, ironii, ţipete, fluierături şi sunete de clopoţel.



    Votul are o semnificaţie aparte pentru întreaga clasă politică, spunea preşedintele liberalilor, Nicolae Ciucă. Iar preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, social-democratul Alfred Simonis, arăta că este un prim pas către reforma tuturor pensiilor speciale, jalon în PNRR: “Începem, astăzi, cu prima reformă serioasă a pensiilor, pensiile parlamentarilor, pe care nu le impozităm, nu le diminuăm, pur şi simplu le eliminăm. Le abrogăm şi pe cele care sunt în plată şi pe cele care ar fi putut să intre în plată, dacă nu era această lege. Pensiile speciale, cumulul pensiei cu salariul, restanţele din PNRR sunt priorităţi.



    Opoziţia a susţinut proiectul de lege, dar au existat voci care au avertizat că documentul ar putea fi declarat neconstituţional de Curtea Constituțională: Parlamentul a mai adoptat și acum doi ani eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor, însă foşti parlamentari au sesizat CCR, care a declarat-o neconstituţională. În plus, liderul USR, Cătălin Drulă, a amintit că: “Oricum, vorbim despre 700 de beneficiari de pensii speciale. Celelalte 210.000 de pensii speciale rămân în vigoare.” Căci, în România există câteva categorii ocupaționale a căror pensie nu se bazează exclusiv — ca în cazul tuturor celorlalți pensionari — pe contribuția către asigurările sociale de Stat de-a lungul activității lor profesionale. Ceea ce face că, majoritatea românilor asociază parlamentarii, magistrații, militarii, polițiștii, diplomații sau aviatorii cu membrii unor “caste privilegiate intangibile”.



    Deocamdată, proiectul legislativ privind reforma întregului sistem de pensii speciale prevede, între altele, o creştere eşalonată a vârstei de pensionare, minimum 25 de ani vechime în specialitate pentru magistraţi pentru a beneficia de pensie de serviciu sau impozitarea cu 15% a sumelor care depăşesc nivelul salariului mediu net. Prevederile reprezintă amendamente depuse de parlamentarii Puterii după ultimele consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a fi respectate angajamentele asumate prin PNRR şi pentru a nu se pierde din finanţarea aferentă. Formaţiunile din arcul guvernamental au salutat modificările aduse legii. În schimb, Opoziţia susţine că ele nu reformează cu adevărat pensiile speciale.





  • Jurnal românesc – 16.02.2023

    Jurnal românesc – 16.02.2023

    Senatul României a readoptat
    Legea privind înfiinţarea centrelor comunitare româneşti din străinătate, în
    urma solicitării de reexaminare venită din partea preşedintelui Klaus Iohannis
    .
    Actul normativ prevede că statul român are obligaţia de a lua măsuri menite să
    asigure un cadru pentru o bună reprezentativitate a românilor din afara
    graniţelor ţării la nivel de comunitate şi de a asigura coeziunea în cadrul
    acestora. Legea atribuie centrelor comunitare româneşti denumirea de
    Centre Comunitare – Românii de Pretutindeni, înfiinţate în acord cu
    disponibilitatea bugetară anuală a Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni. Modelul de cerere pentru înfiinţarea unui astfel de centru a fost
    uşor modificat la reexaminare, fiind inclusă precizarea referitoare la ţara de
    rezidenţă a solicitantului. Totodată, Senatul şi-a însuşit observaţia
    preşedintelui privind sintagma stat terţ, regăsită în vechiul text,
    şi a înlocuit-o cu într-un alt stat. La 8 decembrie 2022, Klaus Iohannis
    a cerut reexaminarea Legii pentru clarificarea unor termeni şi sintagme.
    Propunerea legislativă va fi reexaminată acum de Camera Deputaţilor, care este
    for decizional în acest caz.




    Partidul parlamentar Alianţa
    pentru Unirea Românilor propune, printr-un proiect de lege, reducerea numărului
    de parlamentari la 225 de deputaţi şi 95 de senatori.
    Formaţiunea politică
    doreşte modificarea cotei de reprezentare, astfel că un deputat ar urma să fie
    ales cu 90.000 de voturi, iar un senator cu 210.000. În prezent cota este de
    73.000 voturi pentru un deputat şi 168.000 voturi pentru un senator. AUR arată
    că, potrivit informaţiilor oficiale, există un număr de peste 6 milioane de
    cetăţeni români plecaţi peste hotare, dar care şi-au păstrat drepturile
    electorale în ceea ce priveşte alegerile din România. În momentul de
    faţă, există doar 4 mandate de deputat şi 2 de senator alocate comunităţilor de
    români din diaspora. Acest număr trebuie mărit, deoarece pentru cele câteva
    milioane de români aflaţi în străinătate reprezentarea în Parlamentul României
    este insuficientă, se precizează într-un comunicat al partidului.
    Reprezentanţii AUR au solicitat adoptarea proiectului în procedură de urgenţă
    astfel încât noile prevederi să intre în vigoare înainte de scrutinul parlamentar
    din 2024.




    Sindicatul german VERDI a
    anunţat organizarea unor greve, pe 17 februarie, la aeroporturile din Munchen,
    Frankfurt am Main, Hamburg, Dortmund, Hanovra, Bremen şi Stuttgart.
    În acest
    context, Ministerul de Externe de la Bucureşti le atrage atenţia cetăţenilor
    români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Germania
    că programul curselor aeriene operate la aceste aeroporturi poate înregistra
    perturbări. MAE recomandă consultarea paginilor web ale respectivelor aeroporturi
    şi reaminteşte faptul că cetăţenii români au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
    călătorie actualizate. Românii afectaţi pot solicita asistenţă consulară la
    numerele de telefon ale reprezentanţei diplomatice la Berlin şi ale oficiilor
    consulare ale României la Bonn, Munchen şi Stuttgart ale căror date de contact
    se găsesc online.




    Peste 130 de evenimente vor
    avea loc în perioada 17-19 februarie când este programată lansarea programului
    Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023.
    Primarul
    municipiului, Dominic Fritz, a anunţat că ceremonia oficială de deschidere,
    care va avea loc în Piaţa Unirii din oraş, va începe cu un moment simbolic în
    care oraşului îi va fi înmânat Premiul Melina Mercouri al Comisiei Europene,
    care le este acordat capitalelor europene ale culturii care şi-au îndeplinit cu
    succes toate obligaţiile asumate prin dosarul de candidatură. Avem şansa
    istorică să schimbăm percepţii şi să demolăm prejudecăţi. Să folosim povestea europeană
    a Timişoarei pentru a crea un nou destin european pentru România şi să ne
    repoziţionăm ca oraş pe harta Europei, a mai afirmat primarul. Acesta a
    precizat că programul cultural, care se va întinde de durata întregului an, va
    cuprinde peste 1.000 de evenimente.


  • Parlamentarii îşi recâştigă pensiile speciale

    Parlamentarii îşi recâştigă pensiile speciale

    Curtea
    Constituţională din Romania a decis că este neconstituţională legea prin care
    au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor.
    Judecătorii nu au intrat pe fondul ei, ci au declarat
    neconstituţională procedura prin care a fost adoptat proiectul. Deși
    procedura nu a fost declanșată oficial,legea a fost adoptată rapid,într-o
    singură zi, ceea ce ar
    afecta însăși caracterul democratic al statului, precizează CCR.

    Decizia apare după ce peste 70 de foşti parlamentari au acţionat
    în instanţă pierderea acestor drepturi şi au obţinut câştig de cauză la mai
    multe instanțe din ţară. În februarie anul trecut, plenul Parlamentului a
    adoptat proiectul PSD privind abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi
    deputaţilor, în detrimentul altor două iniţiative care veneau de la PNL şi USR.
    Singurii care s-au abţinut de la vot au fost atunci aleşii UDMR, care au
    catalogat proiectul social-democrat drept unul

    demagogic şi populist, invocând necesitatea
    eliminării tuturor pensiilor speciale.


    Reacțiile după decizia CCR nu au întarziat
    să apară. Social-democraţii şi-au reiterat poziţia împotriva pensiilor
    speciale pentru parlamentari, precizând că, după motivarea deciziei, vor repeta
    procedura ‘ori de câte ori va decide CCR că este nevoie’. Și USR consideră
    decizia drept o palmă pe obrazul românilor care după o viaţă întreagă de
    muncă cinstită şi de contribuit la sistemul de pensii cu greu îşi duc
    traiul de la o zi la alta. USR anunţă că va aştepta motivarea deciziei
    Curţii, în condiţiile în care, la momentul adoptării legii, Avocatul Poporului
    spunea că nu a identificat motive de neconstituţionalitate.


    Odată cu această decizie importantă,
    aproximativ 820 de foști parlamentari care beneficiau de aceste pensii speciale
    își vor primi banii înapoi pe ultimele 15 luni de la perioada în care a fost
    sistată plata.
    Printre
    aceștia se numără foștii premieri Adrian Năstase, Petre Roman, sau Teodor
    Stolojan. De asemenea, printre parlamentarii care beneficiau de aceste pensii
    speciale se numără și judecători ai CCR, printre care și actualul președinte
    Valer Dorneanu.


    Indemnizația specială
    obținută de un parlamentar roman pornește de la 2.000 de lei ( cca. 400 euro)
    pentru unul care a avut un mandat scurt în perioada 1990-1992, imediat după
    căderea regimului comunist, și poate ajunge până la 12.000 de lei ( cca. 2.400
    euro) pentru cel care a deținut trei mandate.
    În România aproximativ
    10.000 de persoane încasează pensii speciale
    , iar aproape jumătate
    dintre beneficiarii pensiilor speciale sunt magistrați, conform Casei Naţionale
    de Pensii Publice.

    Acestor pensii de serviciu li se adaugă și cele ale
    militarilor, polițiștilor, angajaților din serviciile secrete, care sunt
    plătiți din fondurile caselor de pensii ale ministerelor Apărării și de
    Interne. Cei mai mulţi beneficiari de pensii de serviciu – 4.452, răman însă
    judecătorii și procurorii. Unul dintre ei primește cea mai mare pensie
    medie de serviciu: 20.159 de lei ( cca. 4080 euro).



  • România 43

    România 43

    Parlamentarii
    români, aleşi în circumscripția electorală 43, în dialog cu diaspora
    româno-americană, eveniment online la care au participat deputaţii Valentin
    Făgărășian, Iulian Lőrincz şi Simina Tulbure, membri ai Comisiei pentru comunităţile
    de români din afara graniţelor ţării.


  • Discuţii despre pensiile speciale ale parlamentarilor

    Discuţii despre pensiile speciale ale parlamentarilor

    Subiect recurent al ultimilor ani, pensiile speciale ale parlamentarilor
    au revenit în aceste zile în atenție în România, aflată în plină campanie
    electorală pentru alegerile din 6 decembrie. Dacă inițial doar magistraţii erau
    cei care beneficiau de pensii speciale de serviciu, numite indemnizaţii pentru
    limită de vârstă, acestea au fost legiferate ulterior şi pentru alte categorii,
    între care parlamentari, diplomaţi sau personal aeronautic. Algoritmul de
    stabilire a cuantumului pensiei speciale, mai avantajos decât pentru restul românilor,
    este principalul motiv de nemulțumire la nivelul societății. După diverse
    formule, beneficiarii acestora încasează sume considerabile, plătite de la
    bugetul asigurărilor sociale de stat, adică în funcție de contribuția proprie
    efectivă la acest sistem, dar și din bugetul de stat. În plus, beneficiarii
    pensiilor speciale au printre cele mai scurte stagii de cotizare dintre toate
    categoriile profesionale din România.

    Acum, parlamentarii USR, din opoziție,
    și-au anunţat demisia din Parlament înainte de încheierea mandatului, în luna
    decembrie, pentru a nu mai beneficia, spun ei, de pensiile speciale prevăzute de legislația în vigoare, pe
    care o contestă. Aceeași lucru l-au făcut și lideri din PSD, principalul partid
    de opoziție, inclusiv șeful social-democraților, Marcel Ciolacu. Praf în ochi -
    astfel este calificat gestul de către alți politicieni.
    Politrucii zilei
    se întrec acum în renunţarea inutil-populistă la pensiile speciale, afirmă, de
    exemplu senatorul Şerban Nicolae, fost membru PSD, în prezent candidat din
    partea PER la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Demisia din funcţie nu
    rezolvă problema, spun cei de la PMP, care i-au solicitat lui Marcel Ciolacu,
    încă preşedinte al Camerei Deputaţilor, să pună pe ordinea de zi proiectul
    iniţiat de ei privind eliminarea pensiilor speciale, proiect adoptat deja de
    Senat. Marcel Ciolacu a declarat că va convoca Birourile permanente reunite
    pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, condiţia fiind ca
    aceşti bani să fie folosiţi pentru dublarea alocaţiilor. PNL nu acceptă acest
    privilegiu pentru parlamentari, acela al pensiilor speciale, fiind adeptul
    constant al pensiilor plătite în baza contribuţiilor – este poziția
    liberalilor, aflați la guvernare.

    Din punctul de vedere al PNL, singura soluţie
    pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor o reprezintă abrogarea
    articolului 11 din Statutul senatorilor şi deputaţilor. Potrivit legii, pentru
    mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă a parlamentarilor se
    calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai
    puţin de un mandat parlamentar. Aşadar, un parlamentar aflat acum la primul
    mandat, dacă demisionează, nu va primi pensie specială, în timp ce pentru un
    parlamentar care are deja un mandat întreg, demisia sa nu produce aceleaşi
    efecte. Parlamentarul aflat în această situaţie va beneficia de pensia specială
    pentru mandatul întreg şi va primi un coeficient pentru cel de-al doilea
    mandat. De menționat că pensia specială nu se acordă automat, iar cei care nu
    doresc să beneficieze de ea, pur şi simplu, nu trebuie să o solicite.

  • Noii parlamentari ai Europei

    Noii parlamentari ai Europei

    Mult timp, parlamentarii europeni
    erau o aripă separată a vieţii politice din fiecare ţară a Uniunii Europene.
    Alegătorii trimiteau pe anumiţi oameni la Bruxelles şi îi păstrau pe alţii
    pentru nivelul naţional sau local. Chiar se ajunsese la o specializare a
    politicienilor sau a partidelor, unii mergeau bine la Bruxelles dar aveau un
    scor lamentabil în propria ţară iar alţii se concentrau pe activitatea din
    propria ţară, acordând de la început foarte puţină atenţie integrării europene.

    În ultimii ani, pe măsură ce globalizarea a dat noi valenţe planului
    internaţional, cele două planuri se amestecă, se unesc într-o singură
    preocupare politică şi electorală. La alegerile din acest an pentru Parlamentul
    European au devenit evidente atât interesul pentru poziţiile de la Strasbourg,
    calitatea candidaţilor, eforturile şi resursele aruncate în lupta pentru
    fotoliile legislativului european.

    Pe de altă parte, această resurecţie a
    subiectului denotă şi creşterea semnificativă a practicii integratoare europene
    dar şi succesul spiritului european. Mai mult, alegerile europene capătă
    semnificaţii aparte. Deşi se aştepta o creştere de tip tsunami a valului
    naţionalist, populist, antieuropean, se poate constata că dezvoltarea sa evidentă
    este departe de a atinge o masă critică destabilizantă pentru establishmentul
    european. Aceste evoluţii se manifestă în contextul creşterii semnificative a
    participării la vot, peste 50 la sută, aproape 51, cu 8 puncte procentuale
    peste participarea de data trecută, europarlamentarele din 2014.

    Participarea
    redusă, expresie a unui dezinteres pentru problematica europeană, a dominat
    ultimul sfert de secol, doar la alegerile din 1994 reuşindu-se o participare de
    peste 56 la sută, deci peste jumătatea magică. Alegerile europarlamentare au
    avut şi o pagină inedită, participarea Regatului Unit la alegerea noului
    Parlament European, pentru că Brexitul nu a avut loc la 29 martie trecut, aşa
    cum se stabilise iniţial. În România, prezenţa la vot s-a oprit la 49 la sută,
    dar a crescut la acest nivel de la 32 la sută, participarea de data trecută,
    alegerile din 2014. Rezultatele finale au adus Partidului Naţional Liberal 10
    locuri dintre cele 32 rezervate României, Partidului Social Democrat şi Alianţei
    2020 USR-Plus câte 8 locuri.

    Dincolo de podium, mai multe partide au obţinut
    câte 2 locuri de europarlamentar. Sunt multe noutăţi în rezultatele din
    România, unele specifice, altele aflate în trendul european. Partidul Social
    Democrat, aflat la putere, a trecut pe locul doi la europenele pe care, de
    altfel, le domina. În 2014, acest partid a opţinut 17 locuri din cele 32
    româneşti, acum trecând pe locul doi cu cîteva zeci de voturi peste locul al
    treilea, Alianţa a două partide noi, tinere, cu o listă condusă de fostul
    comisar european Dacian Cioloş.

    De altfel, listele partidelor din România
    pentru alegerile europarlamentare au avut nume sonore, lideri ai partidelor
    respective, un comisar european în funcţie, un fost comisar european, un fost
    preşedinte al României, mulţi foşti ministri, două vedete media, foarte puţini
    foşti parlamentari europeni, primari în funcţie sau foşti primari, parlamentari
    în funcţie şi mulţi foşti membri ai Parlamentului de la Bucureşti. Dacă în 2014
    un candidat independent, cunoscutul şi îndrăgitul actor Mircea Diaconu, a fost
    ales în Parlamentul European, performanţa sa a rămas singulară, nefiind
    repetată de vreun candidat independent.

    Şi în România, alegerile europene se
    înscriu în liniile mari ale unui trend european, dar cu manifestarea intensă a
    specificului scenei politice româneşti. Semnalele şi învăţămintele acestor
    alegeri sunt esenţiale pentru politicieni şi analişti, deşi este greu de spus
    ce este normal şi ce este neaşteptat. Creşterea Alianţei USR PLUS era de aşteptat
    şi a fost anunţată, inclusiv în formele sale urbane, unde această formaţiune a
    reuşit procente zdrobitoare.

    Chiar şi creşterea noului Partid Naţional Liberal
    era de aşteptat, mai ales că la alegerile din 2014, cele două partide reunite
    în actualul PNL câştigaseră 11 locuri. La nivelul primelor trei partide, în
    urmă cu 5 ani controlau 26 de locuri, faţă de 27 câştigate în prezent. Amintim,
    desigur, că de atunci PNL şi Partidul Democrat Liberal s-au reunit în partidul
    câştigător de astăzi, Alianţa ce a urcat pe podium nu exista în urmă cu 5 ani
    iar PSD-ul, aflat şi atunci şi acum la putere, a pierdut nu mai puţin de 8
    locuri de parlamentar european, jumătate din performanţa anterioară.

  • SRI şi controlul parlamentar

    SRI şi controlul parlamentar

    SRI va elabora un cod
    deontologic în care vor fi stabilite limitele relaţiilor pe care ofiţerii de
    informaţii le pot avea cu parlamentari, funcţionari publici sau oameni de
    afaceri
    , a declarat directorul instituţiei, Eduard Hellvig, la finalul audierilor-maraton,
    care au durat peste şapte ore, miercuri, în Comisia Parlamentară pentru
    Controlul asupra serviciului. El a precizat că instituţia pe care pe care o
    conduce nu a fost implicată în nici un fel în organizarea protestelor faţă de
    ordonanţele privind graţierea şi modificarea codurilor penale care au avut loc
    la sfârşitul săptămânii trecute.


    În aceste zile există o divizare în societatea
    românească și au loc atacuri fără precedent la adresa SRI, atrage atenţia Eduard
    Hellvig:
    Am sesizat că există interesul de a
    destabiliza o instituţie puternică şi serioasă a statului român. SRI are
    instrumente validate în timp să se apere atât pe el, dar mai ales pe cetăţenii
    României. Un SRI slab, timorat, destabilizat ar însemna o Românie dezarmată în
    faţa ameninţărilor, iar asta nu foloseşte nici instituţiilor statului român şi
    nici românilor.

    Şeful SRI a subliniat că,
    într-o democrație reală, este esențial și fundamental ca serviciile de informații
    să nu fie omniprezente și omnipotente.

    Pe de altă parte, Eduard Hellvig a dat asigurări că Serviciul nu
    s-a implicat în nici un fel proteste de stradă şi în nici un tip de joc de
    putere. Eduard Hellvig: SRI nu are şi nu va avea ofiţeri acoperiţi în politică sau justiţie. Pe
    mandatul meu SRI nu se va implica în nici un tip de joc de putere. SRI nu va
    organiza proteste sau alte mişcări de stradă aşa cum fals s-a afirmat în
    anumite locuri.

    Cazul generalului Florian Coldea, recent în rezervă, a
    fost un subiect aparte al audierilor. Fost prim-adjunct al directorului SRI,
    Coldea a fost într-adevăr în vacanţe în străinătate cu fostul deputat PSD
    Sebastian Ghiţă, aşa cum susţinea ultimul, dar a adus documente că şi-a plătit
    cheltuielile, spune preşedintele Comisiei Parlamentare de Control al
    activităţii SRI, Adrian Ţuţuianu. În opinia sa, deşi nu este vorba de o
    încălcare a legii, există totuşi o problemă deontologică. Adrian Ţuţuianu:
    Avem cel puţin o problemă de raportare deontologică
    din partea ofiţerilor de informaţii, atunci când sunt prezenţi, de exemplu, în
    excursii, în activităţi de tipul acesta cu membri ai Comisiei de Control
    Parlamentar al SRI, cu parlamentari, cu oameni de afaceri.

    Adrian Ţuţuianu
    a mai spus că ancheta internă din cadrul SRI nu este încă închisă, iar fostul premier
    social-democrat Victor Ponta, Sebastian Ghiţă sau Florian Coldea ar putea fi
    chemaţi la audieri la Comisia Parlamentară.

  • Candidaţ tra Parlamentul ali Românie

    Candidaţ tra Parlamentul ali Românie

    Majoritatea a formaţiunilor politice româneşti dipusira liste tra tute judeţili a vasiliil’ei şi cilastasira tra s-baga em numi nai tru politică, em parlamentari cu experienţă. Protlu ti angreaca tru actualu Legislativ şi favorit detaşat tru sondajele mutrindalui naetli di vot, PSD discl’idi lista tra Senat cu fostul ministru ali Educaţie Ecaterina Andronescu, iara tru vasilie fura bagaţ pi locuri eligibile alţa ti ma ninti avura portofolii, cata cum Rovana Plumb, Eugen Teodorovici şi Nicolae Bănicioiu. Ex-premierlu social-democrat, demisionar aoa si un an, Victor Ponta va s-candideadza tut Gorju (sud-vest) tra un nau mandat, iara liderlu PSD, Liviu Dragnea, candideadză tut tra Camera a Deputaţlor tru fieflu a lui dit Teleorman (sud).




    Ia ti spusi Liviu Dragnea: Avem 40% mul’eri pi aesti liste, 40% tiniri, cama di 75% di candidaţ suntu nai. Avem economişti, jurişti, 40%, avum mari sinfer ti aestu lucru.” Protlu partid cari dipusi listili easti PNL, spus tru sondaje ca hiindalui prota avyiulie a dreptal’ei şi masi el gol ti poati sa u contesta hegemonia a PSD. Cu anami em tra măsturlakea profesională, em tra actili a lui caritabile, chirurgul neurolog Leon Dănăilă easti pi protlu loc la Senat.




    Lidera PNL, Alina Gorghiu, cari candideadză, tut tra Senat, tru Timiş (vest), spuni că aspiranţal’i libearali: Suntu oamin’i dit tute dumeniile, multu ghini ndrepţa, oamin’i tin’isit – dauă condiţii care fac dgheafuraua andicra di alti liste.”




    ALDE discl’idi listili Bucureşti cu atel’i doi coprezidenţa, Călin Popescu-Tăriceanu şi Daniel Constantin. Atel’i di ma nainti miniştri cata cum Teodor Meleşcanu ica Sorin Câmpeanu candideadză tru teritoriu, ama 90% di atel’i ngrapsit nu au fapta până tora politică – spuni Popescu-Tăriceanu, cari adavgă: Am nadie ca aesti alidzeri va u nsimneadza anvartusearea pozitia ali ALDE ca a treia furteaţă pi scena politică dit România, cari yine cu una alternativă la partidili ti suntu canascuti ca hiindalui tradiţionale.”




    Atel di ma nainti cap a statlui, Traian Băsescu easti pi protlu loc pi lista a PMP tra Senat. Anamisa di proiectili pi care va li ndrupasca ma s-hiba aleptu easti şi tritearea la un Parlamentu unicameral, cu masi 300 di membri, aşi cum votara trei cirecuri di participanţal’i la referendumlu dit 2009: Va sa s-faca parlamentul di 300 di parlamentari, că va u minduim diznau Constituţia; va lu adutem diznau Nomlu ali Educaţie la turlia iniţială; justiţia lipseasti s-hiba anvartusită.”




    Prezidentul UDMR, Kelemen Hunor, discl’idi lista di Harghita (centru) tra Camera a Deputaţlor. Bucureşti, protlu pi lista di la Camera a Uniunil’ei Salvaţ România easti liderlu a aistei formaţiuni nau isita tru videală pi scena politică, Nicuşor Dan, s-deapoa fostul ministru Cristian Ghinea. Tamama nainti di bitisearea a listilor di candidaţ, ambasadorlu american la Bucureşti, Hans Klemm, spusi că ligaturli anamisa di Statili Unite şi România pot s-hiba anvartusiti cara structura a Guvernului cari va s-hiba adrat după alidzerli parlamentari va s-yilipseasca principiul ali integritati şi axiil’ei ş-nu va s-acata tru isapi personaje cu problemi penale.



    Autor: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Deciziile parlamentarilor stârnesc reacţii

    Deciziile parlamentarilor stârnesc reacţii

    Final
    apoteotic de sesiune a Parlamentului de la Bucureşti! Fraza trebuie, desigur,
    citită în cheie ironică. De-a lungul timpului, aleşii românilor, de multe ori
    considerându-se mai presus de orice şi oricine, şi-au acordat – întrecând orice limită a bunului simţ – privilegii peste privilegii. Au adoptat
    şi legi care să îi pună la adăpost de reprezentanţii Justiţiei, în cazul în
    care aceştia ar fi intenţionat să îi
    ia la bani mărunţi pentru nereguli, unele flagrante, de care se fac vinovaţi.

    Cea mai recentă decizie
    datează chiar de miercuri: în
    perspectiva alegerilor legislative din toamnă care s-ar putea să îi văduvească de un loc în Parlament,
    deci şi de imunitate, deputaţii şi senatorii au adoptat cu 306 voturi
    pentru şi doar o abţinere un proiect de lege potrivit căruia cei
    care şi-au angajat rudele la propriile cabinete parlamentare înainte de 21
    august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.

    Regret votul de
    dezincriminare a conflictului de interese pentru parlamentari
    – a reacţionat, pe pagina sa de Facebook, ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Am
    fost, nu demult, somată să spun ce înţeleg prin restauraţie. Exact asta. Mai
    înţeleg, parafrazând, o tiranie parlamentară
    – a mai scris ministrul.

    În plus, potrivit dnei
    Prună, la adoptarea în Parlament a proiectului de lege nu au existat,în mod regretabil,
    discuţii, iar reprezentantului Guvernului nu i s-a dat cuvântul.

    Specialişti în
    drept spun că, prin dezincriminarea conflictului de interese, parlamentarii
    şi-au creat o clauză specială de nepedepsire. Totodată, ei şi-au acordat
    posibilitatea ca, pe viitor, să îşi poată angaja liniştiţi rudele.

    Agenţia
    Naţională de Integritate a venit, la rândul ei, cu precizări. Pe de o parte, a avertizat
    că decizia de miercuri, din Parlament, vine în contradicţie cu reglementările
    din Codul Penal, ce sancţionează încă din 2003 conflictul de interese. Pe de
    alta, votul parlamentarilor nu afectează dosarele privind această infracţiune,
    pe rolul instanţelor fiind 29 de astfel de cauze. Mai mult, în perioada
    2011-2015, ANI a identificat 56 de cazuri în rândul parlamentarilor, din care 26
    de natură penală. În majoritatea dosarelor, instanţa a dat câştig de cauză ANI.
    Numai în 2015, 10 parlamentari au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare
    sau la amendă penală pentru conflict de interese.

    Legii fundamentale a
    României, jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi principiilor statului de
    drept îi contravine şi o altă lege potrivit căreia primarii, consilierii locali
    şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare,
    îşi pot păstra mandatul, consideră preşedintele Klaus Iohannis. Motiv pentru
    care acesta a contestat legea la Curte, invocând şi atingerea adusă luptei anticorupţie.

  • Pensii speciale pentru primari şi parlamentari

    Pensii speciale pentru primari şi parlamentari

    Şi aleşii locali, nu doar parlamentarii, vor avea pensii speciale! Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat luni legea potrivit căreia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat. Legea privind pensiile aleşilor locali a primit 86 de voturi “pentru” şi doar un vot “împotrivă”.



    Potrivit noului act normativ adoptat, cea mai mică indemnizaţie specială pentru un mandat complet este de 891 de lei (circa 190 de euro), care se adaugă la pensia normală. Cel mai mare bonus la pensie îl va primi persoana care a îndeplinit mandatul de Primar al Capitalei, respectiv 2.130 de lei (circa 480 de euro), pentru cei patru ani la şefia Capitalei. Sumele cresc proportional cu numărul de mandate, dar nu mai mult de trei.



    Singura veste proastă este că cei care benficiază şi de alte pensii speciale, precum cea de parlamentar, de exemplu, trebuie să opteze pentru una dintre acestea. De această prevedere a legii nu pot beneficia persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie. Dacă PSD anunţase, deja, că susţine iniţiativa, care de altfel le aparţine şi lor, liberalii au contestat legea şi au spus că nu sunt de acord cu pensii speciale pentru aleşii locali, în schimb au susţinut nevoia adoptării unui sistem salarial unitar pentru bugetari, inclusiv pentru aleşii locali. Ei au ieşit din sală înaintea votului.



    Amintim că, în luna noiembrie, proiectul de lege fusese adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar comisiile de specialitate din Senat au acordat un raport favorabil. Discutarea legii, luni, în Senat vine la mai puţin de o săptămână de când Parlamentul a adoptat şi proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor şi în contextul în care, pensiile românilor vor creşte cu 5% de la 1 ianuarie, iar majorarea salariului minim pe economie este condiţionată de emiterea unei Hotărâri de Guvern până la sfârşitul anului.



    Ministerul Muncii trebuie să analizeze toate propunerile, prognozele şi datele primite din partea sindicatelor şi patronatelor, pentru excluderea riscului de destabilizare a unor sectoare economice crescând salariul minim. Pentru legea pensiilor speciale, deja adoptată, nu există încă o estimare a impactului bugetar. Legea pensiilor pentru aleşii locali va fi trimisă spre pomulgare preşedintelui Klaus Iohannis, care poate cere reexaminarea actului normativ.



    De altfel, şeful statului solicitase Legislativului şi reexaminarea legii privind pensiile deputaţilor şi senatorilor, însă aceştia au acceptat doar unele observaţii. După votul de săptămâna trecută din plenul Parlamentului, preşedintele este nevoit să promulge actul normativ prin care sunt introduse pensiile speciale pentru parlamentari.

  • Parlamentul şi statul de drept

    Parlamentul şi statul de drept

    Preşedintele Senatului,
    Călin Popescu-Tăriceanu, împreună cu cel al Camerei Deputaţilor, Valeriu
    Zgonea, au avut, miercuri, la Bucureşti, o discuţie cu însărcinatul cu afaceri
    al SUA, amabasadorul Marii Britanii, cel al Olandei şi adjunctul şefului de misiune
    a Germaniei.

    Întâlnirea are loc după ce misiunile diplomatice au avut diferite
    luări de poziţie în urma propunerilor de modificare a Codului Penal şi Codului
    de Procedură Penală. S-a discutat despre parteneriatele strategice pe care
    România, stat membru al UE şi al NATO, le are cu aceste ţări, despre mediul de
    afaceri românesc, dar şi despre modificarile legilslative care privesc
    justiţia.

    Preşedintele Senatului României, le-a vorbit diplomaţilor despre
    importanţa consolidării instituţiilor care pot apărea drepturile şi libertăţile
    cetăţeanului. Călin Popescu-Tăriceanu: Statul de drept nu înseamnă
    întărirea instituţiilor represive ale statului, ci înseamnă instituţii
    puternice, care să fie capabile să apere drepturile şi libertăţile cetăţeneşti
    în faţa abuzurilor pe care unii le pot face la adresa cetăţenilor, în general.

    La rândul său, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, a
    amintit importanţa independenţei Parlamentului în procesul legislativ, dar şi
    rolul pe care instituţiile abilitate, printre care şi DNA, îl au în lupta
    anticorupţie. Ambasadorul britanic a făcut aprecieri şi despre importanţa
    discuţiilor privind statul de drept în societatea românească. Paul
    Brummell: Bineînţeles, nu este rolul nostru de a sugera o
    nouă lege; acesta este un rol pentru parlamentari, pentru partidele politice şi
    organizaţii şi popor, aici, în România, dar vrem să fim siguri că discuţiile
    care au loc în ceea ce priveşte statul de drept şi Parlament recunosc
    importanţa acestei lupte anticorupţie pentru dezvoltarea României şi
    prosperităţii poporului român.

    Discuţiile dintre ofiicialii români şi
    diplomaţii occidentali au loc după ce Parlamentului i s-a solicitat, în
    repetate rânduri, să aprobe solicitările procurorilor de urmărire penală a
    reprezentanţilor săi. Parlamentarii PSD care deţin majoritatea, au respins, în
    unele cazuri, cereri de acest tip care-i vizau, în special, pe colegii lor de partid. Cel mai răsunător caz
    rămâne cel al fostului ministru al transporturilor, Dan Şova, acuzat de
    complicitate la abuz in serviciu. La sfârşitul lunii martie, majoritatea
    senatorilor prezenti atunci în sală au votat favorabil cererea DNA de
    încuviinţare a arestării sale preventive, dar aceasta a fost respinsă din lipsa
    de cvorum. Ulterior, Curtea Constituţională a stabilit că hotărârea Senatului
    în acest caz este neconstituţională.

  • Retrospectiva săptămânii 5-11.04.2015

    Retrospectiva săptămânii 5-11.04.2015

    Scade TVA la alimente


    Guvernul de la Bucureşti a decis ca taxa pe valoarea adăugată pentru alimente, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică să fie redusă de la 24 la 9%, începând cu data de 1 iunie, cu şase luni înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal. Motivul intrării în vigoare mai devreme a acestei măsuri îl reprezintă veniturile bugetare mai bune decât cele aşteptate, a precizat primul ministru Victor Ponta. Pentru restul produselor şi serviciilor reducerea va fi de 4 procente, la 20%, începand cu 1 ianuarie. Pentru pâine, TVA este de 9% încă din septembrie 2013. Calculul guvernului român arată că micşorarea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice va antrena pierderea a circa 5 miliarde de lei la intrări la buget, dar populaţia va dispune de mai multe mijloace băneşti pentru consum. Guvernul consideră că măsura va stimula consumul şi implicit creşterea economică, dar sunt şi economişti care au avertizat că reducerea TVA va aduce o creştere a deficitului bugetar.



    Vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis


    Comisia Europeană estimează că planurile Guvernului României de relaxare fiscală vor avea efecte economice negative. Poziţia a fost exprimată, la Bucureşti, de vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar european pentru moneda euro şi dialog social. El a apreciat, pe de altă parte, că România a făcut progrese considerabile în ceea ce priveşte echilibrele macroeconomice (track): În ceea ce priveşte situaţia din România, aş spune că economia se dezvoltă, trebuie să observam că România a făcut reforme substanţiale sub programul de finanţare internaţională, atât în termeni de deficit bugetar, cât şi de deficit de cont curent. Trebuie continuate reformele structurale legate de privatizarea întreprinderilor de stat, de eficienţa administraţiei publice sau de o mai bună utilizare a fondurilor europene.” Comisarul european a participat, la Bucureşti, la lansarea programului european Garanţia pentru Tineret”, prin care 400 de mii de tineri români vor fi sprijiniţi, cu bani comunitari, în următorii 4 ani, să-şi găsească locuri de muncă plătite decent.



    Statutul parlamentarilor români a fost modificat


    Parlamentarii de la Bucureşti şi-au modificat Statutul în aşa fel încât urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a unui deputat sau senator să poată fi aprobate cu votul majorităţii celor prezenţi la şedinţa camerei care dezbate o astfel de cerere înaintată de procurori. Modificarea pune statutul aleşilor în acord cu legea fundamentală, aşa cum ceruse Curtea Constituţională, varianta anterioară creând discriminare între cele două Camere. Recent, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, a senatorului social-democrat Dan Şova. Majoritatea celor prezenţi au votat pentru, dar conducerea Senatului a decis că solicitarea DNA este respinsă, deoarece nu a fost întrunită o majoritate din numărul total al senatorilor. Aceasta deşi, în cazul deputaţilor, cereri similare au fost aprobate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.



    Decizii ale instanţei din România


    Curtea Constituţională a României a admis sesizarea CSM şi a constatat că există conflict de natură constituţională între Ministerul Public şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în plenul Senatului în legătură cu solicitarea DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova, fost ministru al transporturilor. Instanţa supremă a decis că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României. Pe de altă parte, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis cererea DNA de prelungire cu 30 de zile a mandatului de arestare preventivă emis pe numele primarului suspendat al sectorului 5 al Bucureştiului, Marian Vanghelie, în dosarul în care acesta este cercetat pentru corupţie. Iar fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, arestat pentru 30 de zile, pe 18 martie, a fost trimis în judecată alături de alte 11 persoane pentru acuzaţii legate de supraevaluarea unor imobile în perioada în care ocupau funcţii în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Prejudiciul în dosar se ridică la 84 milioane de euro.



    Război al declaraţiilor Rusia — NATO — România


    România este un aliat de nădejde al NATO, iar NATO îşi apără toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări, a transmis, miercuri, Alianţa Nord-Atlantică, reacţionând la afirmaţiile Ministerului rus de Externe la adresa Bucurestiului. Alianta considera ca Moscova, care a încălcat dreptul internaţional şi nu şi-a respectat angajamentele prevăzute în actul fondator NATO-Rusia prin acţiunile sale agresive din Ucraina, continuă să facă afirmaţii provocatoare, fără fundament, inadecvate şi care nu contribuie la stabilitatea şi predictibilitatea în Europa. Potrivit MAE rus, Guvernul român sacrifică securitatea regiunii prin faptul că acceptă desfăşurarea de forţe militare ale blocului nord-atlantic pe teritoriul sau. Premierul Victor Ponta a salutat reacţia NATO faţă de poziţia ministerului rus de Externe si a declarat că România, stat membru NATO, va lua doar acele decizii pe care le considera corecte şi oportune pentru obiectivele de securitate naţionale şi ale Alianţei Nord Atlantice. Poziţia exprimată de NATO în legătură cu comentariile făcute de purtătorul de cuvânt al MAE rus reflectă pe deplin poziţia României, a afirmat si seful diplomatiei de al Bucuresti, Bogdan Aurescu.